Infracţiuni

Hotărâre 422 din 17.03.2016


Asupra cauzei penale de fata constata ca prin rechizitoriul procurorului de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Bacău nr.  9239/P/2011 s-a dispus punerea în mişcare a acţiunii penale şi trimiterea în judecată a inculpaţilor  RN sub aspectul săvârşirii infracţiunii de tâlhărie, prevăzută de art. 233 din C.p., cu aplicarea art. 77 lit. d din C.p. şi art. 41 alin. 1 din C.p. şi PD, PD,  sub aspectul săvârşirii infracţiunii de complicitate la tâlhărie, prevăzută de art. 48 alin. 1 din C.p. raportat la art. 233 din C.p., cu aplicarea art. 113 alin. 3 din C.p.

In motivarea actului de sesizare se afirmă că inculpatul RN, în data de 04.11.2011, în jurul orelor 17:00,  a exercitat acte de violenţă asupra persoanei vătămate HA, cu scopul de a păstra un telefon mobil marca Nokia 6700.

Inculpatul RN a fost sprijinit moral de inculpatul PD aflat în stare de minoritate la data de 04.11.2011.

Inculpatul PD, la data de 04.11.2011, în jurul orelor 17:00, de a sprijini moral activitatea infracţională a inculpatului RN, care a exercitat acte de violenţă asupra persoanei vătămate HA, cu scopul de a păstra un telefon mobil marca Nokia 6700.

Pentru dovedirea situaţiei de fapt au fost propuse spre administrare următoarele mijloace de probă:  plângerea şi declaraţiile persoanei vătămate HA

-certificat medico legal nr. 1618A1 din 07.11.2011

-proces verbal de cercetare la faţa locului

-dovadă de predare telefon mobil

-dovadă de ridicare telefon

-procese verbale de recunoaştere din planşă foto

-declaraţiile martorilor:

-declaraţiile inculpaţilor:

a) PD

b) RN

Cauza a fost înregistrată la Judecătoria Bacău la data de 17.09.2014 şi la judecătorul de cameră preliminară de la aceeaşi instanţă la aceeaşi dată sub nr. 14224/180/2014.

Prin încheierea de şedinţă din camera de consiliu din data de 26.11.2014 judecătorul de cameră preliminară a constatat legalitatea sesizării instanţei, a administrării probelor şi a efectuării actelor de urmărire penală şi a dispus începerea judecăţii.

La primul termen de judecată, cu procedura legal îndeplinită, ulterior citirii în extras de către grefierul de şedinţă în baza art. 374 C. proc. pen. a actului prin care s-a dispus începerea judecăţii, instanţa l-a întrebat pe inculpatul RN dacă solicită ca judecata să aibă loc numai pe baza probelor administrate în cursul urmăririi penale şi a înscrisurilor prezentate de părţi, aducându-i la cunoştinţă dispoziţiile art. 396 alin. (10) C. proc. pen., iar în urma răspunsului negativ al acestuia a procedat la audierea lui în conformitate cu dispoziţiile art. 378 C.p.p.

Pe timpul judecăţii inculpatul RN s-a aflat în stare de detenţie în executarea unei pedepse aplicate în altă cauză.

Inculpatul PD nu s-a prezentat la judecată. Avocatul acestuia a afirmat că împreună cu familia se află în Germania unde lucrează. În scopul dovedirii acestui fapt avocatul inculpatului a depus la dosar înscrisul de la filele 151,152 dosar instanţă.

În faza de urmărire penală inculpaţii au negat săvârşirea faptelor pentru care au fost trimişi în judecată.

În aceeaşi fază a procesului penal inculpatul PA a declarat că „în toamna-iarna anului 2011 cred că era luna noiembrie nu mai reţin exact  ziua mă aflam împreună cu numitul RN persoană ce o cunosc de mult timp întrucât locuieşte în acelaşi cartier cu mine în părculeţul din spatele Prefecturii mai precis lângă o barieră din zonă.  aici fumam ţigări cu substanţe halucinogene.

La un moment dat în dreptul nostru a venit numitul HA persoană ce o cunosc de aproximativ o săptămână de la acea dată.

Acesta mi-a cerut o foaie pentru rulat ţigara  iar eu i-am oferit acestuia o foaie. apoi l-am întrebat pe acesta dacă are minute Orange pe telefon, el dându-mi telefonul să sun.

Am efectuat un apel telefonic de pe acesta iar apoi i-am restituit acestuia telefonul în cauză.

Precizez că numitul HA mai era prezent la faţa locului împreună cu încă un prieten.

Într-un timp numitul RN i-a cerut telefonul lui HA iar cel din urmă i-a dat lui RN telefonul în cauză.

Între timp eu cu HA am rulat o ţigară şi am fumat-o.

după ce am terminat de fumat ţigara numitul HA i-a cerut înapoi telefonul lui RN cel din urmă refuzând să i-l înapoieze sub pretextul că nu mai este la el.

HA mi-a cerut mie telefonul, eu spunându-i că acesta nu este la  mine şi arătându-i tot ce am în buzunare. Văzând că nu este la mine acesta s-a dus la RN să îi înapoieze telefonul.

În momentul în care în care i-a cerut lui RN telefonul şi a a dat săi îi pună mâna la buzunarul din spte pentru a şi-l recupera. N l-a lovit cu pumnul în zona feţei.

După acest incident numitul RN l-a înjurat pe M. la insistenţele acestuia să-i restituie telefonul.

Nu cunosc ce a făcut ulterior numitul RN cu telefonul luat de la HM

După aproximativ 3-4 săptămâni numitul RN a venit la mine şi mi-a spus că doreşte să vândă un telefon mobil marca Nokia 6700 clasic cu carcasă de culoare gri metalică.

Eu întrucât cunoşteam o persoană care îmi spusese că are nevoie de un astfel de telefon, am sunat eventualul cumpărător şi am fost de acord să ma duc să îl vând.

Telefonul în cauză l-am vândut cu suma de 220 lei sumă pe care i-am restituit-o integral lui RN.

În faza de cercetare judecătorească inculpatul RN a declarat că „nu este adevărat ce se spune în rechizitoriu. Nu am luat nici un telefon de la persoana vătămată. În acea zi PA i-a cerut telefonul unei alte persoane. M-am trezit cu el. M-a controlat prin buzunare să vadă dacă am telefonul. Prima dată nu am ştiut ce căuta. Când mi-a zis că îi lipseşte telefonul m-am dezbrăcat pentru a mă controla. Nu a găsit telefonul la mine.”

În apărare inculpaţii au propus spre administrare următoarele mijloace de probă:

-declaraţiile martorilor acuzării

-declaraţiile persoanei vătămate;

Potrivit declaraţiei martorului NE „am dat o declaraţie la poliţie în legătură cu un telefon. Declaraţia este scrisă de poliţist. Ultimul aliniat de la fila 26 este scris de mine, semnătura îmi aparţine. Nu am fost martor ocular. Am întrebat la poliţie despre ce este vorba. Cei de la poliţie ştiau că inculpatul R este concubinul meu şi au insistat să spun ce vor ei.”

La termenul din data de 28.01.2016 instanţa în temeiul art. 383 C.p.p. a constat imposibilitatea administrării probelor cu declaraţiile martorilor SI,PV aceasta urmând a fi puse în discuţia contradictorie a părţilor şi a fi avute în vedere la judecată.

Potrivit declaraţiei persoanei vătămate „în data de 04.11.2011, după amiază în parcul P situat în spatele Prefecturi Bacău în momentul în care am ajuns PA mi-a cerut telefonul marca Nokia. Mi l-a cerut pentru a suna pe cineva. După 5 minute am cerut telefonul înapoiu. PA a spus că mi l-a înapoiat dar că eu l-aş fi aruncat. Le-am cerut să îmi dea telefonul, PD mi-a spus că pot să îl verific, l-am controlat pe deasupra pantalonilor şi când am vrut să îl controlez şi pe R acesta nu a acceptat şi mi-a dat un pumn în zona capului. Cei doi inculpaţi erau împreună. Aceştia se aflau în locul arătat mai sus înainte de a veni eu.”

La termenul din data de 18.06.2015 instanţa în temeiul art. 36 alin.3 din Legea nr. 252/2013 a constatat imposibilitatea efectuării referatului de evaluare pentru inculpatul PA.

Potrivit declaraţiilor bunicilor paterni PE şi PR, care domiciliază în acelaşi imobil la parter, reiese faptul că PD este plecat din ţară. Cei doi bunici nu cunosc locaţia nepotului pentru că nu au mai ţinut legătura de mai mulţi ani, nici cu nepotul lor şi nici cu fiul acestora (tatăl inculpatului).

 I.SOLUŢIONAREA ACŢIUNII PENALE

Analizând materialul probator administrat în cursul urmăririi penale, instanţa reţine ca în ziua de 04.11.2011, în jurul orelor 17:00, persoana vătămată HA se deplasa prin parcul din spatele sediului Prefecturii Bacău, spre domiciliu.

În incinta parcului persoana vătămată HA a observat  pe martorul PP care se oprise în dreptul inculpaţilor RN şi PA.

Întrucât cunoştea pe martor şi inculpaţii arătaţi mai sus, persoana vătămată HA a decis să se oprească în apropierea lor pentru a discuta cu aceştia.

După un timp liber consimtit fără prealabile constrângeri exercitate prin violenţe ori ameninţări persoana vătămată HA i-a înmânat inculpatului RN  la cererea acestuia telefonul mobil marca Nokia 6700 pentru a efectua un apel.

Ulterior, persoana vătămată HA i-a solicitat inculpatului rn să-i restituie telefonul mobil.

Întrucât inculpatul rn a negat că ar fi avut telefonul mobil asupra sa, persoana vătămată ha a încercat să-i verifice buzunarele, moment în care a fost lovit în zona feţei cu pumnul de inculpat.

În aceleaşi împrejurări inculpatul RN a adresat persoanei vătămate ameninţări cu acte de violenţă, ameninţări care faţă de circumstanţele în care s-au manifestat au avut aptitudinea de a-i crea o stare de temere.

După câteva zile, la insistenţele inculpatului RN, inculpatul PA însoţit de martorul PV, s-a deplasat în zona Arena Mall, din, unde a înstrăinat telefonul mobil marca Nokia 6700 martorului BA.

La scurt timp, martorul BA a înstrăinat telefonul mobil marca Nokia 6700  martorului SI.

Ulterior, telefonul mobil marca Nokia 6700 a fost înmânat de martorul Şelea Ionuţ martorei Şelea Ionela pentru a-l folosi.

La data de 09.05.2012, telefonul mobil marca Nokia 6700 a fost ridicat de organele de cercetare penală din posesia martorei SI, fiind restituit, în stare de nefuncţionare, la data de 25.06.2012, persoanei vătămate HA

Declaraţiile inculpaţilor necoroborate cu alte probe ferme şi concordante nu pot forma convingerea instanţei asupra existenţei altei situaţii decât cea care a fost reţinută şi expusă pe larg mai sus.

Martorii pentru care s-a constatat imposibilitatea audierii ori pentru care s-a renunţat la ascultare, confirmă prin declaraţiile lor date în faza de urmărire penală situaţiile de fapt mai sus arătate.

Instanţa a reţinut situaţia de fapt ca cea anterior  în urma analizei coroborate a materialului probator administrat în cauză, atât în faza urmăririi penale cât şi în faza cercetării judecătoreşti, respectiv: plângerea şi declaraţiile persoanei vătămate HA.

-certificat medico legal nr. 1618A1 din 07.11.2011

-proces verbal de cercetare la faţa locului

-dovadă de predare telefon mobil

-dovadă de ridicare telefon

-procese verbale de recunoaştere din planşă foto

-declaraţiile martorilor:

-declaraţiile inculpaţilor:

În drept, faptele inculpaţilor întrunesc conţinutul constitutiv al infracţiunilor de lovire sau alte violenţe, ameninţare şi abuz de încredere prev. de art. 180 al.1 C.p., art. 193 şi art. 213 C.p. cu aplic. art. 37 lit.b C.p., fiecare cu aplic. art. 5 C.p. şi toate cu aplic. art. 33 lit.a C.p. cu privire la RN şi tăinuire prev. de art.221 C.p. cu aplic. art. 99 al.3 C.p. şi art. 5 C.p. cu privire la PA

În consecinţă  instanţa în baza art. 386 C. proc. pen. va dispune  schimbarea încadrării juridice dată faptei prin actul de sesizare cu privire la inculpatul RN,  din infracţiunea de tâlhărie, prevăzută de art. 233 din C.p., cu aplicarea art. 77 lit. d din C.p. şi art. 41 alin. 1 din C.p. in infracţiunile de abuz de încredere prev. de art. 213 C.p. cu aplicarea art. 37 lit. b C.p.,, lovire sau alte violenţe, prev. de art. 180 al. 1 C.p. şi ameninţare prev. de art. 193 C.p., fiecare cu aplicarea art. 5 C.p., totul cu aplicarea art. 33 lit. a C.p.. 

Va admite  cererea inculpatului PA,

 În baza art. 386 C. proc. pen. dispune  schimbarea încadrării juridice dată faptei prin actul de sesizare cu privire la inculpatul PA din infracţiunea de complicitate la tâlhărie, prevăzută de art. 48 alin. 1 din C.p. raportat la art. 233 din C.p., cu aplicarea art. 113 alin. 3 din C.p., in infracţiunea de tăinuire prev. de art. 221 C.p.  cu aplicarea art. 99 al. 3  C.p. şi art. 5 C.p..

In temeiul art.396 C.p.p. constatand dincolo de orice indoiala rezonabila că faptele există, fiecare constituie infracţiune şi că au fost săvârsite  de către inculpaţi, urmează a dispune condamnarea acestora.

La individualizarea pedepselor ce urmează a fi aplicate inculpaţilor, instanţa va avea în vedere criteriile generale de individualizare prevăzute de art. 74 C. pen., respectiv împrejurările şi modul de comitere a infracţiunii, precum şi mijloacele folosite, starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită, natura şi gravitatea rezultatului produs ori a altor consecinţe ale infracţiunii, motivul săvârşirii infracţiunii şi scopul urmărit, natura şi frecvenţa infracţiunilor care constituie antecedente penale ale inculpatului, inculpaţilor, conduita după săvârşirea infracţiunii şi în cursul procesului penal şi nivelul de educaţie, vârsta, starea de sănătate, situaţia familială şi socială.

În concret instanţa reţine că  inculpatul RN avea vârsta de 32 ani la data săvârşirii infracţiunii.

Inculpatul PA nu a recunoscut săvârşirea infracţiunii.

Pentru aceste motive  va condamna inculpaţii la  pedeapsa închisorii într-un  cuantum suficient pentru atingerea scopului şi îndeplinirea funcţiilor de constrângere, de reeducare şi de exemplaritate ale sancţiunii.

Constatând îndeplinite condiţiile art.33 lit.a C.p. la aplicarea pedepsei  rezultante cu privire la inculpatul RN instanţa va avea în vedere tratamentul sancţionator propriul concursului de infracţiuni prev. de art. 34 lit.b C.p.

Având în vedere că pedeapsa aplicată inculpatului PA  este mai mică de 3 ani că inculpatul nu a mai fost condamnat anterior la pedeapsa închisorii mai mare de 6 luni, condamnările anterioare se încadrează în cazurile prev. de art.38 C.p. şi că scopul pedepsei /pedepselor poate fi atins chiar fără executare, instanţa constatând întrunite condiţiile prevăzute de art.81 C.p., urmează a dispune suspendarea condiţionată a executării acesteia, acestora, va stabili termenul de încercare pe durata prev.de art.82 C.p. şi va atrage atenţia inculpatului  asupra prev.art.83 C.p.

In temeiul art.71 al.1,2 C.p.instanţa va aplica inculpaţilor RN şi PA pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de art.64 lit.a teza II si b C.p.

In temeiul art.71 al.5 C.p.instanţa va suspenda executarea pedepsei accesorii a interzicerii drepturilor prev. de art.64 lit.a teza II si b C.p. pe durata suspendării condiţionate a executarii pedepsei închisorii aplicate inculpatului Puşcaşu Dragoş Andrei.

II. SOLUŢIONAREA ACŢIUNII CIVILE

Persoana vătămată HA s-a constituit parte civilă în procesul penal cu suma de 500 de lei, contravaloarea bunului sustras şi recuperat deteriorat.

Pentru dovedirea pretenţiilor partea civilă s-a folosit de probele administrate la urmărirea penală.

Examinând pretenţiile părţii/părţilor civile prin prisma probelor administrate, instanţa va reţine elementele de fapt şi împrejurările care vor fi expuse în continuare .

Cu privire la acţiunea inculpatului (fapta ilicită) rezultatul socialmente periculos generator de prejudicii  în patrimoniul părţii  civile legătura de cauzalitate între acţiunea inculpatului şi rezultatul generator de prejudicii  şi culpa acestuia , instanţa va avea în vedere aceeaşi situaţie de fapt aşa cum a fost expusă în mod detaliat la soluţionarea acţiunii penale.

Valoarea telefonului în stare de funcţionare a fost estimată la 500 lei.

La reţinerea  situaţiei de fapt, instanţa a avut în vedere probele administrate la soluţionarea acţiunii penale.

Potrivit art. 25 alin.1 din Codul de procedură penală rezolvarea acţiunii civile în procesul penal: (1) Instanţa se pronunţă prin aceeaşi hotărâre atât asupra acţiunii penale, cât şi asupra acţiunii civile.

Potrivit art 397 alin.1 Cpp  rezolvarea acţiunii civile: (1) Instanţa se pronunţă prin aceeaşi hotărâre şi asupra acţiunii civile

Prin art. 1357 din Codul civil, care constituie temeiul răspunderii civile delictuale, se prevede că “(1) Cel care cauzeaza altuia un prejudiciu printr-o fapta ilicita, savarsita cu vinovatie, este obligat sa il repare.

(2) Autorul prejudiciului raspunde pentru cea mai usoara culpa.” şi potrivit art. 6 paragraful 1 din CEDO, orice persoană are dreptul la judecarea, în mod echitabil şi intr-un termen rezonabil, de către o instanţă care să hotărască nu numai cu privire la temeinicia acuzaţiei penale, ci şi asupra încălcării drepturilor şi obligaţiilor cu caracter civil.

In temeiul art.25 C.p.p., art.397 C.p.p instanţa constatând îndeplinite in mod cumulativ condiţiile răspunderii civile delictuale subiective pentru fapta proprie respectiv fapta ilicită prezentată mai sus, raportul de cauzalitate între aceasta şi prejudiciul produs, existenţa prejudiciului şi culpa inculpaţilor şi cele ale răspunderii civile delictuale obiective pentru fapta altei persoane în forma răspunderii părinţilor pentru faptele copiilor minori cu priviree la PA, urmează a dispune obligarea acestora în solidar iar PA în solidar cu părţile responsabile civilmente  la repararea pagubei produsă părţii civile HA ca rezultat al săvârşirii infracţiunilor.

În temeiul art. 272 C.p.p. instanţa va dispune plata din fondurile Ministerului de Justiţie a onorariului pentru apărătorul desemnat din oficiu.

În temeiul art. 274 al.1 C.p.p. instanţa constatând culpa procesuală  a procesuală  a inculpaţilor şi a părţilor responsabile civilmente, urmează a dispune obligarea acestora la plata acestora la plata cheltuielilor judiciare de către stat, inculpatul PA în solidar cu părţile responsabile civilmente.