Plata efectuată după deschiderea procedurii insolvenţei în contul debitorului deschis la o bancă asupra căruia era instituită o poprire şi nu în contul unic, este nulă în temeiul art. 46 şi este efectuată cu încălcarea prevederilor art.36 din Legea nr. 8

Potrivit art. 46 din Legea nr.85/2006 sancţiunea nulităţii absolute intervine cu privire la toate actele, operaţiunile şi plăţile efectuate de debitor ulterior deschiderii procedurii cu excepţia actelor autorizate de judecătorul sindic şi a actelor încheiate în perioada de observaţie care se încadrează în condiţiile obişnuite de exercitare a activităţii curente conform art. 49 din Legea nr. 85/2006 şi care se desfăşoară sub conducerea/supravegherea administratorului judiciar după cum s-a ridicat sau nu dreptul de administrare al debitorului.

Toate executările silite individuale, deci şi popririle,  pornite anterior datei deschiderii procedurii al căror obiect este realizarea creanţelor împotriva debitorului sau bunurilor sale sunt suspendate de drept la data începerii procedurii. Suspendarea interzice atât continuarea acţiunilor/executărilor individuale începute, cât şi începerea unei noi acţiuni/executări, cu excepţia prevăzută de art. 39 din lege.

Prin sentinţa nr.285 din data de 05.10.2016, Tribunalul Mehedinţi – Secţia a II-a Civilă, de Contencios Administrativ şi Fiscal a admis excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a DGRFPC-AJFPM, invocată de aceasta prin întâmpinare.

A respins acţiunea formulată de reclamantul SCPESRL, în contradictoriu cu pârâta DGRFPC-AJFPM,  ca fiind promovată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.

A respins acţiunea formulată de reclamantul SCPESRL în contradictoriu cu pârâţii CVATSRL prin lichidator CISPRL,  BRD – GSGSA, în considerarea autorităţii de lucru judecat.

Pentru a hotărî astfel, tribunalul a constatat următoarele:

Prin cererea introductivă, astfel cum a fost precizată, reclamanta SCPESRL prin administrator SAK în contradictoriu cu pârâtele CVATSRL prin lichidator judiciar CISPRL, BRD – GSGSA şi DGRFPC – AJFPM a formulat cerere de anulare a plăţii sumei de 12.891,37 lei, în data de 14.04.2014, din contul RO10 BRDE 260S V264 73612600 în contul BRD SA, pentru decontare-poprire, precum si a eventualei/eventualelor plaţii ulterioare din aceasta suma, de la BRDSA către AFPM.

În ceea ce priveşte excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtei DRFPC-AJFPM, s-a apreciat că este întemeiată, fiind admisă, în sensul respingerii acţiunii introductive faţă de aceasta ca fiind promovată în contradictoriu cu o persoană fără calitate procesuală pasivă având în vedere următoarele:

Potrivit art.248 alin.1 C.proc.civilă instanţa se va pronunţa mai întâi asupra excepţiilor de procedură, precum şi asupra celor de fond care fac inutilă, în tot sau în parte, administrarea de probe ori, după caz, cercetarea în fond a cauzei.

Cadrul procesual în faţa instanţei de fond trebuie să respecte rigorile constând în necesitatea justificării capacităţii părţilor şi a calităţii procesuale  pasive, având în vedere faptul că, atât excepţia lipsei capacităţii procesuale, cât şi calitatea procesuală cu incidenţa transmisiunii calităţii procesuale având ca izvor „ lato sensu” legea, constituie aspecte ce pun în discuţie respectarea principiului contradictorialităţii şi garanţiile dreptului la apărare, ca principii fundamentale ale procesului civil.

În condiţiile în care în cauză s-a solicitat restituirea unei sume de bani intrată în contul unei societăţi aflate în procedură de insolvenţă, s-a apreciat că, DGRFPC-AJFPM nu are calitate procesuală de a sta în judecată ca pârâtă, ci doar părţile între care s-a derulat operaţiunea a cărei anulare se cere.

Referitor la excepţia autorităţii de lucru judecat, invocată prin întâmpinare, judecătorul sindic a reţinut că, potrivit art.430 alin.1 Cod procedură civilă, hotărârea judecătorească ce soluţionează, în tot sau în parte, fondul procesului sau statuează asupra unei excepţii procesuale ori asupra oricărui alt incident are, de la pronunţare, autoritate de lucru judecat cu privire la chestiunea tranşată, iar conform alin.2 al aceluiaşi text de lege, autoritatea de lucru judecat priveşte dispozitivul, precum şi considerentele pe care se sprijină, inclusiv cele prin care s-a rezolvat o chestiune litigioasă.

Excepţia autorităţii de lucru judecat este o excepţie de fond, peremptorie şi absolută, putând fi invocată  de părţi sau de instanţă din oficiu, oricând, chiar şi înaintea instanţei de recurs, astfel cum rezulta din economia disp.art.432 C.proc.civilă.

S-a constatat că atât în cauza de faţă, cât şi în cauza nr.15868/225/2014 există aceleaşi părţi ( reclamantă SCPESRL şi pârâtele BRDGSGSA şi CVATSRL prin lichidator judiciar CISPRL), aceeaşi cauză (plata sumei de 12.981,37 lei) si acelaşi obiect (anularea plăţii efectuate şi restituirea sumei de 12.981,37 lei), motivele invocate fiind practic aceleaşi cu cele invocate anterior, astfel încât este întrunita tripla identitate ce vizează autoritatea de lucru judecat, considerente pentru care s-a apreciat  întemeiată excepţia autorităţii de lucru judecat, fiind admisă, cu consecinţa respingerii acţiunii pentru autoritate de lucru judecat.

Împotriva acestei sentinţe a declarat apel reclamanta PESRL prin administrator SAK, criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie  şi solicitând constatarea nulităţii plăţii sumei de 12.891,37 lei şi restituirea acesteia.

În motivele de apel, apelanta a arătat că în mod greşit prima instanţă a soluţionat cauza pe excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a DGRFPC şi pe excepţia autorităţii de lucru judecat.

În opinia reclamantei, banii din contul falitei trebuie restituiţi, deoarece au fost însuşiţi fără acordul lichidatorului şi fără dispoziţia judecătorului sindic.

A invocat în completarea motivelor de apel dispoziţiile art.11 alin.2, art.36, art.49 alin.1 şi art.25 din Legea nr.85/2006.

BRD – GSG SA a formulat, la data de 19.01.2017,  întâmpinare invocând lipsa calităţii procesuale pasive a băncii, care a respectat dispoziţiile legale, transferând în calitate de terţ poprit către creditorul urmăritor disponibilul din cont până la concurenţa sumei poprite.

A invocat autoritatea de lucru judecat faţă de cererea ce a făcut obiectul dosarului nr.15868/225/2014.

Cu privire la excepţia autorităţii de lucru judecat, Curtea a  reţinut următoarele:

În speţă, sunt incidente dispoziţiile Codului de procedură civilă 2013, intrat în vigoare la data de 15.02.2013, având în vedere că cererea ce face obiectul dosarului nr.7521/101/2013/a2 este o acţiune în constatarea nulităţii promovată în cadrul procedurii de insolvenţă privind debitorul CVATSRL şi că, în temeiul art.24 Cod procedură civilă,  procedura insolvenţei este supusă dispoziţiilor procedurale sub care a început ( cererea de deschidere a procedurii debitorului a fost promovată la data de 27.06.2013).

Potrivit art. 431 Cod procedură civilă 2013 nimeni nu poate fi chemat în judecată de două ori, în aceeaşi calitate, în temeiul aceleiaşi cauze şi pentru acelaşi obiect.

Autoritatea de lucru judecat presupune tripla identitate de părţi, de obiect (pretenţia concretă dedusă judecăţii) şi de cauză ( situaţia de fapt calificată juridic).

În cauza ce a făcut obiectul dosarului nr.15868/225/2014 reclamanta SCPESRL a chemat în judecată pârâţii BRD – GSGSA şi CISPRL, lichidator judiciar al SCCVATSRL, solicitând obligarea BRD – GSGSA la restituirea sumei de 12.981,37 lei şi a dobânzii legale până la restituirea efectivă, pe temeiul plăţii nedatorate  (1341 Cod civil ).

În dosarul soluţionat prin hotărârea apelată nr. 7521/101/2013/a2 reclamanta PESRL a chemat în judecată pârâţii CVATSRL prin lichidator CISPRL, BRD – GSGSA şi DGRFPC – AJFPM, solicitând anularea plăţii sumei de 12.891,37 lei efectuate la data de 14.04.2014 şi obligarea BRD – GSGSA şi DGRFPC – AJFPM să restituie suma, în temeiul art. 36, 46 ,49  din Legea nr.85/2006.

Observând cererile de chemare în judecată ce au făcut obiectul dosarelor nr. 15868/225/2014  şi nr.7521/101/2013/a2, prin prisma triplei identităţi necesare pentru existenţa autorităţii de lucru judecat, Curtea reţine că, dacă în ceea ce priveşte părţile şi pretenţia concretă dedusă judecăţii există suprapunere între cele două cereri, identitatea de cauză  nu există, cele două cereri având temeiuri juridice diferite, plata nedatorată (1341 Cod civil ) şi respectiv legea insolvenţei (art. 36, 46 ,49  din Legea nr.85/2006).

Ca urmare, judecătorul sindic a respins greşit acţiunea, reţinând ca întemeiată excepţia autorităţii de lucru judecat.

Referitor la calitatea procesuală pasivă, Curtea a reţinut:

Prin cererea de chemare în judecată s-a solicitat anularea plăţii sumei de 12.891,37 lei efectuate, din eroare, de reclamanta PESRL la data de 14.04.2014 în contul CVATSRL, deschis la BRD – GSGSA şi obligarea BRD – GSGSA şi DGRFPC – AJFPM la restituirea sumei.

Plata sumei de 12.891,37 lei cu privire la care s-a cerut anularea a fost efectuată la data de 14.04.2014  de către PESRL în contul CVATSRL deschis la BRD – GSGSA şi, întrucât asupra contului a fost instituită o poprire la cererea creditorului AFPS, suma a fost transferată de bancă, în calitate de terţ poprit, creditorului AFPS, fără a se avea în vedere faptul că împotriva CVATSRL s-a deschis procedura generală a insolvenţei la data de 11.09.2013.

Cum calitatea procesuală pasivă presupune identitatea între persoana pârâtului şi persoana ce urmează a fi obligată în raportul juridic dedus judecăţii, Curtea constată că în cauză are calitate procesuală pasivă persoana căreia banca în calitate de terţ poprit i-a virat suma de 12.891,37 lei şi care a încasat-o efectiv, în calitate de creditor, anume  AFPS.

În condiţiile în care AFPS nu are personalitate juridică, ci, potrivit OUG nr.74/2013 şi HG nr.520/2013, are personalitate juridică şi dobândeşte calitate procesuală în litigiile aflate pe rolul instanţelor DGRFPC, aceasta urmează să fie obligată.

Cât priveşte BRD – GSGSA, aceasta nu are calitate procesuală pasivă în contextul în care raporturi juridice au existat între PESRL care a făcut plata în contul CVATSRL, debitorul CVATSRL şi creditorul AFPS. Aşa cum am arătat, banca, în calitate de terţ poprit,  a efectuat doar transferul sumei plătite de reclamanta PESRL din contul debitorului CVATSRL, asupra căruia era instituită poprirea, în contul creditorului AFPS.

Analizând apelul, prin prisma motivelor invocate şi a dispoziţiilor incidente în cauză, Curtea a constatat că acesta este fondat.

Din materialul probator administrat Curtea a reţinut:

Prin hotărârea din 11.09.2013 a Tribunalului Mehedinţi s-a dispus deschiderea procedurii insolvenţei împotriva debitorului CVATSRL, s-a numit administrator judiciar CT ISPRL, s-a dispus notificarea prin Buletinul Procedurilor Insolvenţei a deschiderii procedurii, s-au fixat termenele pentru declararea creanţelor şi întocmirea tabelului creanţelor împotriva averii debitorului, s-a dispus deschiderea de către administratorul judiciar la o bancă a contului unic al debitorului prin care să fie efectuate toate operaţiunile procedurii.

Ulterior, prin hotărârea din 29.01.2014 s-a dispus trecerea la faliment a debitorului.

Plata sumei de 12.891,37 lei a fost efectuată de către PESRL la data de 14.04.2014, după deschiderea procedurii insolvenţei şi chiar după trecerea la faliment,  în contul CVATSRL deschis la BRD – GSG SA şi nu în contul unic.

BRD– GSG SA, terţ poprit,  a transferat suma din contul debitorului CVATSRL, asupra căruia era instituită o poprire la cererea  creditorului AFPS, în contul acestui creditor.

Faţă de cele reţinute, Curtea a constatat că plata sumei de 12.891,37 lei făcută la data de 14.04.2014 de PESRL către CVATSRL şi ulterior de CVATSRL către AFPS este nulă în temeiul art. 46 şi a fost efectuată şi cu încălcarea prevederilor art. 36 din Legea nr.85/2006.

Articolul 46 stabileşte că în afara actelor care se încadrează în condiţiile obişnuite de exercitare a activităţii curente sau a celor autorizate de judecătorul sindic, toate actele, operaţiunile şi plăţile efectuate de debitor ulterior deschiderii procedurii sunt nule.

Sancţiunea nulităţii absolute intervine cu privire la toate actele, operaţiunile şi plăţile efectuate de debitor ulterior deschiderii procedurii cu excepţia actelor autorizate de judecătorul sindic şi a actelor încheiate în perioada de observaţie care se încadrează în condiţiile obişnuite de exercitare a activităţii curente conform art. 49 din Legea nr. 85/2006 şi care se desfăşoară sub conducerea/supravegherea administratorului judiciar după cum s-a ridicat sau nu dreptul de administrare al debitorului.

Articolul 3 pct. 14 din Legea nr. 85/2006 defineşte activităţile curente ca fapte de comerţ şi operaţiuni financiare propuse a fi efectuate de debitor în perioada de observaţie în cursul normal al comerţului său, cum ar fi continuarea activităţilor contractate conform obiectului de activitate, efectuarea operaţiunilor de încasări şi plăţi aferente acestora, asigurarea finanţării capitalului de lucru în limite curente.

Astfel, debitorul va putea să continue activităţile contractate, care se încadrează în obiectul său de activitate, în perioada de observaţie care se derulează între momentul deschiderii procedurii  şi momentul confirmării unui plan de reorganizare sau momentul eşuării iniţiativei planului la intrarea în faliment, după caz.

În speţă, plata din 14.04.2014 din contul debitorului CVATSRL în contul creditorului AFPS, urmare a plaţii făcute de PESRL într-un cont al debitorului deschis la BRD– GSGSA şi nu în contul unic, a fost efectuată după data deschiderii procedurii, astfel încât este lovită de nulitate potrivit art. 46 din Legea nr. 85/2006, nefiind un act exceptat de la sancţiunea nulităţii în sensul că a fost autorizată de judecătorul sindic ori se încadrează în condiţiile obişnuite de exercitare a activităţii curente conform art. 49 din Legea nr. 85/2006.

Plata este nulă şi pentru că a fost făcută cu încălcarea dispoziţiilor art.36 din Legea nr. 85/2006.

Articolul 36, invocat de apelanta reclamantă, prevede că de la data deschiderii procedurii se suspendă de drept toate acţiunile judiciare, extrajudiciare sau măsurile de executare silită pentru realizarea creanţelor asupra debitorului sau bunurilor sale.

Textul art. 36 reglementează unul din principalele efecte ale deschiderii procedurii insolvenţei, stabilind suspendarea, ope legis, a tuturor acţiunilor, fie judiciare, fie extrajudiciare şi a măsurilor de executare silită pentru realizarea creanţelor asupra debitorului sau bunurilor acestuia.

Ca urmare, toate executările silite individuale, deci şi popririle, cum este cazul în speţă, pornite anterior datei deschiderii procedurii al căror obiect este realizarea creanţelor împotriva debitorului sau bunurilor sale sunt suspendate de drept la data începerii procedurii.

Efectul suspensiv al începerii procedurii are rolul de a-i proteja pe creditori, având în vedere caracterul concursual al procedurii insolvenţei prin care se urmăreşte redresarea debitorului şi plata pasivului sau lichidarea patrimoniului debitorului în faza falimentului în vederea satisfacerii creanţelor creditorilor participanţi la procedura de  executare colectivă a insolvenţei.

În concepţia Legii nr.85/2006 suspendarea interzice atât continuarea acţiunilor/executărilor individuale începute, cât şi începerea unei noi acţiuni/executări, cu excepţia prevăzută de art. 39 din lege care reglementează posibilitatea creditorului titular al unei creanţe garantate cu ipotecă, gaj sau altă garanţie mobiliară ori drept de retenţie de orice fel de a solicita judecătorului sindic ridicarea suspendării acţiunilor cu privire la creanţa sa şi valorificarea imediată, în cadrul procedurii, a bunului asupra căruia poartă garanţia sau dreptul de retenţie.

În concluzie, de la data deschiderii procedurii împotriva debitorului CVATSRL - 11.09.2013, poprirea instituită la cererea creditorului AFPS este suspendată de drept în temeiul art. 36 din Legea nr. 85/2006, orice creditor (cum este şi AFPS) având posibilitatea de a formula cerere de înscriere la masa credală în cadrul procedurii insolvenţei debitorului CVATSRL şi orice debitor al debitorului (cum este şi PESRL) putând face plăţi valabile doar în contul unic.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 480 Cod procedură civilă 2013, Curtea a admis apelul, a anulat sentinţa, a admis excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a BRD- GS SA şi a respins acţiunea faţă de aceasta, a admis acţiunea faţă de DGRFPC – AJFPM ( AFPS), a constatat nulitatea plăţii sumei de 12.891, 37 lei din data de 14.04.2014 şi a repus părţile în situaţia anterioară, în sensul că a obligat DGRFPC - AJFPM (AFPS) să restituie reclamantei suma de 12.891,37 lei.

Domenii speta

Spete similare