Obligaţia de a face

Sentinţă civilă 555 din 15.03.2013


R O M Â N I A

JUDECĂTORIA INEU  OPERATOR 2826

DOSAR NR.

SENTINŢA CIVILĂ NR.555/2013

Şedinţa publică din data de 15 martie 2013

Preşedinte:

Grefier:

S-a luat în examinare cauza civilă formulată de către reclamanta SC …SRL, împotriva pârâtului S Ş, având ca obiect obligaţia de a face.

La apelul nominal se prezintă reprezentanta reclamantei avocat M M din Baroul Arad în substituirea titularului cauzei avocat I D din Baroul Arad, lipsă fiind reclamanta şi pârâtul.

Procedura de citare legal îndeplinită.

S-a expus referatul cauzei de către grefierul de şedinţă, după care se constată că prin serviciul registratură al instanţei, la data de 14 martie 2013 reclamanta a depus la dosar, note scrise, timbru judiciar în cuantum de 1,00 leu, certificat elibera de BCPI Ineu care atestă că imobilul nu este înregistrat în cartea funciară, şi copia contractului de asistenţă juridică încheiat cu reclamanta.

Reprezentanta reclamantei avocat M M învederează instanţei de judecată că, dovada calităţii de reprezentant în prezenta cauză a fost depusă în copie, întrucât, contractul de asistenţă juridică nr…. a titularului cauzei avocat I D a fost întocmit cu reclamanta pentru un număr de 8 cauze, toate aflându-se înregistrate pe rolul judecătoriei Ineu, însă la date diferite, motiv pentru care împuternicirea avocaţială nu a putut fi depusă în original, decât la un singur dosar.

La interpelarea instanţei, reprezentanta reclamantei avocat M M precizează că cele 8 dosare ale Judecătoriei Ineu pentru care s-a încheiat contractul de asistenţă juridică sunt: ….

Instanţa constată că este competentă general, material şi teritorial să judece prezenta cauză în temeiul art.1 pct.1 şi art.13 alin.1 din Codul de  procedură civilă.

De asemenea, se constată că cererea este legal timbrată cu taxă judiciară de timbru şi timbru judiciar potrivit art.2 alin.1 lit.c din Legea nr.146/1997 şi art.3 alin.2 teza a II-a din O.G. nr.32/1995.

Reprezentanta reclamantei avocat M M în substituirea titularului cauzei avocat I D, susţine acţiunea aşa cum este formulată în scris şi solicită să se constate că, prin promisiunea bilaterală de vânzare-cumpărare încheiată la data de 28.10.2009 între reclamantă în calitate de cumpărător şi pârâtul S Ş în calitate de vânzător, pârâtul fiind moştenitor legal în calitate de soţ supravieţuitor al defunctei S P decedată la data de 27.12.1990, aceasta fiind moştenitoare legală în calitate de fiică a titularului titlului de proprietate N A, decedată la data de 22.10.1997, reclamanta a dobândit dreptul de proprietate  prin cumpărare asupra imobilului înscris în Titlul de proprietate nr…. eliberat la data de … de Comisia judeţeană Arad pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor, compus din teren arabil situat pe teritoriul comunei …, tarla 220, parcela 1178/92, în suprafaţă de 8.600 mp, cu preţul de 2.580 lei, achitat integral la data încheierii înscrisului; sentinţa să ţină loc de contract de vânzare-cumpărare în formă autentică, autorizarea întabulării dreptului de proprietate al reclamantei pe titlu de cumpărare în coala CF, în baza sentinţei rămasă definitivă şi irevocabilă şi solicită citarea pârâtului cu menţiunea la interogatoriu, sub sancţiunea prevăzută de art.225 din Codul de procedură civilă.

Instanţa, din oficiu, invocă lipsa calităţii procesuale pasive a pârâtului.

Reprezentanta reclamantei avocat M M solicită respingerea excepţiei lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtului S Ş, întrucât acesta are calitate procesuală pasivă, deoarece vine în reprezentarea defunctei S P în calitate de soţ supravieţuitor, aceasta fiind moştenitor legal în calitate de fiică a titularului din titlul de proprietate N A.

Instanţa, în temeiul art.137 Cod proc.civ., reţine cauza pentru a soluţiona această excepţie.

INSTANŢA

Deliberând asupra cauzei de faţă, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanţe la data de 13.02.2013, reclamanta SC … SRL, persoană juridică română cu sediul în …, înregistrată la Oficiul Registrului Comerţului de pe lângă Tribunalul Arad sub nr. …, având C.U.I. …, reprezentată prin A G, cetăţean italian, în contradictoriu cu pârâtul S Ş, domiciliat în …, a solicitat să se constate că prin promisiunea bilaterală de vânzare-cumpărare încheiată la data de 28.10.2009 între reclamantă în calitate de cumpărător şi pârâtul S Ş în calitate de vânzător, pârâtul fiind moştenitor legal în calitate de soţ supravieţuitor al defunctei S P decedată la data de 27.12.1990, aceasta fiind moştenitor legal în calitate de fiică a titularului titlului de proprietate N A, decedată la data de 22.10.1997, reclamanta a dobândit dreptul de proprietate  prin cumpărare asupra imobilului înscris în Titlul de proprietate nr…. eliberat la data de … de Comisia judeţeană Arad pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor, compus din teren arabil situat pe teritoriul comunei …, nr.top. tarla 220, parcela 1178/92, având ca vecinătăţi la Nord A 1178/90, la Est DE 1178/2, la Sud A 1178/93, la Vest DE 1178/4 în suprafaţă de 8.600 mp, cu preţul de 2.580 lei, achitat integral la data încheierii înscrisului; să se dispună ca sentinţa să ţină loc de contract de vânzare-cumpărare în formă autentică; să se dispună autorizarea întabulării dreptului de proprietate al reclamantei pe titlu de cumpărare în coala CF, în baza sentinţei rămasă definitivă şi irevocabilă; cu cheltuieli de judecată în cazul în care pârâtul se opune admiterii acţiunii.

În fapt, reclamanta arată că prin promisiunea bilaterală de vânzare-cumpărare încheiată la data de 28.10.2009, pârâtul a vândut terenul arabil situat pe teritoriul comunei …, tarla 220, parcela 1178/92 în suprafaţă de 0,86 ha cu preţul 2.580 lei, achitat integral la data încheierii promisiunii bilaterale de vânzare-cumpărare, când a intrat în posesia şi folosinţa imobilului pe care îl foloseşte şi în prezent şi, întrucât pârâtul s-a obligat să perfecteze contractul de vânzare-cumpărare în formă autentică, dar nu a mai făcut demersurile necesare, reclamanta a formulat prezenta acţiune.

În drept, reclamanta invocă dispoziţiile art.896 şi art.1179 din Noul Cod Civil.

În probaţiune, reclamanta a depus următoarele înscrisuri: în original, înscris sub semnătură privată intitulat „Promisiune bilaterală de vânzare-cumpărare” din data de 28.10.2009 (filele 4-5) şi în copie,  titlu de proprietate nr…. codul 12518-1 emis de Comisia Judeţeană pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate asupra Terenurilor (fila 6), certificat de deces seria … nr.… (fila 7), sesizare pentru deschiderea procedurii succesorale nr…. (fila 8), certificat de deces seria …nr…. (fila 9), sesizare pentru deschiderea procedurii succesorale nr…. (fila 10), act de identitate seria …, nr…. (fila 11), certificat de înregistrare seria …, nr.…(fila 12).

Cererea este legal timbrată cu taxă judiciară de timbru în cuantum de 322 lei, potrivit chitanţei seria … nr…. din data de 13.02.2013 (fila 3) şi cu timbru judiciar în valoare de 3 lei potrivit art.2 alin.1 lit.c din Legea nr.146/1997 şi art.3 alin.2 teza a II-a din O.G. nr.32/1995.

Deşi a fost legal citată, pârâtul nu s-a prezentat şi nu a depus întâmpinare.

La termenul din data de 1.03.2013, instanţa a acordat un nou termen de judecată pentru a completa reclamanta timbrarea cererii cu timbru judiciar mobil în valoare de 1 leu, sub sancţiunea anulării cererii ca insuficient timbrată conform art. 9 teza a II-a din O.G. nr.32/1995 şi art. 20 alin.3 din Legea nr.146/1997, precum şi pentru a depune extras de carte funciară pentru bunul imobil dacă are carte funciară deschisă sau certificat de sarcini pentru imobil în situaţia în care nu are carte funciară deschisă şi certificat fiscal emis de compartimentul de specialitate al autorităţii administraţiei publice locale cu privire la imobilul care face obiectul litigiului, şi totodată pentru a face dovada calităţii de moştenitor.

Analizând actele şi lucrările dosarului, instanţa reţine următoarele:

În fapt, înscrisul sub semnătură privată intitulat „Promisiune bilaterală de vânzare-cumpărare” din data de 28.10.2009 (filele 4-5) este încheiat între pârâtul S Ş în calitate de promitent-vânzător şi reclamantă în calitate de promitent-cumpărător, având ca obiect suprafaţa de 0,86 ha teren arabil situat în extravilanul localităţii …, tarla 220, parcela 1198/92, pentru suma de 2580 lei.

Imobilul care face obiectul înscrisului sub semnătură privată, este înscris în titlul de proprietate nr…., cod 12518-1 (fila 6),  eliberat de Comisia Judeţeană pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate asupra Terenurilor din Judeţul Arad, pentru numita N A decedată în data de 22.10.1997, conform certificatului de deces eliberat de Primăria comunei … în data de 6.11.1997 (fila 7).

Astfel cum rezultă din certificatul nr…. eliberat de BCPI Ineu (fila 25), imobilul menţionat nu este înregistrat în cartea funciară.

Reclamanta susţine că pârâtul S Ş este moştenitor al defunctei S P, în calitate de soţ supravieţuitor, aceasta fiind moştenitoare legală a titularei din titlul de proprietate N A, în calitate de fiică şi, în acest sens, a depus la dosarul cauzei sesizări pentru deschiderea procedurii succesorale cu  nr…. eliberate de Primăria comunei … (filele 8, 10).

În drept, potrivit art.106 din Legea notarilor publici şi a activităţii notariale nr.36 din 12 mai 1995 şi art.14 din Codul de procedură civilă din 1865 succesiunea poate fi dezbătută doar de către notarul public sau instanţa de judecată, iar Primăria nu are atribuţii pentru a dezbate succesiunea.

Întrucât, reclamanta nu a depus la dosarul cauzei probe din care să rezulte că succesiunea după defuncta N A a fost dezbătută la notarul public sau de către instanţa de judecată, şi nici nu a formulat în prezenta cauză un capăt distinct de cerere prin care să solicite dezbaterea succesiunii defunctei pe calea unei acţiuni oblice, instanţa nu poate reţine calitatea pârâtului de moştenitor.

În consecinţă, instanţa constată că reclamanta nu a făcut dovada că pârâtul S Ş este proprietarul imobilului cu privire la care s-a încheiat înscrisul sub semnătură privată menţionat.

Din dispoziţiile art.6 alin.2 şi 3 din Legea nr.287/2009 privind Codul civil, republicată, art.3, 4 şi art.102 alin.1 din Legea nr.71/2011 se desprinde regula că pentru actul juridic civil se aplică legea în vigoare la data încheierii actului juridic nu numai în privinţa condiţiilor de validitate şi, pe cale de consecinţă a nulităţii, ci şi pentru alte aspecte ce privesc încheierea actului juridic, pentru alte cauze de ineficacitate, pentru regulile de interpretare a actului, pentru efectele actului juridic (inclusiv cele produse după intrarea în vigoare a unei noi legi), pentru executarea obligaţiilor asumate de părţi, pentru încetarea actului juridic. Având în vedere aceste prevederi legale, întrucât înscrisul sub semnătură privată intitulat „Promisiune bilaterală de vânzare-cumpărare” este încheiat în data de 28.10.2009, instanţa constată că prevederile art.5 alin.2 din Titlul X al Legii nr.247/2005 sunt aplicabile în prezenta cauză.

Prin art.5 alin.2 din Titlul X al Legii nr.247/2005 s-a prevăzut că în situaţia în care ulterior încheierii unui antecontract cu privire la teren, cu sau fără construcţii, una dintre părţi refuză să încheie contractul, partea care şi-a îndeplinit obligaţiile poate sesiza instanţa competentă, ce poate pronunţa o hotărâre care să ţină loc de contract.

Din reglementările legale enunţate rezultă că, pentru admisibilitatea unei atare acţiuni, trebuie să fie îndeplinite anumite condiţii, şi anume, să existe un antecontract valabil încheiat; antecontractul să fie dovedit potrivit dreptului comun; una din părţi să refuze autentificarea actului; reclamantul să-şi fi îndeplinit obligaţiile asumate prin antecontract; promitentul-vânzător să fie proprietar al bunului, iar promitentul cumpărător să nu fie incapabil a dobândi acel bun la data pronunţării sentinţei.

Astfel, în ipoteza refuzului promitentului-vânzător de a încheia contractul în formă autentică, promitentul-cumpărător poate cere instanţei să pronunţe o hotărâre care să ţină loc de act autentic de vânzare-cumpărare. Însă, întrucât această hotărâre are caracter constitutiv de drepturi, condiţia esenţială pentru pronunţarea ei este ca, la momentul judecăţii, promitentul vânzător să fie proprietar asupra bunului care face obiectul promisiunii.

Chiar dacă reclamanta nu a prezentat probe din care să rezulte că pârâtul este proprietarul imobilului cu privire la care s-a încheiat înscrisul sub semnătură privată, instanţa reţine că înscrisul reprezintă o promisiune bilaterală de vânzare-cumpărare, respectiv un antecontract valabil încheiat.

Astfel, există posibilitatea legală pentru părţi ca orice contract să fie precedat de o promisiune de a contracta, iar faptul că promisiunea priveşte lucruri care, la momentul încheierii convenţiei, nu s-ar afla în patrimoniul promitentului, nu constituie motiv pentru a se constata nulitatea ei.

 Nu există nici o dispoziţie legală care să prevadă că promisiunea de vânzare a unui bun imobil, făcută de un neproprietar nu ar fi valabilă. Această soluţie îşi are raţiunea în faptul că persoana neproprietară are posibilitatea să dobândească proprietatea bunului oferit spre vânzare, de la adevăratul proprietar, iar apoi să fie în măsură a perfecta vânzarea.

Astfel, instanţa constată că antecontractul de vânzare-cumpărare are ca obiect o obligaţie de a face, de a încheia în viitor un contract autentic de vânzare-cumpărare, susceptibil de a transfera proprietatea de la vânzător la cumpărător.  Instanţa poate se pronunţe o hotărâre care să ţină loc de contract autentic de vânzare-cumpărare, doar dacă se face dovada că imobilul se găseşte în patrimoniul vânzătorului la momentul judecăţii şi nu există alte impedimente legale.

Întrucât reclamantul este cel care declanşează procedura judiciară, lui îi revine obligaţia de a justifica atât calitatea lui procesuală, cât şi calitatea procesuală a pârâtului. Această obligaţie îşi are temeiul în art. 112 Cod proc.civ, care prevede că cererea de chemare în judecată trebuie să cuprindă, printre alte elemente obiectul precum şi motivele de fapt şi de drept pe care se întemeiază pretenţia reclamantului.

Prin indicarea pretenţiei sale, precum şi, a împrejurărilor de fapt şi de drept pe care se bazează această pretenţie, reclamantul justifică îndreptăţirea pe care o are de a introduce cererea împotriva pârâtului.

Acţiunea prin care se solicită pronunţarea unei hotărâri care să ţină loc de act autentic de vânzare-cumpărare se poate opune doar adevăratului proprietar, consecinţa fiind că numai acesta poate avea calitate procesuală pasivă într-o acţiune cu un astfel de obiect. Cum reclamantul nu a prezentat probe cu privire la calitatea de moştenitor a pârâtului, respectiv nu a dovedit că pârâtul este proprietarul imobilului la momentul judecăţii, instanţa constată că reclamantul nu a justificat legitimarea procesuală pasivă a lui S Ş, chemat în judecată în calitate de pârât.

Pentru considerentele arătate, instanţa va admite excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtului S Ş şi, în consecinţă, va respinge acţiunea.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE

Admite excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtului S Ş şi, în consecinţă,

Respinge acţiunea formulată de reclamanta SC … SRL cu sediul în … şi cu sediul procesual ales la cabinet de avocat I D, în …, în contradictoriu cu pârâtul S Ş domiciliat în ….

Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.

Pronunţată în şedinţă publică, azi 15.03.2013.

Preşedinte Grefier

Red./Tehnored./

4 ex./2 com.

Sentinţa se comunică cu:

- reclamanta SC … SRL, cu sediul procesual ales la cabinet de avocat I D, în ….

- pârâtul S Ş