Bilet la ordin „în alb”. Opoziţie la executare. Cercetarea cerinţelor de valabilitate în raport cu specia biletului la ordin, normele bnr şi Legea nr. 58/1934. Condiţia semnării biletului la ordin de către emitent. Dreptul beneficiarului şi posesorilor

Decizie 211 din 31.03.2014


Bilet la ordin „în alb”. Opoziţie la executare. Cercetarea cerinţelor de valabilitate în raport cu specia biletului la ordin, normele BNR şi Legea nr. 58/1934. Condiţia semnării biletului la ordin de către emitent. Dreptul beneficiarului şi posesorilor ulteriori de a completa biletul la ordin cu celelalte menţiuni reglementare. Admisibilitate. Consecinţa: netemeinicia opoziţiei la executare

Legea nr. 58/1934: art. 1, art. 2, art. 12, art. 104, art. 106

Normele BNR nr. 6/1994: pct. 70, pct. 72, pct. 496

Curtea constată că, potrivit Normelor cadru nr. 6/1994 emise de BNR, biletul la ordin trebuie să îndeplinească condiţiile de formă şi de fond obligatorii descrise de aceste norme şi că potrivit art. 496 aceste condiţii de formă prevăd că biletul la ordin trebuie să cuprindă menţiuni care să satisfacă cerinţele suficientei informaţii care decurg din titlu şi cerinţele certitudinii obligaţiilor asumate de părţi prin titlu respectiv, însă biletului la ordin în discuţie fiind unul „în alb” nu i se aplică cerinţele respectivei norme invocate de recurenţi ci cele prevăzute de pct. 70 şi 72 din acelaşi act normativ care prevăd că biletul la ordin în alb este un titlu care cuprinde numai semnătura trăgătorului, iar uneori şi o parte din menţiunile prevăzute de art. 1 din Legea cambiei şi biletului la ordin şi pe care banca în calitate de posesor urmează să-l completeze cu elementele obligatorii lipsă la emitere, respectiv suma şi data scadenţei (pct.70).

De asemenea potrivit pct. 72 se prevede că posesorul unui astfel de bilet la ordin, precum şi oricare dintre posesorii succesivi au dreptul de a completa titlul respectiv, fără a fi necesară intervenţia trăgătorului, dreptul de completare trecând la posesorii succesivi odată cu predarea titlului.

Aşadar, singura menţiune obligatorie în ce priveşte titlul a cărui anulare se solicită este semnătura, menţiune care a existat încă de la emiterea biletului la ordin, semnătura nefiind contestată de niciunul dintre recurenţi astfel încât în speţă nu este incident nici un motiv de anulare a acestui bilet la ordin datorită faptului că a fost completat cu menţiunile lipsă de către intimată.

Curtea de Apel Timişoara, Secţia a II-a civilă,

Decizia civilă nr. 211 din 31 martie 2014, dr. M.B.

Prin decizia civilă nr. 153/2013, pronunţată de Tribunalul Timiş în dosar nr. 6/252/2013 s-a respins apelul declarat de apelanţii S.T.P. şi S.E., împotriva sentinţei civile nr.1559/29.05.2013 pronunţată de Judecătoria Lugoj în dosarul nr. 6/252/2013 în contradictoriu cu intimaţii S.C. B. S.A. şi SCPEJ T.S., ca nefondat.

Pentru a hotărî astfel, instanţa de apel a reţinut următoarele:

Prin apelul formulat şi depus la data de 23.07.2013, oponenţii S.T.P. şi S.E., au solicitat instanţei: admiterea căii de atac, modificarea în tot a hotărârii atacate şi pe cale de consecinţa admiterea opoziţiei la executare, respectiv contestaţia la executare; anularea biletului la ordin emis de către S.C. B.P.G. S.R.L. la data de 24.03.2008 cu scadenţa la 28.12.2010 în valoare de 32.652 euro; anularea tuturor actelor de executare efectuate în dosarul execuţional nr. 678/2012 al SCPEJ T.S. inclusiv a încheierii de încuviinţare a executării silite nr. 3156/2012 a Judecătoriei Lugoj în dosar nr. 3361/252/2012; cu cheltuieli de judecată.

Instanţa de apel a reţinut că biletul la ordin poate fi emis de emitent în mod deliberat, fără a cuprinde toate menţiunile obligatorii prevăzute de lege, urmând ca acestea să fie completate ulterior de către posesorul biletului la ordin, în termen de 3 ani de la emitere, însă el nu trebuie a fi confundat cu un bilet al ordin necompletat.

În orice caz, din coroborarea art. 12 cu art. 2, la care fac trimitere art. 106 din Legea nr. 58/1934, singura menţiune obligatorie ce trebuie a fi completată este semnătura.

Împotriva acestei decizii, în termen legal, au declarat recurs oponenţii S.T.P. şi S.E. solicitând admiterea recursului şi modificarea în tot a hotărârii atacate şi pe cale de consecinţă admiterea opoziţiei la executare, respectiv a contestaţiei la executare şi anularea biletului la ordin emis de către SC B.P.G. SRL la data de 24.03.2008 cu scadenta la 28.12.2010 în valoare de 32.652 euro; anularea tuturor actelor de executare efectuate în dosarul execuțional nr. 678/2012 al SCPEJ T.S. inclusiv a încheierii de încuviinţare a executării silite nr. 3156/2012 a Judecătoriei Lugoj in dosar nr. 3361/252/2012, cu cheltuieli de judecată.

Intimata SC B. SA a formulat note scrise în cauză prin care a solicitat respingerea recursului şi menţinerea deciziei atacate ca fiind temeinică şi legală.

Cu privire Ia susţinerile recurenţilor că nu ei personal au datorii faţă de S.C. B. SA, contractul de credit nefiindu-i opozabil, creditoarea trebuind sa urmărească societatea B.P.G. SRL, intimata arată că recurenţii au semnat atât contractul de credit, în calitate de garant per aval, cât si biletul la ordin în baza căruia a fost începută executarea silită, recunoscând chiar în cuprinsul contestaţiei că biletul Ia ordin a fost o garanţie pentru creditul contractat.

Referitor la motivele din recurs ale contestatorilor conform cărora contractul de credit a fost încheiat pentru suma de 30.000 euro, ratele fiind achitate timp de doi ani, suma fiind, în mod evident mai mică decât cea înscrisă pe biletul la ordin (32.652,35 euro) intimata arată că potrivit dispoziţiilor art. 35 din Legea nr. 58/1934 asupra cambiei si biletului la ordin coroborat cu dispoziţiile art. 106 alin. (3) din acelaşi act normativ, avalistul este ţinut în acelaşi mod ca acela pentru care a garantat.

Totodată susţinerile din motivele de recurs referitoare la nulitatea biletului la ordin pentru lipsa elementelor obligatorii, în opinia intimatei, nu pot fi reţinute de instanţa in condiţiile in care potrivit prevederilor contractuale (punctul 4.2. din Capitolul Garanţii) biletul la ordin adus în garanţie este un bilet la ordin în alb, situaţie în care toate menţiunile obligatorii ale acestuia prevăzute la art. 104 din lege, cu excepţia semnăturii, pot fi completate ulterior de către posesorul biletului la ordin [dispoziţiile art. 12 coroborat cu art. 106 alin. (3) din Legea nr. 58/1934]. Temeiul juridic al completării ulterioare este dreptul de completare care se transmite dobânditorului odată cu remiterea titlului, drept care poate fi exercitat in limitele înţelegerii dintre avalist si posesorul biletului la ordin. Pentru valabilitatea cambiei (respectiv a biletului la ordin in alb) completarea menţiunilor „trebuie realizată până la momentul valorificării drepturilor cambiale, adică până la scadenţă".

Analizând actele şi lucrările dosarului, în baza art. 304 C. pr. civ., raportat la motivele de recurs invocate de către cei doi recurenţi, precum şi la susţinerile intimatei S.C. B. SA din notele scrise depuse la dosar, Curtea constată că recursul de faţă este neîntemeiat şi urmează a fi respins pentru următoarele considerente:

În esenţă recurenţii au invocat faptul că solicită anularea biletului la ordin emis în alb de către SC B.P.G. SRL la 24.03.2008 cu scadenţă la 28.12.2010 în valoare de 32.652 euro, anularea tuturor actelor de executare inclusiv a încheierii de încuviinţare a executării silite 3156/2012 a Judecătoriei Lugoj deoarece biletul la ordin nu conţine condiţiile de formă şi de fond prevăzute de lege, respectiv de Normele cadru BNR 6/1994 şi cele prevăzute de Legea cambiei şi a biletului la ordin nr. 58/1934.

În concret recurenţii au invocat faptul că nu i s-a acordat băncii, respectiv intimata SC Bancpost SA, dreptul de a completa menţiunile lipsă pe biletul la ordin, nefiind împuternicită de emitenţii biletului la ordin şi de avalişti astfel încât datorită faptului că biletul la ordin nu a cuprins la momentul emiterii sale menţiunile obligatorii trebuie constatat nul şi nu completat de către bancă cu menţiunile lipsă.

Un al doilea motiv de recurs invocat de recurenți îl constituie faptul că pe o perioadă de 2 ani s-au achitat ratele scadente aferente contractului de credit pentru care s-a emis biletul la ordin astfel că nu este corect să li se solicite plata întregii sume ce a făcut obiectul contractului de credit pentru care s-a emis biletul la ordin, în prezent suma datorată fiind, în opinia recurenților, mult mai mică decât cea solicitată, fără să fie depus la dosar vreun mod de calcul prin care să se precizeze cuantumul acestei sume.

Totodată recurenţii au redat în motivele de recurs dispoziţiile normative invocate din Legea cambiei şi biletului la ordin şi din Normele cadru BNR nr. 6/1994 care consideră că nu au fost aplicate corect de către instanţa de fond şi de apel.

Curtea reţine că aceste dispoziţii legale au fost corect interpretate şi aplicate şi că în mod temeinic şi legal atât instanţa de fond cât şi instanţa de apel au respins demersul judiciar al celor doi oponenţi ca neîntemeiat.

Astfel în speţă nu s-a identificat nici un motiv de nulitate al biletului la ordin invocat, bilet la ordin depus la filele 13-14 dosar fond. Este adevărat că potrivit normei legale invocate de recurenţi, respectiv normele cadru BNR nr. 6/1994, biletul la ordin trebuie să îndeplinească condiţiile de formă şi de fond obligatorii descrise de aceste norme şi că potrivit art. 496 aceste condiţii de formă prevăd că biletul la ordin trebuie să cuprindă menţiuni care să satisfacă cerinţele suficientei informaţii care decurg din titlu şi cerinţele certitudinii obligaţiilor asumate de părţi prin titlu respectiv, însă biletului la ordin în discuţie fiind unul „în alb” nu i se aplică cerinţele respectivei norme invocate de recurenţi ci cele prevăzute de pct. 70 şi 72 din acelaşi act normativ care prevăd că biletul la ordin în alb este un titlu care cuprinde numai semnătura trăgătorului, iar uneori şi o parte din menţiunile prevăzute de art. 1 din Legea cambiei şi biletului la ordin şi pe care banca în calitate de posesor urmează să-l completeze cu elementele obligatorii lipsă la emitere, respectiv suma şi data scadenţei (pct.70).

De asemenea potrivit pct. 72 se prevede că posesorul unui astfel de bilet la ordin, precum şi oricare dintre posesorii succesivi au dreptul de a completa titlul respectiv, fără a fi necesară intervenţia trăgătorului, dreptul de completare trecând la posesorii succesivi odată cu predarea titlului.

Aşadar, singura menţiune obligatorie în ce priveşte titlul a cărui anulare se solicită era semnătura, menţiune care a existat încă de la emiterea biletului la ordin, semnătura nefiind contestată de niciunul dintre recurenţi astfel încât în speţă nu este incident nici un motiv de anulare a acestui bilet la ordin datorită faptului că a fost completat cu menţiunile lipsă de către intimată.

Cât priveşte susţinerea recurenţilor că suma datorată ar fi în prezent mult mai mică datorită faptului că s-au plătit timp de 2 ani rate scadente la creditul pentru care s-a emis biletul la ordin, aşa cum s-a arătat mai sus recurenţii nu au prezentat un mod de calcul invocând doar faptul că suma datorată în prezent ar fi mult mai mică, iar din actele şi lucrările dosarului, respectiv din calculul prezentat de SC B. SA prin cererea de executare silită reiese că prin contractul de credit nr. BL26233/24.03.2008 debitorul SC B.P.G. SRL s-a obligat să achite creditul acordat în sumă de 30.000 euro cu dobândă şi comisioane, iar la data de 22.11.2012 aceasta datora un credit restant de 27.485,23 euro, dobânzi restante şi penalizatoare de 4847,63 euro şi comisioane de 487,99 euro, în total 32.817,85 euro, rezultând aşadar că s-au luat în calcul de către bancă sumele achitate până la data solicitării executării silite.