Cerere suspendare executare act administrativ fiscal. Lipsa împrejurărilor legate de starea de drept de natura să creeze o îndoiala serioasa în privința legalității actului. Nelegalitatea cererii.

Prin acţiunea înregistrată pe rolul acestei instanţe sub numărul XXXXX, reclamanta SC XXXXX SRL, cu sediul in comuna XXXXX, judeţul XXXXX, in conformitate cu dispoziţiile art. 14 din Legea nr. 554/2004, cu modificările si completările ulterioare, în contradictoriu cu pârâtele Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice XXXXX, cu sediul în XXXXX şi Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice XXXXX, cu sediul în XXXXX, a solicitat suspendarea executării deciziei nr. XXXXX până la soluţionarea definitiva a cauzei a Tribunalului XXXXX având ca obiect anularea deciziei nr. XXXXX privind anularea din oficiu a înregistrării în scopuri de TVA, anularea deciziei nr. XXXXX emisa in soluţionarea contestaţiei prealabile si înregistrarea societăţii ca plătitoare de TVA.

În motivarea cererii reclamanta SC XXXXX SRL arată că  sunt îndeplinite cumulativ cele 2 condiţii prevăzute de lege - cazul bine justificat si prevenirea unei pagube iminente deoarece:

1) Cazul bine justificat

Decizia este lovita de nulitate absoluta având in vedere ca este nemotivata. Singura menţiune din cuprinsul deciziei este acela ca „înregistrarea in scopuri de TVA a fost anulata potrivit art. 316 al. 11 lit. h din codul fiscal întrucât persoana impozabila „nu justifica intenţia si capacitatea de a desfăşura activitate economica care implica operaţiuni din sfera TVA,, conf. disp. art. 316 al. 9 CF. Astfel, decizia este nemotivata, iar nemotivarea actului este motiv de NULITATE.

Deşi nu există dispoziţii legale exprese cu privire la forma în care trebuie emise actele administrative individuale atât în doctrină cât şi în practica instanţei supreme ((in acest sens, decizia nr. 101 din 15.01.2010/ ICCJ, decizia nr.752 din 6.03.2009/ ICCJ) s-a reţinut în mod constant că motivarea reprezintă o obligaţie generală, constituţională, aplicabilă oricărui act administrativ. Ea este o condiţie de legalitate externă a actului, care face obiectul unei aprecieri in concreto, după natura acestuia şi contextul adoptării sale. Obiectivul său este prezentarea într-un mod clar şi neechivoc a raţionamentului instituţiei emitente a actului. Motivarea urmăreşte o dublă finalitate. În primul rând ea îndeplineşte o funcţie de transparenţă a procedurilor administrative în profitul cetăţenilor care vor putea astfel să verifice dacă actul este sau nu întemeiat. în al doilea rând, ea permite instanţei de contencios administrativ să exercite controlul de legalitate asupra actelor administrative. Motivarea este o formalitate substanţială a cărei absenţă sau insuficienţă antrenează anularea actului. Din analiza actului atacat rezulta faptul că el nu cuprinde o astfel de motivare, iar indicarea unui text de lege nu suplineşte această lipsă, întrucât analiza acestui text nu permite nici reclamantului şi nici instanţei de contencios administrativ să observe si să cenzureze raţionamentul instituţiei emitente a actului. În aceste condiţii apreciază ca actul atacat prezintă un viciu formal fundamental sancţionabil cu anularea acestuia. Concluzionând, în lipsa dovezilor concrete privind lipsa intenţiei si lipsa capacităţii de a desfăşura activitate economica care implica operaţiuni din sfera TVA, decizia emisa este nula absolut.

Un alt motiv de anulare a deciziei nr. XXXXX este lipsa de incidenţa a disp. art. 316 al. 11 lit. h din codul fiscal cat priveşte situaţia societăţii noastre. Conf. dispoz. precitate, art. 316 (11) „organele fiscale competente anulează înregistrarea unei persoane în scopuri de TVA, conform prezentului articol: [...] h) dacă persoana impozabilă, societate cu sediul activităţii economice în România, înfiinţată în baza Legii nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, supusă înmatriculării la registrul comerţului, nu justifică intenţia şi capacitatea de a desfăşura activitate economică potrivit criteriilor şi în termenele stabilite prin ordin al preşedintelui A.N.A.F.

2) Prevenirea unei pagube iminente

-în cauza, se vorbeşte despre o firma înființată recent care a ajuns la plafonul de TVA si a solicitat - conform legii - înregistrarea in scopuri de TVA fiind mai mult decât evident oricui ca pana la înregistrarea in scopuri de TVA nici nu poţi sa justifici altfel de activităţi decât cele nesupuse taxării cu TVA.

-Aceasta firma este sursa sa de venituri si a familiei mele si in prezent eu nu imi pot desfăşura activitatea in raportul cu statul din cauza blocajului fiscal exhibat din cele 2 decizii.

-Este obligatoriu ca la atingerea unui anumit plafon sa te înregistrezi ca plătitor de TVA ceea ce a si făcut, așa încât decizia fiscului de respingere a cererii noastre este nelegala si inexplicabila si îi  provoacă pierderi financiare cu fiecare zi.

-Din cauza deciziilor emise nu poate încheia contracte comerciale, activitatea societăţii fiind complet blocata, ceea ce determina grave consecinţe de ordin material asupra mea si a familiei mele cu fiecare zi.

Pentru aceste motive a solicitat executarea deciziei nr. XXXXX pana a soluţionarea definitiva a cauzei nr. XXXXX a Tribunalului XXXXX având ca obiect anularea deciziei nr. XXXXX privind anularea din oficiu a înregistrării in scopuri de TVA, anularea deciziei nr. XXXXX emisa in soluţionarea contestaţiei prealabile si înregistrarea societăţii SC XXXXX SRL ca plătitoare de TVA.

Prin întâmpinarea formulată, pârâtele AJFP XXXXX şi DGRFP XXXXX au solicitat respingerea cererii reclamantei SC XXXXX SRL, deoarece nu sunt întrunite cerinţele art. 14 din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ, în sensul ca suspendarea executării actului intervine in cazuri bine justificate si pentru prevenirea unei pagube iminente.

Reclamanta nu a făcut sub nici o forma dovada cazului bine justificat neprezentând acele împrejurări vădite de fapt si de drept care au capacitatea sa producă o îndoiala serioasa asupra prezumţiei de legalitate a actului administrativ.

Cu privire la prevenirea pagubei iminente si care nu ar mai putea fi reparata, de asemenea reclamanta nu justifica aceasta cerinţa a suspendării executării actului administrativ deoarece nu au fost depuse dovezii care să ateste precaritatea fondurilor băneşti sau o perturbare gravă a activităţii societăţii

Cu alte cuvinte cele doua condiţii impuse de dispoziţiile art. 14 si art. 15 din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ nu sunt îndeplinite in cauza, motiv pentru care solicită respingerea cererii de suspendare a executării actului administrativ.

Cererea de suspendare este nefondată.

Tribunalul arată că în general, un act administrativ se bucură de prezumţia de legalitate, care la rândul său se bazează pe prezumţia autenticităţii şi veridicităţii, fiind el însuşi titlu executoriu.

 Principiul legalităţii actelor administrative presupune însă, atât ca autorităţile administrative să nu încalce legea, cât şi ca toate deciziile lor să se întemeieze pe lege. El impune, în egală măsură, ca respectarea acestor exigenţe de către autorităţi să fie în mod efectiv asigurată.

 Prin urmare, în procesul executării din oficiu a actelor administrative trebuie asigurat un anumit echilibru, precum şi anumite garanţii de echitate pentru particulari, întrucât acţiunile autorităţilor publice nu pot fi discreţionare, iar legea trebuie să furnizeze individului o protecţie adecvată împotriva arbitrariului.

În considerarea celor două principii incidente în materie – al legalităţii actului administrativ şi al executării acestuia din oficiu – suspendarea executării constituie, o situaţie de excepţie, aceasta putând fi dispusă numai în cazurile şi în condiţiile expres prevăzute de lege.

Instanţa de contencios administrativ învestită cu soluţionarea unei cereri de suspendare a executării trebuie să „pipăie” fondul, evitând a se pronunţa asupra acestuia, pentru a constata dacă într-adevăr cererea vizează un act  administrativ vădit nelegal, iar executarea lui imediată fiind de natură să creeze efecte nejustificate cu privire la situaţia reclamanţilor.

Din analiza prev.art.14 şi 15 din Lg.554/2004 modificată şi completată, rezultă fără echivoc, că pentru a se dispune suspendarea executării actului  administrativ trebuie  întrunite cumulativ următoarele condiţii: sa existe un caz bine justificat si pentru prevenirea unei pagube iminente.

In privinţa primei condiţii, dispoziţiile art.2 alin.1 lit. t lămuresc conţinutul noţiunii de cazuri bine justificate, aceasta referindu-se la împrejurările legate de starea de fapt si de drept, care sunt de natura sa creeze  o îndoială serioasă în privinţa legalităţii actului administrativ.

Examinând sumar motivele de drept si fapt pe care reclamanta SC XXXXX SRL şi-a fundamentat cererea de suspendare a executării cu privire la existenţa unui caz bine justificat,  Tribunalul constata ca au fost folosite argumente care  privesc temeinicia şi legalitatea fondului acţiunii principale .

În atare situaţie, Tribunalul constata ca nu se poate pronunța asupra  cererii de suspendare fără a se pronunța asupra argumentelor de drept si fapt care privesc fondul cauzei, în sensul constatării legalităţii şi temeiniciei actului administrativ .

Cu privire la condiţia privind paguba iminentă, aşa cum este definită prin dispozițiile art.2 alin.1 lit. ş din Legea nr. 554/2004 , Tribunalul arată că sunt evidente consecinţele economice negative rezultate ca urmare a anulării din oficiu a înregistrării SC XXXXX SRL ca plătitoare de TVA.

Nefiind însă îndeplinite cele două condiţii de admisibilitate cerute de art. 14 din Legea nr. 554/2004, Tribunalul va respinge cererea formulată de reclamanta SC XXXXX SRL  privind suspendarea executării deciziei nr. XXXXX emisă de pârâta XXXXX şi  a deciziei nr. XXXXX emisă de pârâta AJFP XXXXX, ca nefondată.

Domenii speta

Spete similare