Contestaţie la executare

Sentinţă civilă 1975 din 23.09.2011


Prin sentinţa  civilă  nr. 1975/2011 pronunţată în dosar  nr. 4458/208/2010, instanţa  a admis contestaţia la executare formulată de contestatoarea S.C. I.F. S.R.L. în contradictoriu cu intimata S.C. C.C. S.R.L.Dispune anularea formelor de executare întocmite în dosarul execuţional nr. al S.C.P.E.J.Dispune suspendarea executării silite până la soluţionarea irevocabilă a contestaţiei la executare. Dispune întoarcerea executării silite efectuate în dosarul execuţional nr., mai sus menţionat. Obligă intimata la plata cheltuielilor de judecată, către contestatoare, în cuantum de 1895, 5 lei, din care 1700 lei onorariu avocat, 194 lei taxă de timbru, 1, 50 lei timbru judiciar. Respinge cererea intimatei având ca obiect cheltuieli de judecată.

Deliberând asupra cauzei civile de faţă, constată următoarele:

Prin contestaţia la executare înregistrată pe rolul acestei instanţe la data de 22.12.2010, sub numărul, contestatoarea S.C. I.F. S.R.L. a solicitat instanţei, în contradictoriu cu debitoarea S.C. C.C S.R.L., anularea formelor de executare întocmite în dosarul execuţional nr. al SCPEJ suspendarea executării silite, până la soluţionarea irevocabilă a contestaţiei la executare, precum şi întoarcerea executării silite, cu cheltuieli de judecată.

În motivare, a arătat că somaţia nr., comunicată contestatoarei la data de 16.12.2010, a fost emisă că încălcarea art. 387 din Codul de procedură civilă, executorul nemenţionând ce anume se execută din titlul executoriu şi nestabilind un termen până la care contestatoarea putea să execute de bună-voie eventualele sale obligaţii. Se mai arată că, obligaţiile de plată izvorâte din respectivul titlu executoriu (decizia civilă nr. 863/15.10.2009 a) fuseseră achitate încă de la data de 28.04.2010, în cadrul dosarului execuţional nr.. În mod eronat, Judecătoria a încuviinţat executarea silită, cu toate că aceasta fusese deja finalizată într-un alt dosar execuţional.

Contestatoarea mai învederează instanţei că dispozitivul titlului pus în executare priveşte respingerea unei acţiuni în rectificare de carte funciară, astfel că intrarea executorului în incinta societăţii contestatoare, demolarea gardurilor şi trasarea unei noi linii de hotar au fost abuzive.

În drept, au fost invocate prevederile art. 399 şi următoarele C.proc.civ.

În dovedire, au fost depuse înscrisuri.

Intimata a formulat întâmpinare, solicitând respingerea contestaţiei, întrucât, deşi contestatoarea avea cunoştinţă de dispozitivul deciziei puse în executare, nu a înţeles să respecte dreptul de proprietate şi posesie al intimatei, pentru suprafaţa de 5.500 mp înscrisă în C.F. , cu nr. top. 401/4/1 şi 401/4/2. Se mai arată că, în cuprinsul considerentelor Deciziei Curţii de Apel se menţionează în mod clar că Decizia nr. 2086/2005 nu dispune desfiinţarea titlului de proprietate al S.C. C.C S.R.L. şi că această societate este în continuare proprietară pe suprafaţa de 27.020 mp. Contestatoarea a omis să precizeze că executorul judecătoresc a fost însoţit de către expertul, care a efectuat expertiza în dosarul civil soluţionat irevocabil prin decizia ce se pune în executare, fiind identificată suprafaţa în plus ocupată de către contestatoare şi fiind recunoscute limitele dintre proprietăţi.

Analizând actele şi lucrările dosarului, instanţa reţine următoarele:

Astfel cum rezultă din examinarea dosarului de încuviinţare a executării silite, nr., intimata a solicitat executorului judecătoresc, la data de 3.12.2010, executarea silită a Deciziei civile nr. a Curţii de Apel, pronunţată în dosarul cu nr., în sensul evidenţierii în teren a terenului S.C. I.F. S.R.L. şi a terenului aparţinând intimatei. Se arată că, în considerentele deciziei menţionate, se constată că S.C. I.F. S.R.L. are un titlu de proprietate doar asupra suprafeţei de 5500 mp, iar intimata asupra suprafeţei de 27.020 mp.

Prin încheierea din Camera de Consiliu din data de 9.12.2010, instanţa a încuviinţat executarea silită a deciziei menţionate.

Din dispozitivul Deciziei civile nr. a Curţii de Apel , instanţa reţine că, prin această decizie, a fost admis recursul declarat de S.C. C.C. S.R.L. , fiind modificată integral decizia civilă nr. din 11.06.2009, pronunţată de Tribunalul, în sensul respingerii ca neîntemeiat a apelului declarat de S.C. I.F. S.R.L. împotriva sentinţei nr. din 02.03.2009 pronunţată de Judecătoria în acelaşi dosar. Intimata recurentă a fost obligată, prin aceeaşi decizie, la plata cheltuielilor de judecată către intimata din prezenta cauză, cheltuieli de judecată care au fost executate silit, în cadrul dosarului execuţional nr.

Ca atare, decizia a cărei executare s-a încuviinţat silit, fiind o decizie prin care a rămas irevocabilă o sentinţă de respingere a unei acţiuni în rectificare de carte funciară (sentinţa nr. 457 din 02.03.2009 pronunţată de Judecătoria), nu cuprinde dispoziţii apte de a fi puse în executare, nefiind susceptibilă de executare silită decât cu privire la cheltuielile de judecată.

Cu toate acestea, în dosarul execuţional nr., executorul judecătoresc procedează la punerea în executare a acestei decizii prin stabilirea unor limite de hotar şi prin demolarea gardurilor ce despart proprietăţile părţilor, pe motivul că, în cuprinsul considerentelor deciziei menţionate, se fac referiri la întinderea dreptului de proprietate al acestor părţi.

Or, considerentele enunţate în decizia ce constituie titlu executoriu au avut doar menirea de a servi la argumentarea soluţiei de admitere a recursului şi de menţinere a sentinţei de respingere a acţiunii în rectificarea cărţii funciare, ele nefiind apte de a fi puse în executare silită, singura parte a hotărârii judecătoreşti care are această aptitudine fiind dispozitivul, întrucât doar aspectele asupra cărora se pronunţă instanţa prin dispozitiv sunt cele care se încadrează în limitele cu care instanţa a fost învestită. În speţă, instanţa nu a fost învestită cu o acţiune în revendicare sau în grăniţuire, în care să se pună în discuţie întinderea drepturilor de proprietate ale părţilor, respectiv să se stabilească liniile de hotar, astfel că nu este posibil ca, prin executarea hotărârii pronunţate, să se statueze, în absenţa unui titlu executoriu în acest sens, asupra întinderii drepturilor părţilor.

În consecinţă, instanţa constată că actele de executare întocmite în dosarul execuţional nr. al Judecătoriei nu sunt legale şi temeinice, urmând a admite contestaţia la executare şi a anula actele de executare efectuate.

Pentru a evita producerea unui prejudiciu suplimentar, prin efectuarea şi a altor acte de executare, instanţa va dispune suspendarea executării silite demarate, până la soluţionarea irevocabilă a contestaţiei la executare.

Văzând caracterul nelegal al executării silite, argumentat mai sus, instanţa va dispune şi întoarcerea executării silite, în temeiul art. 404 ind.1 din Codul de procedură civilă, prin restabilirea situaţiei anterioare executării.

În temeiul art. 274 din Codul de procedură civilă, va admite cererea contestatoarei având ca obiect cheltuieli de judecată, urmând a obliga intimata la plata sumei de 1895, 5 lei cu acest titlu, din care suma de 1700 lei onorariu avocat, suma de 194 lei taxă de timbru şi suma de 1, 50 lei timbru judiciar.

Cererea intimatei având ca obiect cheltuieli de judecată urmează a fi respinsă de către instanţă, întrucât aceasta a căzut în pretenţii.