Individualizare - individualizarea judiciară a pedepsei- criterii .

Sentinţă penală 781 din 04.10.2006


Prin S.p.nr.78l/4.oct.2006 a Judecătoriei Caracal , a fost condamnat inculp.D.G.pentru săvârşirea infractiunii prevăzută de art.l92 alin.l.C.p., de art.208 alin.l.C.p,de art.208 alin.l.C.p.,fiecare dintre ele cu aplicarea art.37 lit.a.C.p.şi art.74 – art.76 lit.e.C.p.,- la o pedeapsă rezultantă de două luni inchisoare.

In cazul aceluiaşi inculp.s-a dispus incetarea procesului penal prin impăcarea părţilor  pentru o altă infractiune de violare de domiciliu – art.l92 alin.l.C.p.

Prin aceiaşi sentinţă penală s-a dispus revocarea suspendarii conditionate a executării pedepsei de l an inchisoare aplicată inculpatului D.G.prin s.p.766/l.iulie 2004 a Judecătoriei Caracal, rămasă definitivă prin neapelare la l4.iulie 2004, în urma cumulului aritmetic inculpatul urmând a executa pedeapsa de l an şi două luni închisoare, cu aplicarea dispozitiilor art.7l-64 lit.a,b,c C.p.

Sub incidenta art.346(l) C.p.p. s-a constatat că părţile vătămate D.I. şi I.A. nu s-au constituit părţi civile în cauză.

Impotriva solutiei dispuse de Judecătoria Caracal,a formulat apel inculpatul D.G. criticind hotărirea ca fiind nelegală şi netemeinică, motivat de faptul că faptele nu s-au desfăşurat astfel cum constatase instanta de fond, martorii au depus mărturii incorecte ,iar el nu se face vinovat de săvârşirea infractiuniide furt sau de pătrundere in domiciliile părţilor vătămate.

Tribunalul Olt, Sectia Penală – instanţa de apel, a pronunţat decizia nr.9/l7.ian.2007, şi respingind ca nefundat apelul declarat, a constatat că instanţa de fond efectuase o corectă interpretare a probelor, martorii audiati declarind constant că autorul faptelor este inculpatul, iar inculpatul nu negase acest lucru.

A mai apreciat instanţa de control judiciar că in cauză s-a reţinut că inculpatul săvârşise anterior o infracţiune de furt calificat a cărei pedeapsă fusese suspendată conditionat, şi deşi prejudiciile create prin infracţiunile ce fac obiectul prezentei judecăţi, au fost modice, condamnarea autorului faptelor se impunea.

S-a mai constatat că prima instanţă de judecată avusese in vedere atitudinea inculpatului,valoarea prejudiciului,reţinând în cauză circumstanţe atenuante cu efect direct in reducerea pedepselor sub limita minimă specială prevăzută de legiuitor.

Din această perspectivă – aceea a aplicării instituţiei de drept penal vizând revocarea suspendării condiţionate a executării pedepsei – pedeapsa rezultantă aplicată nu putea să fie decât cu executare  in regim de detenţie.

Publicat 11.09.2007