Contestatie la executare

JUDECĂTORIA MOINEŞTI JUDEŢUL BACĂU

DOSAR NR. 3797/260/2011.

Sentinţa civilă nr. 3280/12.11.2012.

Prin  cererea  înregistrată  în data  de 18.04.2011 pe rolul

Judecătoriei  Moineşti sub  nr. 3797/260/2011, contestatoarea ........... a

formulat, în contradictoriu cu intimaţii ...................., contestaţie la executare

împotriva executării silite pornite în dosarele de executare nr. 181/2011,

642/2011 şi 643/2011 ale BEJ ............, solicitând anularea tuturor

procedurii de executare silită ce face obiectul dosarelor sus amintite, suspendarea executării silite, restabilirea situaţiei anterioare şi obligarea la cheltuieli de judecată.

Se arată în motivare în esenţă că executarea silită a început fără aprobarea unei instanţe, nerespectându-se prevederile art. 373 ind. 1 Cod procedură civilă, astfel cum a fost modificat prin OUG 42/2009; creanţa invocată nu este una certă, lichidă şi exigibilă, ea având o existenţă îndoielnică şi un cuantum greşit determinat; sumele stabilite trebuiau supuse impozitului pe venituri din salarii; procesele verbale de constatare a cheltuielilor de executare au fost încheiate abuziv şi nelegal, se critică în acest sens cuantumul excesiv al onorariului executorului judecătoresc, precum şi pe cel al avocatului în procedura de executare.

Cu privire la temeinicia contestaţiei, se arată că executarea silită împotriva contestatoarei a început fără aprobarea unei instanţe judecătoreşti, nerespectându-se prevederile art. 373 ind 1 Cod procedură civilă astfel cum a fost modificat prin OUG 42/2009, respectiv, pentru asigurarea dreptului la un proces echitabil al tuturor părţilor implicate în procedura executării silite, instanţa este competentă a încuviinţa începerea executării silite şi a avea controlul tuturor actelor de executare. In acest sens, executorul are obligaţia de a depune câte un exemplar al fiecărui act de executare în termen de 48 de ore de la efectuarea acestuia.

Se invocă lipsa caracterului cert şi lichid al creanţei, ea având o existenţă îndoielnică şi un cuantum determinat în mod greşit. In speţă creanţa pusă în executare de creditori nu este determinată în titlul executoriu, ci se stabilesc doar criterii ce urmau a fi utilizate în

procedura de executare a hotărârii judecătoreşti. Executorul a determinat cuantumul creanţei puse în executare  cu ajutorul unei expertize

contabile solicitate de către creditorii intimaţi în prezenta cauză. Se contestă pe calea prezentei concluziile expertizelor efectuate în dosarele de executare ce fac obiectul prezentei contestaţii, urmând ca pe parcursul soluţionării cauzei să se facă dovezile necesare prin care să se arate că expertul a calculat în mod greşit şi a mărit nejustificat cuantumul creanţei. Astfel, bonusurile acordate de instanţă trebuiau supuse impozitului pe venituri din salarii potrivit art. 55 alin. 1 din Legea 571/2003.

De asemenea, pentru toate aceste sume atât asiguratul, cât şi angajatorul datorează contribuţia la fondul unic de asigurări sociale de sănătate, în temeiul art. 357 alin. 2 lit. a coroborat cu art. 258 alin. 1 şi 2 precum şi contribuţia de asigurări sociale în temeiul art. 18 alin. 1 lit. a şi b din Legea 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, cu modificările şi completările ulterioare.

In temeiul art. 19 lit. a şi b din Legea 76/2002, privind sistemul asigurărilor pentru şomaj, şi stimularea forţei de muncă, atât angajatorii, cât şi angajaţii au obligaţia de a reţine şi vira, pentru salariaţii activi contribuţia la bugetul asigurărilor de şomaj, pentru suplimentele salari ale.

Aceste aspecte nu au fost luate în considerare de expert, suma stabilită fiind astfel, mult mai mare.

Actele de executare întocmite de executorul judecătoresc sunt nelegale pentru nerespectarea formelor prevăzute de lege sub sancţiunea nulităţii, respectiv conform dispoziţiilor art. 373 ind. 7 alin. 3 şi 4 sumele ce urmează să fie plătite se stabilesc de către executorul judecătoresc prin proces verbal, pe baza dovezilor prezentate de partea interesată, în condiţiile legii. Pentru aceste sume, procesul verbal constituie titlu executoriu.

Art. 388 Cod proceduri civilă prevede că „ pentru toate actele de executare pe care le efectuează executorul judecătoresc este obligat să încheie procese verbale care vor cuprinde următoarele menţiuni: 5, numele şi domiciliul, ori după caz, denumirea şi sediul debitorului şi creditorului urmăritor." Conform art. 388 alin. 1 pct 5, coroborat cu art. 388 alin. 2, lipsa menţiunii domiciliului debitorului sau creditorului din orice proces verbal întocmit de executor, atrage nulitatea actului de executare. Se arată în continuare că aceasta este o nulitate absolută, expresă, care operează de drept.

Procesele verbale de constatare a cheltuielilor de executare, reprezentând onorariu executor şi onorariu avocat au fost încheiate în mod abuziv şi nelegal. Se critică cuantumul excesiv al onorariului executorului

judecătoresc faţă de activitatea efectiv prestată în dosarele de executare, respectiv 10% din suma executată. Se impune a se avea în vedere prevederile OM 2550/14.11.2006 privind onorariile minimale şi dispoziţiile art. 371 ind 1, alin. 2 Cod procedură civilă, care prevăd „ cheltuielile ocazionate de efectuarea executării silite sun în sarcina debitorului urmărit, afară de cazul când creditorul a renunţat la executare sau dacă prin lege se prevede altfel.". Astfel, executorul a perceput onorariul maxim pe care îl prevede legea, fără nici o justificare în activitatea efectiv desfăşurată de executor.

Se arată că şi onorariul avocatului din procedura de executare a fost stabilit în cuantum excesiv, iar executorul judecătoresc avea obligaţia legală de a verifica temeinicia şi veridicitatea tuturor cheltuielilor, respectiv să solicite debitorului să descrie în ce anume a constat activitatea de consultanţă şi reprezentare, ori care au fost actele întocmite de avocaţi, şi care să justifice cheltuielile imputate contestatoarei în procedura de executare silită prin poprire.

Se mai arată că se impune aplicarea de către instanţă a dispoziţiilor art. 274 alin. 3 Cod procedură civilă, potrivit cărora „judecătorii au însă dreptul să mărească sau să micşoreze onorariile avocaţilor, potrivit cu cele prevăzute în tabloul onorariilor minimale, ori de câte ori se va constata motivat că sunt nepotrivite de mici sau de mari, faţă de valoarea pricinii, sau de munca  îndeplinită de avocat.".

Cu privire la temeinicia cererii de suspendare a executării silite până la soluţionarea contestaţiei la executare, se arată că Măsura suspendării este justificată de situaţia de fapt, de prevenirea unui prejudiciu patrimonial de proporţii şi care nu ar putea fi reparat complet şi în timp rezonabil. Aşa cum este de notorietate, la momentul actual, contestatoarea a fost obligată printr-o multitudine de hotărâri judecătoreşti pronunţate de instanţele din întreaga ţară să achite sume importante către salariaţi şi foşti salariaţi în temeiul contractului colectiv de muncă. Sumele totale ce ar trebui achitate sunt extrem de mari, iar pierderea iminentă a acestor sume ar genera lipsirea patrimoniului contestatoarei de importante resurse economice şi ar antrena perturbarea pe viitor , cel puţin cel apropiat a strategiei stabilite privind proiectele desfăşurate de către contestatoare.

In condiţiile în care nu a fost finalizată analiza temeiniciei contestaţiei la executare procedura fiind susceptibilă de anulare, echitabil este să se finalizeze aceste demers judiciar, înainte de a se trece la măsuri de executare într-o procedură viciată. Măsura suspendării nu este abuzivă, nu prejudiciază drepturile intimaţilor, dat fiind că aceasta se solicită

numai până la finalizarea soluţionării prezentei contestaţii, şi nu există riscul creării unei stări de insolvabilitate a contestatoarei.

In cauză au fost depuse de către contestatoare înscrisuri, respectiv titlul executoriu, somaţiile primite.

S-a efectuat adresă la BEJ ........... care a înaintat instanţei copia dosarelor de executare şi actele întocmite ulterior.

în cauză a fost încuviinţată şi administrată proba cu expertiză contabilă.

Analizând actele şi lucrările dosarului, instanţa reţine următoarele: Prin sentinţa civilă 1568/D/2010, Tribunalul Bacău a obligat

contestatoarea din prezenta la plata către intimaţii .............în funcţie de perioada în care au avut calitatea de salariaţi, suplimentarea salarială, reprezentând aprovizionarea de toamnă - iarnă ce se acordă în luna octombrie a fiecărui an, în cuantum de un salariu minim la nivel de ramură, pentru anii 2006, 2007, drepturi băneşti ce vor fi actualizate, de la data scadenţei la data plăţii efective.

Prin decizia civilă  1310/10.11.2010 Curtea de Apel Bacău a modificat sentinţa civilă 805/D/2010 a Tribunalului Bacău, în sensul că a

obligat contestatoarea din prezenta  să achite  intimatului..............  cota parte de 5% profit net pe perioada efectiv lucrată în raport de anii 2005, 2006 şi 2007, sumă reactualizată cu indicele de inflaţie la data plăţii.

In urma cererilor efectuate de către intimaţi prin intermediul Cab. Av..........., s-au întocmit de către executorul judecătoresc....... dosarele de

executare 181/2011, 642/2011 şi 643/2011. în fiecare din aceste dosare a fost încuviinţată executarea pentru fiecare intimat în parte de către Judecătoria Moineşti, iar în urma obţinerii acesteia s-au întocmit de către BEJ procese verbale de actualizare debit, proces verbal de stabilire a cheltuielilor de executare şi somaţie către debitoare. S-a efectuat de asemenea adresă de înfiinţare a popririi pe conturile deschise de

debitoare la ........... în  cadrul  dosarelor de  executare  a fost  întocmită o  expertiză contabilă, de către expert ............, cu specialitatea contabilitate, prin care

s-au determinat sumele ce trebuie executate pentru fiecare creditor în parte.

Prin încheierea dată de Judecătoria Moineşti în data de 09.01.2012 în prezentul s-a dispus suspendare executării în dosarele de executare

silită 181/2011,642/2011 şi 643/2011  ale BEJ............

Cu privire temeinicia contestaţiei în privinţa faptului că executarea silită ar fi început fără aprobarea unei instanţe judecătoreşti, nerespectându-se  astfel,  prevederile art. 373 ind 1 Cod procedură civilă astfel cum a

fost modificat prin OUG 42/2009, respectiv, pentru asigurarea dreptului la un proces echitabil al tuturor părţilor implicate în procedura executării silite, instanţa este competentă a încuviinţa începerea executării silite şi a avea controlul tuturor actelor de executare, şi a obligaţiei de a depune câte un exemplar al fiecărui act de executare în termen de 48 de ore de la efectuarea acestuia, instanţa apreciază că această nulitate este una relativă fiind condiţionată în admitere de existenţa unei vătămări, care trebuia dovedită de către contestatoare. In condiţiile în care BEJ a solicitat încuviinţarea executării titlului executoriu pentru şi există în fiecare dosar de executare încheierile prin care s-a încuviinţat executarea, respectiv încheierea din 28.01.2011 pronunţată de Judecătoria Moineşti în d 1280/260/2011, şi încheierea din 04.03.2011, pronunţată de Judecătoria Moineşti în dosarul 2905/260/2011.

Cu privire la lipsa caracterului cert şi lichid al creanţei, ea având o existenţă îndoielnică şi un cuantum determinat în mod greşit. In speţele date, creanţa pusă în executare de creditori nu este determinată în titlul executoriu, ci se stabilesc doar criterii ce urmau a fi utilizate în procedura de executare a hotărârii judecătoreşti. Executorul a determinat cuantumul creanţei puse în executare în cazul fiecărui titlu executoriu cu ajutorul unei expertize contabile solicitate de către creditorii intimaţi în prezenta cauză. Instanţa apreciază că aceasta era singura modalitate în care se putea determina cuantumul creanţei pentru fiecare debitor, astfel că faptul că societatea contestatoare nu este de acord cu sumele stabilite de expert, nu poate determina lipsa caracterului cert şi lichid al creanţei, întrucât a accepta un asemenea punct de vedere, ar duce la situaţia imposibilă ca o hotărâre judecătorească ce nu are determinat cuantumul creanţei să nu poată fi pusă în executare niciodată.

Raportat la această situaţie, instanţa a admis şi administrat proba cu expertiză contabilă, prin care s-a determinat cuantumul exact al debitului contestatoarei faţă de fiecare debitor, în funcţie de criteriile stabilite în titlul executoriu. Astfel s-a stabilit suma brută din care au fost scăzute contribuţiile datorate, respectiv CAS, sănătate, şomaj şi impozit, obţinându-se astfel sumele nete, în concordanţă cu legislaţia în vigoare, respectiv dispoziţiile art. 55 alin. 1 din Legea 571/2003, art. 357 alin. 2 lit. a coroborat cu art. 258 alin. 1 şi 2, art. 18 alin. 1 lit. a şi b din Legea 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, cu modificările şi completările ulterioare, şi art. 19 lit. a şi b din Legea 76/2002, privind sistemul asigurărilor pentru şomaj, şi stimularea forţei de muncă.

în aceste condiţii, instanţa va micşora creanţele stabilite în actele de executare, până la nivelul  celor  stabilite  prin concluziile raportului de

expertiză contabilă, în cazul intimatului .............., cu privire la ceilalţi,

raportat la situaţia  că  suma  din expertiză este mai mică decât ceea ce  a primit fiecare dintre intimaţi va respinge contestaţia.

In concluzie, faţă de considerentele sus expuse urmează să admită în parte contestaţia la executare formulată de contestatoarea .............în contradictoriu cu intimatul ........... şi cu terţul poprit .................

Va anula în parte formele de executare întocmite de Birou Executor

Judecătoresc.................în dosarul de executare silită nr. 181/2011, pe care

le menţine până la concurenţa unui debit de 2735 lei.

Va respinge contestaţia la executare formulată de contestatoarea

...........în contradictoriu cu intimaţii .............., şi cu terţul poprit ................,

ca nefondată.

Domenii speta

Spete similare