Ucidere din culpă prev. de 178 alin.2 Cod penal. Culpa comună la producerea accidentului a victimei şi a conducătorului auto

Inculpatul avea posibilitatea să observe coloana de militari, de la o distanţă de cel puţin 60 de metri, dar nu a condus atent autovehiculul, astfel încât, acţionând sistemul de frânare (dotat cu ABS), să evite producerea accidentului, încălcând astfel disp. art. 1 din Regulamentul de aplicare a O.U.G. 195/2002, iar victima a încălcat disp. art. 208 alin.1 şi 209 alin.1 lit.b din acelaşi act normativ, deoarece nu s-a deplasat pe partea stângă a părţii carosabile şi nu a folosit mijloacele de semnalizare corespunzătoare.

 x x x x x x x x x

Prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecătoria Craiova întocmit la 27.02.2006, s-a dispus punerea în mişcare a acţiunii penale şi trimiterea în judecată, în stare de libertate, a inculpatului D.A., pentru săvârşirea infracţiunile de:

- ucidere din culpă, prev.de art.178 alin.2 C.p.

În actul de sesizare a instanţei s-a reţinut următoarea situaţie de fapt:

Inculpatul D.A. este angajat în calitate de conducător auto la SC ..X  SRL fiind posesor al permisului de conducere pentru categoriile B,C,D,şi E. În această calitate, efectuează transport de persoane cu microbuzul marca Mercedes.

În dimineaţa zilei de 31.08.2005, în jurul orei 5,00, inculpatul a condus microbuzul din municipiul Craiova spre comuna Melineşti, deoarece urma să efectueze un transport de călători pe traseu Duţuleşti-Craiova.

La ieşirea din municipiul Craiova, pe DJ 605, în jurul orei 5,10, D.A. circula cu autovehiculul având faza de întâlnire aprinsă, deoarece din sens opus se deplasa un alt autoturism.

În momentul în care celălalt autoturism a trecut, a intenţionat să schimbe faza de drum, însă a observat un grup de persoane ce se deplasa în coloană, în aceeaşi direcţie în care se deplasa microbuzul pe partea dreaptă.

Inculpatul a virat stânga, fără a acţiona sistemul de frânare, a lovit cu partea dreaptă faţă a microbuzului pe caporalul I.F.I., pe care l-a preluat pe capotă aproximativ 29, 70 metri, iar după ce victima a căzut pe carosabil, autovehiculul a mai parcurs aproximativ 1 – 2 metri până la oprire

Caporalul I.F.I. a fost transportat la Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Craiova, însă a decedat în aceeaşi zi.

Grupul de persoane ce se deplasa pe partea dreaptă a părţii carosabile, era format din 11 militari din cadrul Unităţilor Militare 01178 şi 01083 Craiova.

Un militar se deplasa în faţa coloanei, iar un altul în spatele coloanei, ceilalţi militari fiind grupaţi câte doi, împreună cu aceştia aflându-se şi comandantul de pluton.

Victima aflată în spatele coloanei, la aproximativ 2 metri de ultimii doi militari, avea în mâna stângă o lanternă, cu care semnaliza prin balansarea braţului în plan vertical prezenţa coloanei militare.

Raportul medico-legal de necropsie a stabilit că moartea numitului I.F.I. a fost violentă, s-a datorat insuficienţei cardio-respiratorii, consecinţa unei fracturi mielice de coloană cervicală, produsă în cadrul unui politraumatism.

Între leziunile traumatice produse în condiţiile accidentului de circulaţie şi deces, există legătură de cauzalitate directă şi necondiţionată.

Sângele recoltat de la victimă, se menţionează în raport, conţinea 1,45 g%o alcool.

Inculpatul a fost testat cu aparatul etilotest, ce a indicat o valoare de 0,00 mg/l alcool pur în aerul expirat.

Conducătorul auto al microbuzului – D.A., a declarat că, în momentul în care s-a intersectat cu celălalt autoturism, a intenţionat să aprindă faza de drum, însă nu a apucat, deoarece a observat, la aproximativ 6 – 7 metri în faţa sa, un grup de persoane ce se deplasa în coloană. Inculpatul a virat stânga, nu a frânat, pentru a nu lovi şi celelalte persoane, însă a lovit-o pe victima ce se afla lângă axul de desparte cele două sensuri de circulaţie.

După impact, D.A. a redus viteza prin frânare normală mergând cu persoana lovită pe capotă aproximativ 10-15 metri. Potrivit declaraţiilor inculpatului, grupul de militari nu era semnalizat cu mijloace luminoase.

Cu ocazia cercetării la faţa locului, pe acostamentul din partea stângă a părţii carosabile, s-a găsit o lanternă de culoare neagră ce avea becul spart.

Martorii audiaţi în cauză, T.F. şi C.M., ultimii doi pe rândul din stânga coloanei militare, confirmă faptul că victima avea în mână o lanternă aprinsă, pe care o balansa în plan vertical.

După ce victima i-a avertizat pe militari „Atenţie maşină”, martorul C.M. i-a cerut acestuia să balanseze lanterna insistent, iar caporalul I.F.I. i-a răspuns „fac mă, fac”. În momentul producerii accidentului, din sens opus nu se deplasa nici un autoturism, afirmă martorii.

Experimentul judiciar efectuat la locul producerii accidentului, în condiţii similare (pe timp de noapte), a determinat câmpul de vizibilitate al conducătorului auto al microbuzului la întâlnirea cu un autovehicul ce se deplasa din sens opus, în două variante.

În prima variantă, în care grupul de militari nu era semnalizat, prin folosirea lanternei de către o persoană aflată în spatele coloanei, câmpul de vizibilitate al conducătorului auto era de 25 de metri.

În cea de-a doua variantă, în care semnalizarea grupului s-a realizat cu o lanternă de acelaşi tip cu cea folosită de victimă, câmpul de vizibilitate al conducătorului auto este de 60 de metri şi chiar mai mare.

Expertiza tehnică auto efectuată în cauză, a stabilit că, autovehiculul condus de inculpat se deplasa cu viteza de 60,41 km/h anterior producerii accidentului.

Accidentul, se menţionează în raport, putea fi evitat de către conducătorul auto prin frânare, luând în considerare distanţa de la care putea observa coloana de militari, cel puţin 60 metri, ce este mai mică decât spaţiul necesar opririi prin frânare – de 39,7 m, la viteza de 60,41 km/h.

Determinarea spaţiului de frânare necesar opririi – de 39.70 de metri, s-a realizat luând în calcul locul opririi autovehiculului şi locul în care au fost găsite lamele rupte de la ştergătoarele de parbriz ale microbuzului, microbuz echipat cu sistem de frânare ABS.

Accidentul de circulaţie se mai putea evita, dacă coloana de militari, inclusiv victima, se deplasa se deplasa pe partea stângă a părţii carosabile, iar în momentul observării autovehiculului, se deplasa spre marginea părţii carosabile, aşa cum a făcut şi militarul aflat în faţa sa (martorul C.M.L.).

Din probele administrate în cauză, rezultă o culpă comună la producerea accidentului a victimei I.F.I. şi a conducătorului auto D.A.

Inculpatul avea posibilitatea să observe coloana de militari, de la o distanţă de cel puţin 60 de metri, dar nu a condus atent autovehiculul, astfel încât, acţionând sistemul de frânare (dotat cu ABS) să evite producerea accidentului.

Acesta a încălcat dispoziţiile art.1 din Regulamentul de Aplicare a OUG 195/2002 privind circulaţie pe drumurile public, potrivit căruia, participanţii la trafic sunt obligaţi să respecte regulile de circulaţie şi trebuie să se comporte pe drumul public, astfel încât să nu constituie pericol sau obstacol pentru circulaţia rutieră.

Inculpatul a încălcat şi dispoziţiile art.143 alin.2 din acelaşi text de lege menţionat anterior, deoarece la apropierea vehiculului care circula din sens opus, concomitent cu folosirea luminii de întâlnire, trebuia să reducă viteza, lucru pe care nu l-a făcut.

În plus, după ce a luat viraj stânga, a redus viteza prin frânare normală şi nu brusc, purtând victima pe capotă aproximativ 29,70 metri.

Victima ce se deplasa pe DJ 605, a încălcat dispoziţiile art.208 alin.1 şi 209 alin.,1 lit.b din Regulamentul de Aplicare a OUG 195/2002, deoarece nu s-a deplasat pe partea stângă a părţii carosabile şi nu a folosit mijloacele de semnalizare corespunzătoare.

În drept, fapta săvârşită de inculpatul D.A., realizează elementele constitutive ale infracţiunii de ucidere din culpă prev.de art.178 alin.2 C.p., text de lege în baza căruia inculpatul urmează a fi condamnat.

La individualizarea judiciară a pedepsei, instanţa va avea în vedere preved.art.72 C.p., respectiv gradul de pericol social concret al faptei, modalitatea şi împrejurările în care a fost săvârşită, culpa comună, accidentul fiind soldat cu decesul victimei, faptul că inculpatul nu este cunoscut cu antecedente penale, a fost cooperant şi a recunoscut săvârşirea faptei.

Astfel, instanţa îl va condamna la pedeapsa de 3 ani închisoare.

Apreciind că scopul preventiv-educativ al faptei poate fi atins şi fără privarea de libertate a inculpatului, instanţa, în baza art. 81 C.p., va dispune suspendarea condiţionată a executării pedepsei, pe durata termenului de încercare prev.de art.82 C.p. şi va atrage atenţia inculpatului asupra disp.art.83 C.p.

Trecând la soluţionarea laturii civile a cauzei, instanţa constată că părţile civile Iancu Ionela Nadia şi Iancu Mario Bogdan, prin reprezentant legal, s-au constituit părţi civile în procesul penal cu sumele de 16.000 lei Rond aune materiale reprezentând cheltuielile efectuate cu înmormântarea şi pomenile ulterioare până la un an, 100.000 lei daune morale, precum şi o prestaţie periodică pentru minorul în vârstă de 4 ani Iancu Mario Bogdan până la împlinirea unei cauze de stingere sau modificare a obligaţiei.

Instanţa apreciază în speţa de faţă că, având în vedere împrejurările concrete ale săvârşirii faptei şi rezultatul produs, precum şi contribuţia fiecărei părţi la producerea acesteia - în sensul că fiecare dintre acestea a încălcat dispoziţiile Regulamentului de aplicare a OUG 195/2002, precum şi faptul că victima avea o alcoolemie mare, aceea de 1,45 g ‰, proporţia culpei ce se va reţine în sarcina inculpatului este de 60 % şi a victimei este de 40 %.

Din probele administrate în cauză instanţa reţine că partea civilă Iancu Ionela Nadia a fost nevoită să suporte cheltuielile aferente înmormântării soţului său decedat precum şi cheltuielile efectuate cu pomenirile ulterioare ale acetsuia după datina creştină ce au avut loc atât după înmormântare, la restaurantul Casa Armatei şi la care au participat în medie 300 de persoane, cât şi ulterior încă două până la un an, la care au participat de fiecare dată în medie 60 de persoane aşa cum rezultă din declaraţiile martorilor Pîrvulescu Liviu Marian şi Ion Florentina. Tot din declaraţiile acestora a rezultat că meniul oferit cu ocazia acestor evenimente a fost unul bogat care s-a ridicat la suma de 30 de lei per persoană. În consecinţă, din probele administrate rezultă că prejudiciul material încercat de partea civilă ar fi acela de 12.600 lei (420 persoane x 30 lei). Din această sumă însă instanţa va scădea suma de 3.095 lei sumă ce i-a fost oferită părţii civile ca şi ajutor din partea unităţii militare la care a lucrat victima, aşa cum rezultă din adresa nr. A 392 din 19.01.2007 a M.Ap.N. Astfel la suma rămasă aceea de 9.505 lei, instanţa va aplica coeficientul de culpă al inculpatului de 60 %, obţinând suma de 5.703 lei Ron, daune materiale ce-i revin efectiv părţii civile.

In speta, instanta apreciaza ca sunt îndeplinite disp. art. 998-999 Cod civil si actiunea civila va fi admisa in parte. Astfel, in ceea ce priveste cuantumul, evaluând prejudiciul moral şi material cauzat prin fapta culpabila a inculpatului, instanta apreciaza ca in raport de gravitatea atingerii aduse partii civile, despagubiri in cuantum de 5.703 lei daune materiale şi a sumei de 10.000 lei daune morale sunt in masura sa sigure o reparatie suficienta si proportionala. Având în vedere însă că inculpatul la momentul săvârşirii faptei era angajat cu contract de muncă la SC Neagtovo SRL Bratovoieşti şi că autoturismul pe care acesta îl conducea şi care a fost implicat în accidentarea victimei era asigurat la SC Astra SA Craiova, instanţa urmează, făcând aplicarea dispoziţiilor art. 1000 alin.3 Cod civil şi art. 41-44 din Legea nr. 136/1995, să dispună obligarea sa în solidar cu comitentul şi alături de asigurător la plata despăgubirilor menţionate anterior.

Instanţa mai reţine că victima avea în întreţinere un copil minor în vârstă de 4 ani – partea civilă Iancu Mario Bogdan, fiind la data decesului singurul întreţinător al familiei cu un venit total de 981 lei Ron. Având în vedere nevoile acestuia, cât şi faptul că în prezent prin mama sa primeşte o pensie de urmaş în cuantum de 219 lei Ron lunar, instanţa apreciază că se impune obligarea inculpatului la o prestaţie periodică în favoarea minorului în cuantum lunar de 200 lei, începând cu data pronunţării hotărârii  şi până la intervenirea unei cauze  de modificare sau stingere a obligaţiei.

Totodată, instanţa apreciază că această stare de nevoie a părţii civile minore a apărut la momentul decesului victimei, de aceea va fi obligat inculpatul şi la plata sumei de 3.600 lei, reprezentând o prestaţie periodică globală în favoarea părţii civile, de la data producerii accidentului şi până în prezent (18 luni x 200 lei).

Domenii speta

Spete similare