Acţiune pentru reconstituirea actelor privind încadrarea personalului în grupele i – ii de muncă.

Sentinţă civilă 8 din 17.01.2017


Prin acţiunea civilă formulată la data de XXXXX, reclamanta ALIANŢA SINDICATELOR. DIN XXXXX, a solicitat instanţei în contradictoriu cu pârâta SC XXXXX SA, obligarea paratei la  reconstituirea ori refacerea pe baza documentelor existente in arhiva unităţii - fise de pontaj lunar si state de plata, organigramele la nivel de unitate, precum si „Tabelele cuprinzând funcţiile si meseriile ce se incadreaza in grupe de munca" - listele pretinse de Casa Judeţeană de Pensii, cu indicarea numelui si prenumelui persoanelor ce au desfăşurat activitate in cadrul XXXXX SA in locuri de munca încadrate in grupele I şi II de muncă intre anii 1971 -01.04.2001.

Precizează reclamantul că  acţiunea nu are ca obiect obligarea la incadrarea si nominalizarea locurilor de munca in grupe superioare, aceasta existând deja, ci doar detalierea in concret a modului cum a fost făcuta aceasta pe subunităţi distincte (secţii, ateliere ori echipe de munca).

În motivarea acţiunii arată reclamantul că în fapt  Întreprinderea XXXXX a fost înfiinţata ca unitate economica independenta la data de 01.04.1971, prin HCM nr 280/23.03.1971. prin HG 1224/23.11.1990, in baza L. 15/1990.

In anul 1991 s-a produs schimbarea numelui din întreprinderea de XXXXX in S.C. XXXXX S.A., transformandu-se in societate comerciala pe acţiuni (SA).

In luna iulie a anului 1998 s-a produs schimbarea, numelui din SC XXXXX SA in S.C XXXXX SA. care este o .companie producătoare, de rulmenţi, obiectul de activitate constituindu-l fabricarea lagărelor, angrenajelor si cutiilor de viteza si a elementelor mecanice de transmisie COD CAEN -2815.

Arată reclamantul că pâna la inceputul primăverii 2016, pe baza documentelor interne verificabile, existente in arhiva unităţii, SC XXXXX SA a eliberat adeverinţe prin care a certificat incadrarea salariaţilor in grupe superioare de munca, iar pana in luna octombrie a anului 2015 aceste adeverinţe s-au bucurat de depline efecte, fiind valorificate de Casa de Pensii XXXXX, cu toate ca la vremea respectiva (1990-2001) angajatorul nu a procedat la inscrierea in carnetele de munca ale salariaţilor a perioadelor lucrate in grupa 1 si a II a de munca.

Precizează  reclamantul că din luna octombrie 2015 Casa de Pensii XXXXX, in mod discriminator, refuză să valorifice adeverinţele eliberate, considerând ca lipsa pretinselor Tabele nominale împiedica angajatorul sa aiba o evidenta a salariaţilor care au desfăşurat activitate in grupa superioara de munca, desi toate contractele colective de munca incheiate la nivel de unitate, ( cu numerele: 102/29.06.1992, 14149/29.06.1993, 15404/30.06.1994, 9715a/30.06.1995, 15821 a/28.06.1996, 32613/21.10.1998, 25631/31.10.2000) cuprind in mod expres „Tabele cu nominalizarea locurilor de munca cu condiţii deosebite", precum, si lista locurilor de munca si a categoriilor de personal ce se incadreaza in grupe I si II de munca si care, coroborat cu documentelor primare existente in arhiva societarii (fise de pontaj lunar si state de plata, organigrama extinsa la nivel de unitate),.

Arată reclamantul ca la baza emiterii adeverinţelor de către angajator nu a stat altceva decât activitatea efectiv prestată de salariaţi in condiţii de muncă grele şi periculoase recunoscuta cu ocazia încheierii contractelor colective de muncă la nivel de unitate si care, este dovedita cu documente justificative aflate în arhiva pârâtei.

 Mai arată reclamantul că nominalizarea locurilor de munca in grupa I de munca s-a făcut in cadrul XXXXX SA prin acte interne (contractele colective de munca incheiate la nivel de unitate) in care prin Tabele Anexa sunt nominalizate toate locurile de munca si meseriile care se incadreza in grupa I si a II a de munca, cu respectarea procedurii prevăzute de ORDINUL Nr. 50 din 5 martie 1990, a cărui adoptare a avut drept scop „precizarea locurilor de munca activitatilor  şi categoriilor profesionale cu condiţii deosebite care se încadrează in grupele I si II de munca in vederea pensionarii", asa cum rezulta cu necesitate din titlul acestui ordin. Prin urmare, este voinţa expresa a legiuitorului, exprimata - conform normelor elementare de tehnica legislativa  prin chiar titlul Ordinul 50/1990, aceea de a acorda un beneficiu angajaţilor, ordinul 50 încadrând in grupe de munca locurile de munca si nu persoanele.

Angajatorul nu deţine (ori nu a păstrat) listele nominale cu salariaţii care au lucrat in grupe superioare de munca, asa cum se pretinde de Casa Judeţeană de Pensii, o astfel de lacuna considerand ca nu poate conduce la o stare de discriminare a salariaţilor ce nu mai pot beneficia de aceleaşi drepturi ca si colegii lor care au deţinut funcţii si meserii identice si au beneficiat de incadrarea în grupa, superioara de munca la ieşirea la pensie prin valorificarea adeverinţelor eliberate de XXXXX SA pana in octombrie 2015.

 De altfel tabelele nominale, nu au un termen de păstrare impus de legislaţia in vigoare.

Prevederile legale sunt in sensul că încadrarea locurilor de munca din diferite unităţi in grupele I si II, trecerea de la o grupa la alta si scoaterea lor dintr-o anumita grupa, nominalizarea persoanelor care se încadrează in grupa de muncă, ca şi mutarea salariaţilor de pe un loc de munca pe altul, dintr-o subunitate in alta, sunt atribute exclusive ale angajatorului, având caracterul unor acte de organizare interna a unităţilor, dovada că o persoana sau alta a desfăşurat activitate grupa 1 sau a II a de munca - urmând a se face cu documentele justificative verificabile aflate in arhiva angajatorului (proces verbal, tabel, decizie, hotărârea consiliului de administraţie, si a sindicatului privind nominalizarea persoanelor încadrate in grupe de munca, pontajele lunare, state de salarii care confirma locul si formaţia din care a făcut parte salariatul,  CCM la nivel de unitate, etc), potrivit prevederilor Hotărârii nr.1014 din 30 decembrie 2015 privind metodologia de reînnoire a avizelor de încadrare a locurilor de munca în condiţii deosebite, publicata m Monitorul Oficial 986 din 31 decembrie 2015.

„Dovedirea perioadelor de activitate desfăşurate în locuri de munca în condiţii deosebite anterior datei de 1 aprilie 2001 în vederea pensionarii, se face pe baza înregistrării acestora în carnetul de muncă, sau pe baza unei adeverinţe emise de angajatorul la care a lucrat salariatul respectiv, iar  în cazul distrugerii arhivelor, perioada lucrată în condiţii deosebite, dovedită cu acte, se poate reconstitui, potrivit legii, prin hotărâre judecătorească.

Locurile de muncă, activităţile şi categoriile profesionale încadrate în grupele I si a Il-a de muncă până la data de 1 aprilie 2001 sunt considerate activităţi desfăşurate în condiţii deosebite, cu excepţia celor care potrivit prevederilor Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii cu modificările şi completările ulterioare, sunt prevăzute ca fiind activităţi desfăşurate în locuri de muncă în condiţii speciale.

De aceea, sustíne reclamantul că dacă angajatorul SC XXXXX SA XXXXX a putut mai mult, mai exact sa nominalizeze documentele interne verificabile, ce persoane, într-un anumit interval de timp au ocupat o anumita funcţie, exercitând o anumita  meserie, era în drept să elibereze adeverinţe cu grupele de muncă.

In caz contrar susţine reclamantul, in mod evident s-ar afla  în prezenţa unei restrângeri nejustificate a sferei de aplicare a ordinului 50/1990 ce ar crea categorii distincte de beneficiari, în raport cu situaţia pe care aceştia o aveau atunci când i sau adus modificari sau completări, ar însemna să se creeze discriminări tocmai acolo unde sa urmărit tratarea, egală şi nediferentiată a tuturor celor care au activat în condiţii similare de muncă, indiferent perioada în care au lucrat."

Arată de asemenea reclamantul, si ca aceleaşi locuri de munca din cadrul XXXXX care la data intrării in vigoare a Legii 19/2000 aveau, avize valabile de încadrare în grupa a II a de munca anterior datei de 01.04.2001, in prezent deţin avize de încadrare, în conditii deosebite de munca, obţinute in conformitate cu cerinţele mult mai drastice ale in vigoare.

Considera de asemenea reclamantul  că întocmirea listelor solicitate ar asigura si o corecta aplicare a principiului contributivităţii prevăzut de art. 2 lit. c din legea 263/2010, prin eliberarea de catre angajator a unor adeverinţe valide ce ar avea consecinţa luării in calcul a unor venituri realizate de salariaţi, ce au constituit baza de calcul a contribuţiei de asigurări sociale, cunoscut fiind faptul ca pentru grupele superioare de munca CAS-ul a fost in procent majorat, fapt pentru care legiuitorul a inteles sa prevadă  prin intermediul art.158 al.1 şi 2 din legea 263/2010 ca perioadele de vechime in munca, realizate in grupa l si a Il a de munca până la data de 1 aprilie 2001, constituie stagiu de cotizare in condiţii deosebite in vederea reducerii vârstei standard de pensionare.

 În susţinerea acţiunii depune reclamantul în xerocopie acte –filele 7-216.

In drept îşi întemeiază acţiunea reclamantul  pe dispoziţiile  Hotărârii nr. 1.014 /2015, Codul Muncii, Ordinul 50/1090, Ordinul 125/1990, Scrisoare Ministerul Muncii 608/12.06.1991, Scrisoare Ministerul Muncii 2841/15.11.1990, adresa departamentului Construcţiilor de Maşini adresa nr. XXXXX, Scrisoare Ministerul Muncii 43 G/1423/14.09.1995, Scrisoare Ministerul Muncii 43 G/54/10.01.1997.

La data de 14.06.2016, reclamantul a formulat cerere precizatoare prin care a arătat că întelege să detalieze petitul acţiunii în sensul că acţiunea are ca obiect doar detalierea in concret ,prin indicarea si precizarea condiţiilor de grupa 1 şi 2 de muncă ,între anii 1971 şi 2001.

În drept îşi întemeiază reclamantul cererea pe disp art 204 CPC.

Reclamantul a precizat că nu solicită cheltuieli de judecată.

Pârâta S.C. XXXXX S.A., a formulat în cauză întâmpinare prin care a solicitat ca reclamantul sa precizeze in concret petitul cerereii de chemare in judecata, respective la ce liste se refera a fi pretinse de către Casa Judeţeană de Pensii, în acest sens considerand ca riscul (in cazul neprecizarii clare si concrete a petitului acţiunii ) este acela de a se obţine o hotărâre judecătoreasca care nu va putea produce efecte juridice scontate.

Mai arată pârâta că în aliniatul 2 al petitului cererii de chemare in judecata se face precizarea potrivit cu care " acţiunea nu are ca obiect obligarea la incadrarea si nominalizarea locurilor de munca in grupe superioare, ci doar detalierea in concret a modului cum a fost făcuta aceasta pe subunităţi distincte ( secţii, ateliere ori echipe de munca ).

 Din aceasta precizare nu rezulta in ce maniera si modalitate concreta se doreşte a se detalia modul in care nominalizarea locurilor de munca a fost făcuta pe subunităţi distincte. De altfel, in conformitate cu prevederile pct 6 din Ordin 50/1990 "Nominalizarea persoanelor care se încadrează în grupele I şi II de muncă se face de către conducerea unităţilor împreună cu sindicatele libere din unităţi, ţinîndu-se seama de condiţiile deosebite de muncă concrete în care îşi desfăşoară activitatea persoanele respective (nivelul noxelor existente, condiţii nefavorabile de microclimat, suprasolicitare fizică sau nervoasă, risc deosebit de explozie, iradiere sau infectare etc). "

Nu in ultimul rand, apreciază pârâta  ca pentru opozabilitatea hotărârii ar trebui introdusa in cauza si Casa Judeţeană de Pensii cu atat mai mult cu cat din obiectul cererii de chemare in judecata sunt solicitate documente " pretinse " de către Casa de Pensii.

Din actele şi lucrările dosarului, instanţa reţine în esenţă următoarele:

Prin acţiunea civilă formulată la data de 18.04.2016, reclamanta ALIANŢA SINDICATELOR. DIN XXXXX, a solicitat instanţei în contradictoriu cu pârâta SC XXXXX SA, obligarea paratei la  reconstituirea ori refacerea pe baza documentelor existente in arhiva unităţii - fise de pontaj lunar si state de plata, organigramele la nivel de unitate, precum si „Tabelele cuprinzând funcţiile si meseriile ce se incadreaza in grupe de munca"1 - listele pretinse de Casa Judeţeană de Pensii, cu indicarea numelui si prenumelui persoanelor ce au desfăşurat activitate in cadrul XXXXX SA in locuri de munca încadrate in grupele I şi II de muncă intre anii 1971 -01.04.2001.

La data de 14.06.2016, reclamanta a formulat cerere precizatoare prin care a arătat că întelege să detalieze petitul acţiunii în sensul că acţiunea are ca obiect doar detalierea in concret ,prin indicarea si precizarea condiţiilor de grupa 1 şi 2 de muncă ,între anii 1971 şi 2001.

Precizează reclamantul că acţiunea nu are ca obiect obligarea la incadrarea si nominalizarea locurilor de munca in grupe superioare, aceasta existând deja, ci doar detalierea in concret a modului cum a fost făcuta aceasta pe subunităţi distincte (secţii, ateliere ori echipe de munca).

Acţiunea este întemeiată.

Reclamanţii au fost salariaţi ai SC XXXXX SA, denumită anterior Întreprinderea XXXXX şi SC XXXXX SA şi au susţinut că pe perioada  derulării raporturilor de muncă au avut beneficiul  grupei I şi /sau II de muncă.

Acest lucru a fost certificat de unitatea pârâtă până în anul 2016, pe baza documentelor verificabile din arhiva sa , prin adeverinţe, care au fost valorificate de Casa Judeţeană de Pensii XXXXX.

Angajatorul însă nu s-a conformat dispoziţiilor legale , respectiv Decretului nr.92/1972 – art.1(1) de a înscrie în carnetele de muncă ale salariaţilor , beneficiul grupei de muncă.

Ulterior, Casa Judeţeană de Pensii XXXXX şi-a revizuit poziţia şi a refuzat valorificarea adeverinţelor, considerând că lipsa tabelelor nominale împiedică angajatorul la o evidenţă a salariaţilor care au desfăşurat  activităţi în grupe superioare de muncă (adresa nr. XXXXX emisă de Casa Judeţeană de Pensii XXXXX).

Faţă de obiectul cauzei, instanţa prin încheierea de şedinţă din data de 14 iunie 2016 (f3 vol.II) a admis proba propuse de reclamant şi asupra căreia şi pârâta a achiesat – privind efectuarea unei expertize  tehnice judiciare în specialitatea organizarea muncii, salarizare, condiţii de muncă, pe care a considerat-o ca fiind utilă, concludentă şi pertinentă cauzei.

În cauză a fost desemnat expert tehnic de specialitate XXXXX, care a analizat obiectivele formulate de părţi, respectiv să se verifice şi să se stabilească în mod nominal persoanele – salariaţi ai XXXXX SA care s-au încadrat în grupă de muncă – cu indicarea grupei şi a perioadei efectiv lucrată, pentru întreaga perioadă ce face obiectul cauzei.

La data de 06.12.2016, s-a depus raportul de expertiză tehnică judiciară şi completare la acesta, faţă de care părţile improcesuate, nu au formulat obiecţiuni.

Instanţa va omologa raportul întocmit în cauză, având în vedere şi poziţia procesuală a părţilor.

Din raportul de expertiză, instanţa reţine că încadrarea acestor salariaţi în grupe de muncă în primul rând s-a putut face în baza  documentelor menţionate la pct.B, dar şi a documentelor existente în societate precum şi informaţii obţinute prin intermediul anumitor proceduri interne privind stabilirea condiţiilor de muncă şi activităţi desfăşurate de către salariaţi în cadrul societăţii prin declaraţii personale care au fost verificate şi comparate cu documentele existente  în arhivă, precum şi condiţiile existente de muncă din secţiile societăţii, condiţii de muncă nocive, grele şi periculoase, cu temperaturi scăzute sau ridicate, în mediu cu pulberi diverse, umiditate, zgomot, trepidaţii, gaze toxice, radiaţii, vapori de lacuri, vopsele şi solvenţi.

Expertiza prin anexele cu tabelele nominale a stabilit perioada şi grupa în dreptul fiecărui salariat din cadrul Societăţii XXXXX SA, care au fost încadraţi şi pot fi încadraţi  în grupa I şi a II-a de muncă, deoarece un număr mare dintre aceştia au fost încadraţi în grupă superioară de muncă.

Pe de altă parte instanţa reţine că în cursul identificării personalului care a beneficiat de încadrare în grupă de muncă, s-a constatat că încadrarea acestora s-a efectuat conform prevederilor legale în materie, respectiv Ord.50/1990 publicat în Monitorul Oficial nr.38/1990.

Potrivit pct.4 din acest ordin, încadrarea în grupele I şi a II-a de muncă se va face în situaţia în care, cu toate măsurile luate de unitate pentru nominalizarea condiţiilor de muncă, nivelul noxelor existente la locurile de muncă (activităţi, meserii, funcţii) prevăzute în aceste grupe depăşeşte nivelul maxim admis prevăzut în Normele republicate de Protecţie a Muncii.

Pct.6 din precitatul ordin dispune că nominalizarea persoanelor care se încadrează  în grupele I şi a II-a de muncă se face de către conducerea unităţilor împreună cu sindicatele libere din unităţi ţinându-se seama de condiţiile deosebite de muncă concrete în care îşi desfăşoară activitatea  persoanele respective (nivelul noxelor existente, condiţii nefavorabile de microclimat, suprasolicitare fizică şi nervoasă, risc deosebit de explozie etc ), încadrările în grupele I şi a II-a efectuându-se proporţional cu timpul efectiv lucrat la locurile de muncă incluse în aceste grupe, cu condiţia ca, pentru grupa I, persoanele să lucreze în aceste locuri cel puţin 50%, iar pentru grupa a II-a, cel puţin 70% din programul de lucru.

Coroborând aceste dispoziţii legale, cu concluziile raportului de expertiză întocmit în cauză, urmează a se admite acţiunea conform dispozitivului sentinţei.

Domenii speta