Prestaţie tabulară

ROMÂNIA

JUDECĂTORIA INEU, JUDEŢUL ARAD Operator 2826

DOSAR NR.

SENTINŢA CIVILĂ NR.893/2013

Şedinţa publică din data de 14 iunie 2013

Judecător :

Grefier:

S-a luat în examinare, acţiunea civilă formulată şi precizată de reclamantul Z R T în contradictoriu cu pârâţii Z S şi Z I pentru prestaţie tabulară.

La apelul nominal se prezintă reprezentantul reclamantului, avocat B I cu împuternicire avocaţială nr…., lipsă  fiind reclamantul şi pârâţii.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de şedinţă, după care instanţa constată că este competentă general, material şi teritorial să judece prezenta cauză conform  art.117 alin.1 şi art.94 pct.1 lit. j din Noul Cod proc.civ. De asemenea, se constată că cererea este legal timbrată cu taxă judiciară de timbru şi timbru judiciar potrivit art.2 alin.1 lit.d din Legea nr.146/1997 şi art.3 alin.2 teza a III-a din O.G. nr.32/1995.

La interpelarea instanţei, reprezentantul reclamantului, avocat B I estimează durata de soluţionare a cererii la un termen.

Instanţa, având în vedere obiectul cauzei, în temeiul art.238 alin.1 din Noul Cod proc.civ., estimează durata necesară pentru cercetarea procesului la 3 luni.

Având cuvântul, reprezentantul reclamantului, avocat B I susţine acţiunea astfel cum a fost formulată şi precizată, şi având în vedere că pârâţii au fost citaţi cu menţiunile corespunzătoare, solicită a se face aplicarea prevederilor art.208 alin.2 şi art.358 Noul Cod proc.civ. şi arată că nu propune alte probe.

Instanţa, din oficiu, invocă excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtului.

Având cuvântul, reprezentantul reclamantului, avocat B I,  susţine că faţă de actele emise de notar aflate la dosar şi faţă de sesizările pentru deschiderea procedurii succesorale, pârâtul are calitate procesual pasivă astfel încât solicită respingerea excepţiei lipsei calităţii procesual pasive, judecarea cauzei pe fond şi arată că nu solicită încuviinţarea altor probe.

Instanţa, în temeiul art. 248 alin.1 Noul Cod proc.civ., reţine cauza pentru a soluţiona cu prioritate excepţia invocată

INSTANŢA

Deliberând asupra cauzei de faţă, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanţe la data de 29.03.2013 şi precizată la data de 2.04.2013, reclamantul Z R T domiciliat în …, în contradictoriu cu pârâţii Z R T şi Z I ambii cu domiciliul în …, a solicitat ca prin hotărârea ce se va pronunţa să se constate că prin actul intitulat „Convenţie” încheiat în data de 4.02.2013, reclamantul a cumpărat de la pârât imobilul înscris în CF nr…. , provenit din conversia de CF nr… , cu nr.top. compus din casă cu nr. adm.  curte şi grădină cu suprafaţa de 250 mp şi imobilul înscris în CF …, provenit din conversia CF nr…. , cu nr. top. compus din casa cu nr.adm. … curte şi grădină cu suprafaţă de 250 mp, cu preţul de 15000 lei, pe care i-a achitat integral la data încheierii convenţiei; să se pronunţe o hotărâre care să ţină loc de act contract autentic de vânzare-cumpărare; autorizarea întabulării reclamantului în CF;  instituirea uzufructului viager în favoarea pârâţilor asupra imobilelor arătate; cu cheltuieli de judecată, dacă pârâţii se opun admiterii acţiunii;

În fapt, reclamantul a arătat că prin actul intitulat „Convenţie” încheiat la data de 4.02.2013, a cumpărat de la pârât care este moştenitor după Z T în calitate de nepot de fiu, iar după Z A şi Z E, în calitate de fiu, imobilul arătat în petitul acţiunii, pentru preţul de 15000 lei, care s-a achitat integral la data încheierii antecontractului.

Imobilele înscrise în cele două cărţi funciare formează un tot respectiv casa cu numărul administrativ 551, însă în urma dezmembrării s-au format două numere administrative respectiv 551 şi 551/a.

În continuare, pârâtul a susţinut că până la această dată, pârâtul nu s-a prezentat pentru a perfecta actul autentic.

În drept, a invocat art.896 şi următ.Cod civ.,şi art.29 din Legea nr.7/1996.

Reclamantul a solicitat judecarea cauzei şi în lipsă. 

În probaţiune, reclamantul a anexat cererii următoarele înscrisuri: extras CF nr…. (filele 4-5), extras CF nr…. (filele 6-7), sesizare pentru deschiderea procedurii succesorale nr…. (fila 8), certificat de deces nr…. (fila 9), sesizare pentru deschiderea procedurii succesorale nr…. (fila 10), certificat de deces nr…. şi certificat de deces nr…. (fila 11), certificat fiscal nr…. (fila 12), adeverinţă nr…. (fila 13), act de identitate seria …, nr…. (fila 14), act de identitate seria …, nr…. (fila 15), certificat de calitate de moştenitor nr…. emis de BNP … (fila 16), Încheieri nr…. emise de BNP … (filele 17-19).

Cererea este legal timbrată cu taxă judiciară de timbru în cuantum de 19 lei potrivit chitanţei seria …, nr….. (fila 4), cu taxă judiciară de timbru în cuantum de 1898 lei potrivit chitanţei seria …, nr…. (fila 28) şi cu timbru judiciar în valoare de 5 lei potrivit art.2 alin.1 lit.d din Legea nr.146/1997 şi art.3 alin.2 teza a III-a din O.G. nr.32/1995.

Deşi au fost legal citaţi, pârâţii nu s-au prezentat şi nu au formulat întâmpinare.

Analizând actele şi lucrările dosarului, instanţa reţine următoarele:

În fapt, înscrisul sub semnătură privată intitulat „Convenţie” din data de 4.02.2013 (fila 24) este încheiat între pârâtul Z S în calitate de promitent-vânzător şi reclamantul Z R T în calitate de promitent-cumpărător, având ca obiect imobilul înscris sub A1 şi A1.1 în CF nr…. (filele 6-7), teren cu nr.top…. cu suprafaţa de 250 mp şi casă cu nr. adm…. şi imobilul înscris sub A1 şi A1.1 în CF nr….  (filele 4-5), cu nr. top. cu suprafaţă de 250 mp şi casa cu nr.adm. …, pentru suma de 15000 lei.

Pentru imobilul care face obiectul înscrisului sub semnătură privată înscris în CF nr…. Beliu sunt întabulaţi sub B 10 numiţii Z A şi Z E cu cota de 1/1. Potrivit certificatului de deces nr…. (fila 11). Z A a decedat la data de 22.07.1981, iar conform certificatului de deces nr…. (fila 11) Z E a decedat la data de 24.03.1993.

Pentru imobilul care face obiectul înscrisului sub semnătură privată înscris în CF nr….  este întabulată sub … numita Z T cu cota de 1/1, decedată în data de 9.02.1981, potrivit certificatului de deces nr…. (fila 9).

Reclamantul susţine că pârâtul Z S este moştenitor în calitate de fiu al defuncţilor Z A şi Z E şi în calitate de nepot de fiu al defunctei  Z T şi, în acest sens, a depus la dosarul cauzei sesizare pentru deschiderea procedurii succesorale nr…. eliberată de Primăria comunei … (fila 8) pentru defuncta Z T, sesizare pentru deschiderea procedurii succesorale nr…. eliberată de Primăria comunei … (fila 10) pentru defunctul Z A şi certificat de calitate de moştenitor nr…. emis de BNP … (fila 16) în care se arată că moştenitorul defunctei Z E este pârâtul Z S, fără a se stabili componenţa masei succesorale.

În drept, potrivit art.106 din Legea notarilor publici şi a activităţii notariale nr.36 din 12 mai 1995 şi art.118 din Noul Cod de procedură civilă succesiunea poate fi dezbătută doar de către notarul public sau instanţa de judecată, iar Primăria nu are atribuţii pentru a dezbate succesiunea.

Întrucât, reclamantul nu a depus la dosarul cauzei probe din care să rezulte că succesiunea după defuncţii Z A şi Z T a fost dezbătută la notarul public sau de către instanţa de judecată, respectiv probe din care să rezulte că în masa succesorală a defunctei Z E este inclus imobilul care face obiectul litigiului, instanţa constată că reclamantul nu a făcut dovada că pârâtul Z S este proprietarul imobilelor cu privire la care s-a încheiat înscrisul sub semnătură privată menţionat.

Din dispoziţiile art.6 alin.2 şi 3 din Legea nr.287/2009 privind Codul civil, republicată, art.3, 4 şi art.102 alin.1 din Legea nr.71/2011 se desprinde regula că pentru actul juridic civil se aplică legea în vigoare la data încheierii actului juridic nu numai în privinţa condiţiilor de validitate şi, pe cale de consecinţă a nulităţii, ci şi pentru alte aspecte ce privesc încheierea actului juridic, pentru alte cauze de ineficacitate, pentru regulile de interpretare a actului, pentru efectele actului juridic (inclusiv cele produse după intrarea în vigoare a unei noi legi), pentru executarea obligaţiilor asumate de părţi, pentru încetarea actului juridic. Având în vedere aceste prevederi legale, întrucât înscrisul sub semnătură privată intitulat „Convenţie” este încheiat în data de 4.02.2013, instanţa constată că prevederile Codului civil din 2009 sunt aplicabile în prezenta cauză.

Potrivit art.1279 alin.3 Cod civil din 2009, dacă promitentul refuză să încheie contractul promis, instanţa, la cererea părţii care şi-a îndeplinit propriile obligaţii, poate să pronunţe o hotărâre care să ţină loc de contract, atunci când natura contractului o permite, iar cerinţele legii pentru validitatea acestuia sunt îndeplinite. Prevederile prezentului alineat nu sunt aplicabile în cazul promisiunii de a încheia un contract real, dacă prin lege nu se prevede altfel.

Această dispoziţie legală are caracter general, în sensul că are vocaţia să se aplice promisiunii de a încheia orice contract, mai puţin în cazul promisiunii de a se încheia un contract real, precum şi în cazurile în care printr-o dispoziţie legală se prevede altfel.

Există însă şi o aplicaţie particulară, anume art. 1669 alin.1 Cod civil din 2009, în temeiul căruia, când una din părţile care au încheiat o promisiune bilaterală de vânzare refuză, nejustificat, să încheie contractul promis, cealaltă parte poate cere pronunţarea unei hotărâri care să ţină loc de contract, dacă toate celelalte condiţii de validitate sunt îndeplinite.

Art. 1669 alin.1 din Noul Cod civil reglementează posibilitatea pronunţării unei hotărâri care să ţină loc de contract în cazul promisiunii bilaterale de vânzare şi al promisiunii unilaterale de vânzare sau, după caz, de cumpărare, în măsura în care una dintre părţi refuză, nejustificat, să încheie contractul promis, iar toate celelalte condiţii de validitate sunt îndeplinite.

Din reglementările legale enunţate rezultă că, pentru admisibilitatea unei atare acţiuni, trebuie să fie îndeplinite anumite condiţii, şi anume, să existe un antecontract valabil încheiat; antecontractul să fie dovedit potrivit dreptului comun; una din părţi să refuze autentificarea actului; reclamantul să-şi fi îndeplinit obligaţiile asumate prin antecontract; promitentul-vânzător să fie proprietar al bunului, iar promitentul cumpărător să nu fie incapabil a dobândi acel bun la data pronunţării sentinţei.

Astfel, în ipoteza refuzului promitentului-vânzător de a încheia contractul în formă autentică, promitentul-cumpărător poate cere instanţei să pronunţe o hotărâre care să ţină loc de act autentic de vânzare-cumpărare. Însă, întrucât această hotărâre are caracter constitutiv de drepturi, condiţia esenţială pentru pronunţarea ei este ca, la momentul judecăţii, promitentul vânzător să fie proprietar asupra bunului care face obiectul promisiunii.

Chiar dacă reclamantul nu a prezentat probe din care să rezulte că pârâtul este proprietarul imobilelor cu privire la care s-a încheiat înscrisul sub semnătură privată, instanţa reţine că înscrisul reprezintă o promisiune bilaterală de vânzare-cumpărare, respectiv un antecontract valabil încheiat.

Astfel, există posibilitatea legală pentru părţi ca orice contract să fie precedat de o promisiune de a contracta, iar faptul că promisiunea priveşte lucruri care, la momentul încheierii convenţiei, nu s-ar afla în patrimoniul promitentului, nu constituie motiv pentru a se constata nulitatea ei.

 Nu există nici o dispoziţie legală care să prevadă că promisiunea de vânzare a unui bun imobil, făcută de un neproprietar nu ar fi valabilă. Această soluţie îşi are raţiunea în faptul că persoana neproprietară are posibilitatea să dobândească proprietatea bunului oferit spre vânzare, de la adevăratul proprietar, iar apoi să fie în măsură a perfecta vânzarea.

Astfel, instanţa constată că antecontractul de vânzare-cumpărare are ca obiect o obligaţie de a face, de a încheia în viitor un contract autentic de vânzare-cumpărare, susceptibil de a transfera proprietatea de la vânzător la cumpărător.  Instanţa poate să pronunţe o hotărâre care să ţină loc de contract autentic de vânzare-cumpărare, doar dacă se face dovada că imobilul se găseşte în patrimoniul vânzătorului la momentul judecăţii şi nu există alte impedimente legale.

Întrucât reclamantul este cel care declanşează procedura judiciară, lui îi revine obligaţia de a justifica atât calitatea lui procesuală, cât şi calitatea procesuală a pârâtului. Această obligaţie îşi are temeiul în art.194 Noul Cod proc.civ, care prevede că cererea de chemare în judecată trebuie să cuprindă, printre alte elemente obiectul precum şi motivele de fapt şi de drept pe care se întemeiază pretenţia reclamantului.

Prin indicarea pretenţiei sale, precum şi, a împrejurărilor de fapt şi de drept pe care se bazează această pretenţie, reclamantul justifică îndreptăţirea pe care o are de a introduce cererea împotriva pârâtului.

Acţiunea prin care se solicită pronunţarea unei hotărâri care să ţină loc de act autentic de vânzare-cumpărare se poate opune doar adevăratului proprietar, consecinţa fiind că numai acesta poate avea calitate procesuală pasivă într-o acţiune cu un astfel de obiect. Cum reclamantul nu a dovedit că pârâtul este proprietarul imobilelor la momentul judecăţii, instanţa constată că reclamantul nu a justificat legitimarea procesuală pasivă a lui Z S, chemat în judecată în calitate de pârât.

Pentru considerentele arătate, instanţa va admite excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtului Z S şi, în consecinţă, va respinge acţiunea formulată şi precizată de reclamantul Z R T, cu privire la pronunţarea unei hotărâri care să ţină loc de act autentic şi cu privire la instituirea uzufructului viager.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE

Admite excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtului Z S şi, în consecinţă,

Respinge acţiunea formulată şi precizată de reclamantul Z R T domiciliat în …, în contradictoriu cu pârâţii Z S şi Z I ambii cu domiciliul în localitatea …, cu privire la pronunţarea unei hotărâri care să ţină loc de act autentic şi cu privire la instituirea uzufructului viager.

Cu drept de apel în termen de 30 zile de la comunicare.

În caz de exercitare a căii de atac, cererea de apel se depune la Judecătoria Ineu.

Pronunţată în şedinţă publică, azi 14.06.2013.

Preşedinte Grefier

Red./Tehnored/

5 ex./3 com.

Se comunică:

-reclamantului: Z R T domiciliat …

-pârâţilor: Z R TR şi

-Z I ambii cu domiciliul în ….

Domenii speta

Spete similare