Respingerea ca inadmisibilă a contestaţiei în anulare, formulate ulterior termenului prevăzut de lege

Decizie 92 din 09.05.2016


Prin cererea adresata acestei instanțe si înregistrata sub nr.2469/105/2016 contestatoarea condamnată  B.G. în prezent deţinută în Penitenciarul Târgşor a formulat conform art. 426 alin.1. lit.d. c.p.p. contestaţie în anulare  împotriva deciziei penale nr. 42/04.03.2016 pronunţată de  Tribunalul Prahova  în dosar nr. 21117/281/2015.

În motivarea contestaţiei în anulare contestatoarea a arătat că instanţa care a pronunţat decizia atacată nu a fost compusă potrivit legii , contestaţia fiind judecată în complet compus dintr-un singur judecător  în condiţiile în care ar fi trebuit să fie soluţionată de un complet de judecată format din trei judecători conform art. 54 din Legea 304/2004 privind organizarea judiciară.

Instanţa, din oficiu, a dispus ataşarea dosarului nr. 21117/281/2015 al Tribunalului Prahova.

Analizând actele şi lucrările dosarului, în raport de dispoziţiile art.426 si următoarele cod procedură penala,  tribunalul  reţine următoarele :

Prin decizia penală nr. 42/04.03.2016 pronunţată de  Tribunalul Prahova  în dosar nr. 21117/281/2015 s-a respins ca nefondată contestaţia formulată de persoana condamnată B.G. împotriva sentinţei penale nr.229/04.02.2016 pronunţată de Judecătoria Ploieşti prin care s-a respins ca neîntemeiata cererea de liberare condiţionată.

Potrivit dispoziţiilor art. 426 cod procedură penală împotriva hotărârilor penale definitive se poate face contestaţie în anulare când judecata în apel a avut loc fără citarea legală a unei părţi sau când, deşi legal citată, a fost în imposibilitate de a se prezenta şi de a înştiinţa instanţa despre această imposibilitate, când inculpatul a fost condamnat, deşi existau probe cu privire la o cauză de încetare a  procesului penal, când hotărârea a fost pronunţată de alt complet decât cel care a luat parte la dezbaterea pe fond a procesului, când instanţa nu a fost compusă potrivit legii ori a existat un caz de incompatibilitate, când judecata a avut loc fără participarea procurorului, a inculpatului ori a  avocatului, când prezenţa acestora era obligatorie potrivit legii, respectiv asistenţa juridica era obligatorie potrivit legii, când şedinţa de judecată nu a fost publică, când instanţa nu a procedat la audierea inculpatului prezent  ori când împotriva unei persoane s-au pronunţat două hotărâri definitive pentru aceeaşi faptă.

Contestaţia în anulare se introduce la instanţa care a pronunţat hotărârea a cărei anulare se cere, iar potrivit art. 428 alin.1. cod procedură penală, aceasta poate fi introdusă  în termen de 10 zile de la data când persoana împotriva căreia se face executarea a luat cunoştinţă de hotărârea a cărei anulare se cere.

Verificând actele şi lucrările dosarului rezultă că decizia penală a cărei anulare se cere, respectiv decizia penala nr. 42/4 martie 2016 pronunţată de Tribunalul Prahova  a fost comunicată condamnatei B.G.  în forma copiei de pe dispozitiv la data de 4.03.2016, dată la care a luat cunoştinţă de decizia Tribunalului Prahova (fila 24 din dosarul Tribunalului Prahova).

Deşi a luat cunoştinţă de decizie în data de 4 martie 2016 condamnata a formulat contestaţie în anulare în data de 19.04.2016 (fila 2 dosar), cu depăşirea termenului de 10 zile  prevăzut de disp.art. 428 alin.1 c.p.p.

Susţinerile contestatoarei în sensul că decizia trebuia comunicată apărătorului său ales la sediu apar ca fiind neîntemeiate în condiţiile în care dispoziţiile legale, respectiv disp.art. 407 c.p.p. prevăd obligativitatea instanţei ca,  după pronunţare, o copie a minutei hotărârii să se comunice procurorului, părţilor, persoanei vătămate şi, în cazul în care inculpatul este arestat, administraţiei locului de deţinere, în vederea exercitării căii de atac.

În raport de cele arătate mai sus,  tribunalul urmează ca în baza art. 431 cod procedură penală să respingă ca inadmisibilă contestaţia în anulare formulată de condamnata B.G. în prezent deţinută în Penitenciarul Târgşor împotriva deciziei penale nr.42/04.03.2016 pronunţată de  Tribunalul Prahova  în dosar nr. 21117/281/2015, examinarea exercitării în termen a căii de atac fiind o condiţie a admisibilităţii în principiu

Domenii speta