Constatarea transformării caracterului asiguratoriu al măsurii instituite în cursul procesului penal, sechestru asigurător, în caracter executoriu

Sentinţă civilă **** din 20.02.2017


Dosar nr. ****

R O M Â N I A

TRIBUNALUL BUCUREŞTI  SECŢIA  A  VII  A  CIVILĂ

SENTINŢA CIVILĂ NR.**

SEDINTA PUBLICĂ DIN  20.02.2017

TRIBUNALUL COMPUS DIN:

PRESEDINTE –JUDECATOR SINDIC: ***

GREFIER: ***

Pe rol soluţionarea cauzei civile de fata privind pe debitorul ** întemeiata pe disp.Lg.85/2006 privind procedura insolventei.

La apelul nominal făcut în şedinţă publică a răspuns lichidatorul judiciar ***, prin reprezentant şi debitoarea, prin avocat.

Procedura de citare nu este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de şedinţă care învederează că, prin Serviciul Registratură, s-a depus la dosarul cauzei întâmpinare formulată de **, încheiere de Carte Funciară nr.**, după care:

Reprezentantul lichidatorului judiciar depune Raport de activitate. Acesta învederează că a continuat activitatea de publicare a anunţurilor de vânzare a imobilelor societăţii. De asemenea, obligaţiile de plată ale debitoarei aferente perioadei de după intrarea în faliment şi până la zi sunt în cuantum de 289,918 lei. Solicită termen pentru continuarea procedurii.

Instanţa acordă cuvântul pe cererea de constatare a transformării caracterului asigurator al măsurii instituite în cursul procesului penal, în caracter executoriu, cerere formulată de debitoare şi, respectiv pe excepţia lipsei calităţii procesuale pasive formulată de ** prin întâmpinare.

Reprezentantul convenţional al debitorului solicită admiterea cererii şi să se constate transformarea caracterului asigurator al măsurii instituite în cursul procesului penal, în caracter executoriu, această chestiune fiind necesară pentru a putea fi vândut bunul liber de orice sarcini, precum şi radierea din Cartea Funciară a sechestrului asigurator înscris. Arată că a depus în acest sens practică judiciară privind hotărâri pronunţate de instanţele din raza Curţii de Apel Craiova.

Cu privire la transformarea caracterului asigurator în executoriu, arată că în procesul penal există caracter asigurator până în momentul în care instanţa se pronunţă asupra fondului, iar în cauză a fost pronunţată o hotărâre de condamnare astfel încât până în momentul pronunţării sechestrul asigura o creanţă incertă, iar după pronunţare creanţa a devenit certă, caracterul asiguratoriu care constata creanţa incertă dispărând.

Reprezentantul administratorului judiciar solicită admiterea cererii.

Instanţa rămâne în pronunţare pe cererea de constatare a transformării caracterului asigurator al măsurii instituite în cursul procesului penal, în caracter executoriu, cerere formulată de debitoare.

Referat: După terminarea şedinţei de judecată s-a depus prin Serviciul Registratură întâmpinare de către pârâta ** şi note de şedinţă de **. .

TRIBUNALUL

Prin cererea înregistrată la data de 06.12 2016 debitoarea ** prin lichidator judiciar  ** a solicitat în contradictoriu cu **, ** şi **

1)Constatarea transformării caracterului asiguratoriu al măsurii instituite în cursul procesului penal, sechestru asigurător, în caracter executoriu;

2)Obligarea autorităţilor competente la radierea din Cartea funciară a menţiunilor cu privire la sechestrul asigurător penal instituit prin Ordonanţa nr. ** din data de 09.07.2010 a **., în cursul unui proces penal ce s-a soluţionat printr-o hotărâre definitivă, asupra bunurilor subscrisei, aşa cum sunt identificate mai jos;

3)Constatarea că bunurile debitoarei **., asupra căruia este instituită o măsură executorie (care a fost asigurătorie până la soluţionarea procesului penal) se pot vinde libere de sarcini, respectiv

- apartament situat la adresa din Bucureşti, **, având numărul cadastral ** cu o suprafaţă utilă de 56 mp şi o suprafaţă totală de 59,34 mp, înscris la Biroul de Carte Funciară de pe lângă Judecătoria ** prin încheierea nr. **

- clădire situată în oraş **, având număr rol **, număr matricol **, în intravilan, cu o suprafaţă de 283,04 mp.

- teren situat în oraşul ** având număr rol **, număr matricol **, având număr registru agricol **, tarla * parcela **, număr cadastral **în intravilan, cu o suprafaţă de 13.614 mp.

- teren situat în oraş **la adresa str. ** 1, având număr rol **, număr matricol **, nr. cadastral *, cu o suprafaţă totală de 8495 mp.

- clădire situată în oraş * la adresa str. **, având număr rol * număr matricol *, în intravilan, cu o suprafaţă de 910, 36 mp.

 În motivare, se arată că aceste solicitări le face ca urmare a transformării sechestrului asigurător, instituit prin ordonanţa mai sus rubricată, ca şi natură juridică a garanţiei asupra creanţei avută până la soluţionarea definitivă a procesului penal, în sechestru executoriu ca şi natură juridică a garanţiei asupra creanţei dobândită după soluţionarea definitivă a procesului penal. Sechestrul asigurător ca şi garanţie pentru recuperarea sumelor de bani la care a fost obligată la plată în procesul penal nu mai subzistă în forma prevăzută de lege, ca urmare a dobândirii caracterului cert, lichid şi exigibil al creanţei, după rămânerea definitivă a hotărârilor penale şi după emiterea de către ** a unor titluri de creanţă executorii noi.

Consideră că judecătorul - sindic este competent să soluţioneze prezenta cerere întemeiată pe dispoziţiile art. 6, art. 11 pct. 2, art. 25 lit. k şi I din Legea nr. 85/2006 având în

vedere următoarele:

Prin art. 11 pct. 1 din Lege se indică care sunt principalele atribuţii ale judecătorului -

sindic şi sunt enumerate limitativ aceste atribuţii, iar la art. 2 din acelaşi articol sunt indicate care sunt atribuţiile in extenso ale judecătorului sindic indicându-se că are în competenţă cu privire la orice cereri de natură judiciară aferente procedurii insolvenţei. Adică orice cerere care prin soluţionarea acesteia se tinde a se interveni în cadrul procedurilor prevăzute de legea insolvenţei.

În  speţa, cererea prin care solicită constatarea transformării caracterului asigurător a sechestrului penal în caracterul executoriu produce efecte juridice cu privire la posibilitatea vânzării bunurilor în cadrul procedurilor insolvenţei libere de sarcini, având în vedere că instituirea unor măsuri executorii nu conduc la menţinerea măsurii după vânzarea în cadrul procedurii insolvenţei.

În  concluzie, este de competenţa judecătorului - sindic de a statua asupra acestei chestiuni care afectează bunul mers al exerciţiului procedurilor de insolvenţă şi care în final prin admiterea cererii poate conduce la posibilitatea efectivă de valorificare a bunurilor aflate în patrimoniul debitoarei, iar aceasta soluţie reprezintă un aspect care interesează bunul mers al procedurii urmărită şi verificată de către judecătorul - sindic.

Mai mult decât atât, invocă şi dispoziţiile art. 116 alin. 1 raportat la art. 25 lit. k şi l din legea nr. 85/2006 care arată că lichidarea bunurilor din averea debitorului va fi efectuată de lichidator sub controlul judecătorului - sindic. Prin urmare constatarea transformării caracterului executoriu din caracter asigurător este de competenţa judecătorului - sindic care poate să exercite un control judecătoresc asupra acestei situaţii juridice modificată pentru a se putea dispune valorificarea bunurilor, în condiţiile maximizării sumelor obţinute din lichidarea activului patrimonial al debitoarei.

La alin. 2 al aceluiaşi articol, art. 116 mai sus indicat, se dispune imperativ ca lichidarea să se înceapă îndată după finalizarea de către lichidator a inventarierii şi depunerea raportului de evaluare, intenţia legiuitorului fiind clară, în sensul că valorificarea bunurilor să se efectueze cât mai aproape de momentul inventarierii pentru ca bunurile supuse vânzării să piardă cât mai puţin din valoare.

Coroborat cu aceste atribuţii ale judecătorului sindic observă că principalele atribuţii ale judecătorului sindic indicate la art. 11 alin. 1, în interpretarea dispoziţiilor art. 11 alin. 2, este o enumerare neexhaustivă ci doar exemplificativă, având abilitarea legală să se pronunţe asupra oricărei probleme cu care este sesizat de către practicianul în insolvenţă (art. 25 lit. k din lege) pentru că în acest mod se dă conţinut efectiv dispoziţiei din art. 116 care dispune imperativ că lichidarea bunurilor debitoarei se face de către lichidatorul judiciar sub controlul judecătorului - sindic.

Sub aspectul situaţiei de fapt arată că organele de cercetare penală au constatat că  **, ca şi firmă de transport intern şi internaţional de mărfuri, în cursul anului 2008, a sprijinit un grup infracţional organizat.

Prin Ordonanţa nr. ** din data de ** a **  s-a dispus în baza dispoziţiilor 163 - 166 Cod de Procedură Penală (CPP ), art. 4796 CPP precum şi art. 217 alin. 4 CPP, respectiv art. 9 din Legea nr. 508/2004 instituirea măsurii asigurătorii a sechestrului asupra bunurilor mobile şi imobile aflate în proprietatea inculpatei **. luate în **

La data de 06.05.2011 prin Sentinţa penală nr. ** pronunţată în şedinţa publică din data de 06.05.2011 în dosarul nr. *** soluţionat de Tribunalul Bucureşti, Secţia II Penală, instanţa a dispus:

În  temeiul art. 7 din Legea nr. 39/2003, în referire la art. 711 alin.3 C. Pen, condamnarea  ** la plata amenzii în cuantum de 700.000 lei la care s-a adăugat un spor de 300.000 lei, în final 1.000.000 lei amendă şi în baza art. 357 alin. 2 lit. c Cod procedură penală, menţinerea sechestrului asigurător dispus în cursul urmăririi penale prin Ordonanţa mai sus indicată a Parchetului de pe lângă înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - D.I.I.C.O.T. asupra bunurilor mobile şi imobile aflate în proprietatea inculpatei ** şi a constatat că acestea vor servi atât la executarea pedepsei amenzii, cât şi la îndestularea creditorilor inculpatei.

Prin Decizia penală nr. ** pronunţată la data de ** în dosarul nr. **, Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a II -a penală a menţinut dispoziţiile primei instanţe.

În  acelaşi sens s-a pronunţat şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia penală în dosarul mai sus indicat, astfel că Sentinţa penală nr. ** pronunţată de Tribunalul Bucureşti în dosarul nr. **, a rămas definitivă şi executorie prin Decizia penală pronunţată de Î.C.C.J la data de **

Consideră debitoarea că, după rămânerea definitivă a hotărârii pronunţate în procesul penal, **, prin ** a devenit creditor ca urmare a aplicării sancţiunii penale în procesul penal soluţionat definitiv si s-a înscris la masa credală cu suma de 1.000.000 lei reprezentând amendă penală, suma care s-a transformat într-o creanţă bugetară. În  acest sens, vă indică că în Tabelul definitiv consolidat rectificat al creanţelor întocmit de lichidator judiciar **, la secţiunea creanţe rezultate din continuarea activităţii  după deschiderea procedurii, este înscris creditorul **

În  consecinţă, sechestrul penal instituit ca o măsură asigurătorie, pentru a asigura satisfacerea creanţei creditorului, nu se mai dovedeşte a fi eficace în condiţiile în care, aşa cum a arătat, la acest moment creanţa este certă, lichidă şi exigibilă, constatată prin titlu executoriu, creditorul fiind înscris în Tabelul definitiv consolidat rectificat al creanţelor şi urmează să fie îndestulat în ordinea de preferinţă stabilită de dispoziţiile art. 123 din Legea nr.85/2006.

Precizează că scopul procedurii de insolvenţă este acoperirea pasivului debitorului aflat în insolvenţă în ordinea prestabilită de lege, că procedura falimentului, este acea procedura concursuală şi egalitară care se aplică debitorului în vederea lichidării averii pentru acoperirea pasivului.

La acest moment măsura asigurătorie nu se mai impune deoarece creanţa urmează să se recupereze prin valorificarea activelor pe calea procedurii de insolvenţă ca şi procedură colectivă şi unică, iar pe cale de consecinţa măsura şi-a pierdut caracterul asiguratoriu devenind o măsura executorie.

Creditorul **, a fost trecut în Tabelul definitiv şi urmează să fie îndestulat în ordinea de preferinţă stabilită de dispoziţiile art. 123 din Legea nr. 85/2006.

Suma de recuperat în urma procesului penal a devenit o creanţă bugetară, ca urmare a finalizării procesului penal şi urmare a dispoziţiei de înscriere la masa credală şi  va fi plătită în cadrul procedurii de faliment, în raport de ordinea stabilită în dispoziţiile mai sus menţionate la art. 123 pct. 4 din Legea nr. 85/2006.

La finalul procedurii de valorificare urmează ca firma să fie radiată de la registrul comerţului în raport de dispoziţiile art. 132 alin. 2 din Legea nr. 85/2006 neexistând posibilitatea continuării unor acte de executare silită faţă de care să se impună menţinerea sechestrului asigurător.

Bunurile asupra cărora poartă sechestrul vor fi valorificate pe calea procedurii de insolvenţă, iar sumele vor fi atribuite creditorilor în ordinea prestabilită de către legea insolvenţei, fără a mai exista posibilitatea continuării executării silite ulterior.

În concluzie după rămânerea definitivă a hotărârii penale de condamnare a debitorului, **. sechestrul penal ca măsură asigurătorie a devenit executorie, nepunându-se problema ridicării sechestrului, ci doar constatarea transformării caracterului asigurătoriu în executoriu.

În  acest sens invocă şi jurisprudenţa naţională pronunţată în speţe similare unde societăţi  comerciale care se află în stare de insolvenţă, şi faţă de care au fost instituite măsuri asigurătorii în procesele penale soluţionate definitiv de instanţele de judecată, au beneficiat de constatarea transformării caracterului asiguratoriu al măsurii instituite în cursul procesului penal în caracter executoriu şi astfel au putut proceda la valorificarea patrimoniului insolventului, liber de sarcini (ex.Decizia nr. **, pronunţată la data de ** de Curtea de Apel Craiova în dosarul nr. **, având ca debitoare pe **) 

 În drept, invocă disp.art.6, art.11 coroborat cu art.25 lit.k şi l , art.116 din Legea nr.85/2006.

****

Pârâta *** a formulat, la data de 03.01.2017 întâmpinare  prin care a solicitat, respingerea cererii ca fiind formulată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.

În motivare, pârâta arată că o condiţie esenţială pentru ca o persoană să fie parte în proces este calitatea procesuală care contribuie la desemnarea titularului dreptului de a acţiona şi în acelaşi timp a persoanei împotriva căreia se poate exercita acţiunea.

Prin calitatea procesuală se înţelege existenţa unei identităţi între persoana reclamantului şi persoana care este titular al dreptului în raportul juridic dedus judecăţii (calitatea procesuală activă) şi pe de altă parte, între persoana pârâtului şi cel obligat în acelaşi raport juridic - calitate procesuală pasivă.

Calitate procesuală pasivă este una dintre condiţiile de exercitare a acţiunii civile şi presupune existenţa unei identități  între pârât şi cel obligat în raportul juridic sau faţă de care se poate realiza interesul reclamantului.

Având în vedere că prin cererea de chemare în judecată reclamantul solicită constatarea transformării caracterului asigurator al măsurii instituite în cursul procesului penal, sechestru asigurator, în caracter executoriu; constatarea că bunurile petentei ** asupra căruia este instituită o măsură executorie ( care a fost asiguratorie până la soluţionarea procesului penal) se pot vinde libere de sarcini, apreciază că nu are calitate procesuală pasivă, întrucât între părţi nu au existat raporturi juridice şi nici nu deţine atribuţii în ceea ce priveşte raportul juridic dedus judecăţii.

În  ceea ce priveşte capătul de cerere privind obligarea autorităţilor competente la radierea din cartea funciară a menţiunilor cu privire la sechestrul asigurator penal instituit prin ordonanţa nr. ** din data de ** a **. în cursul unui proces penal ce s-a soluţionat printr-o hotărâre definitivă, asupra bunurilor petentei, în conformitate cu dispoziţiile art. 32 din Legea cadastrului şi a publicităţii imobiliare nr. 7/1996, republicată, "Soluţionarea plângerii împotriva încheierii de carte funciară, a acţiunii în justificare tabulară, în rectificare, precum şi prestaţie tabulară se face fără citarea oficiului teritorial,” deci nici pentru acest capăt de cerere nu are calitate procesual pasivă.

Acţiunea în rectificarea unei înscrieri în cartea funciară poate fi formulată de orice persoană interesată dacă înscrierea sau încheierea nu este valabilă ori actul în temeiul căreia a fost efectuată înscrierea a fost desfiinţat în condiţiile legii, pentru cauze ori motive anterioare sau concomitente încheierii ori emiterii lui, dreptul înscris a fost greşit calificat, sau nu mai sunt întrunite condiţiile de existenţă a dreptului înscris sau au încetat efectele actului juridic în temeiul căruia s-a făcut înscrierea, sau înscrierea în cartea funciară nu mai este în concordanţă din orice motive cu situaţia juridică reală a imobilului.

Totodată potrivit dispoziţiilor art. 33 alin. (1) din Legea cadastrului şi a publicităţii imobiliare, republicată cu modificările şi completările ulterioare, ”înscrierile şi radierile efectuate în cărţile funciare nu pot fi rectificate decât pe baza hotărârii instanţei judecătoreşti definitive şi irevocabile sau pe cale amiabilă, în baza unei declaraţii date în formă autentică, de titularul tabular, respectiv de titular în baza unei documentaţii cadastrale. ”

Mai mult prin decizia nr. 5728/2005, Înalta Cutie de Casaţie şi Justiţie a statuat că fie se referă la radiere fie se referă la rectificare, aceste operaţiuni nu permit a fi efectuate decât în contradictoriu cu acelaşi titular al dreptului contestat şi nicidecum cu organul competent a efectua aceste operaţiuni.

Pentru argumentele menţionate mai sus, vă solicităm admiterea excepţiei lipsei calităţii procesuale pasive a ** şi respingerea acţiunii ca fiind formulată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.

În  drept, a invocat  prevederile art. 205 Cod procedură civilă.

****

Pârâta **  a formulat, la data de 09.01.2017 întâmpinare  prin care a solicitat, în principal respingerea cererii ca fiind formulată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă, iar în subsidiar, pe fondul cererii a lăsat la aprecierea judecătorului sindic soluţionarea .

În motivare, arată că ** este instituţie publică a administraţiei publice, unică autoritate în domeniile cadastru, publicitate imobiliară, geodezie si cartografie, că nu există si nu poate exista vreun raport între ** si celelalte părţi.

În  procesul civil, calitatea procesuală presupune justificarea obligaţiei unei persoane de a participa ca parte în acel proces. Una din condiţiile de exercitare a unei acţiuni civile este reprezentată de interesul judiciar pe care îl are o parte pentru a justifica punerea în mişcare a procedurii judiciare.

Faţă de sarcinile pe care le are prin lege specială ( Legea cadastrului şi a publicităţii imobiliare nr. 7/1996 cu modificările şi completările ulterioare), singura procedură pe care o are de îndeplinit faţă de natura juridică a cererii este aceea de a înregistra dreptul reclamat pentru a fi opozabil terţilor.

** nu intervine prin operaţiunile de înscriere în cartea funciară în drepturile evidenţiate în cuprinsul acestora, în vederea realizării unor drepturi proprii, opozabile celor înscrişi în cuprinsul cărţii funciare, ci în exerciţiul unor atribuţii ce îi sunt conferite prin lege specială.

Se poate observa că ** nu poate fi "persoană interesată" în sensul legii, pentru că nu justifică un interes legitim si personal în cauzele ce au ca obiect procedura insolvenţei, nefiind întrunită, astfel, o condiţie esenţială pentru a fi parte în proces.

În  aceste condiţii, dezbaterile şi probatoriile cu privire la dreptul dedus judecăţii au loc numai şi numai între părţile care au, justifică sau cărora li se poate opune existenţa sau inexistenţa dreptului dedus judecăţii.

Oficiul teritorial exercită doar atribuţiile conferite de lege, neavând calitatea de parte în procedura declanşată prin formularea unei asemenea acţiuni.

Mai mult decât atât, între ** şi cei care formulează cereri de înscriere în cartea funciară nu se nasc raporturi juridice cu caracter civil în legătură cu imobilele evidenţiate în Cartea Funciară.

În  procesul civil, calitatea procesuală presupune justificarea obligaţiei unei persoane de a participa ca parte în acel proces. Una din condiţiile de exercitare a unei acţiuni civile este reprezentată de interesul judiciar pe care îl are o parte pentru a justifica punerea în mişcare a procedurii judiciare.

Încheierile  prin care sunt soluţionate cererile de înscriere de către registratorul de carte funciară, care este funcţionar public şi nu judecător, sunt prin natura lor juridică, acte administrative provizorii ce nu au putere de lucru judecat din moment ce adoptarea lor nu are loc în cadrul unei proceduri administrative jurisdicţionale.

De altfel, o asemenea încheiere, deşi act administrativ, nu este supusă controlului instanţelor judecătoreşti de contencios administrativ, în condiţiile Legii nr. 544/2004, ci contenciosului administrativ special reglementat prin Legea nr. 7/1996, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

Înscrierile  de carte funciară au efect de opozabilitate şi nu constitutiv şi se bucură de o prezumţie simplă.

Încheierile  de carte funciară nu dau naştere, nu sting şi nu modifică raporturi juridice, ci doar consemnează astfel de raporturi în evidenţele de carte funciară.

Precizează că potrivit art. 20 alin. (3)din Legea cadastrului şi publicităţii imobiliare nr. 7/1996 republicată, cu modificările şi completările ulterioare, hotărârea judecătorească definitivă şi irevocabilă înlocuieşte acordul de voinţă cerut în vederea înscrierii drepturilor reale, dacă sunt opozabile titularilor.

Calitatea procesuală presupune existenţa unei identităţi între persoana pârâtului şi persoana obligată în raportul juridic dedus judecăţii. Calitate procesuală pasivă are persoana care încheie actul. Instanţa nu trebuie să stabilească existenţa sau inexistenţa unui drept sau a unei obligaţii afirmate a **, ci doar legalitatea şi temeinicia înscrierilor realizate în cartea funciară.

Pe fond,  lăsă la aprecierea instanţei soluţia ce urmează a fi pronunţată asupra acestei acţiuni, având în vedere următoarele:

Cartea funciară dovedeşte existenţa dreptului real înscris, în folosul persoanei care a dobândit sau constituit cu bună-credinţă un drept real imobiliar, cât timp nu se dovedeşte contrariul şi se deschide la cerere, pe baza documentaţiei cadastrale şi a actului juridic privind constituirea sau transmiterea dreptului de proprietate.

În  sistemul de carte funciară, principiul legalităţii comportă două componente: legalitatea formală şi legalitatea materială.

Legalitatea formală înseamnă că registratorul de la Serviciul de publicitate imobiliară nu poate încuviinţa decât înscrierea actelor şi faptelor juridice anume prevăzute de lege şi nu se poate sprijini decât pe cererea şi actele ce o însoţesc.

Legalitatea materială vizează faptul că registratorul trebuie să cerceteze pe de o parte dacă înscrisul pe baza căruia se solicita înscrierea întruneşte condiţiile prevăzute de lege pentru înscrierea dreptului sau faptului juridic, iar pe de altă parte să cerceteze dacă potrivit cuprinsului cărţii funciare, nu există vreo piedică la efectuarea înscrierii.

Prin urmare, examinarea registratorului se mărgineşte la posibilitatea realizării operaţiunilor de carte funciară în raport de înscrierile făcute deja în cartea funciara cu privire la imobil.

Înscrierile  în cartea funciară a actelor şi faptelor juridice referitoare  la imobilele dintr-o anumită localitate în acea perioadă se realizau conform Legii cadastrului şi a publicităţii imobiliare nr. 7/1996 republicată, cu modificările şi completările ulterioare şi a Ordinului nr. 633/2006 cu modificările şi completările ulterioare pentru aprobarea Regulamentului de organizare şi funcţionare a birourilor de cadastru şi publicitate imobiliară.

Activităţile desfăşurate de Agenţia Naţională şi unităţile sale subordonate pentru persoanele fizice şi juridice, se execută contra cost, conform tarifelor stabilite prin Ordinul nr. 39/2009 cu modificările şi completările ulterioare.

Specificăm că operaţiunile de carte funciară se efectuează la cererea oricărei persoane interesate, în baza înscrisului prezentat de aceasta, prin care se constată actul sau faptul juridic a cărui înscriere se cere.

Mai mult decât atât, înscrierile operate în cartea funciară s-au făcut în funcţie de reglementările legale aflate în vigoare la acel moment şi ţinându-se cont de actele prezentate.

Validitatea încheierii de carte funciară, ca act juridic, se apreciază în raport de condiţiile avute la data emiterii sale.

În  fapt, **. prin cererea înaintată instanţei, solicită la punctul 2 „radierea din Cartea funciară a menţiunilor cu privire la sechestrul asigurător penal instituit prin Ordonanţa nr. ** din data de ** a **.”.

În  materia publicităţii imobiliare, Legea nr. 7/1996 republicată, cu modificările şi completările ulterioare, foloseşte o accepţiune largă pentru termenul de rectificare, înţelegându-se prin aceasta procedeul tehnico-juridic ce realizează radierea, îndreptarea sau menţionarea notării oricărei operaţiuni susceptibilă să facă obiectul unei înscrieri în cartea funciară.

Rectificarea cărţii funciare presupune radierea, îndreptarea sau corectarea oricărei înscrieri inexacte efectuate în aceasta.

În  consecinţă, operaţiunea de radiere se circumscrie noţiunii de rectificare, în înţelesul Legii 7/1996, iar admisibilitatea sa este subsumată premiselor prevăzute în acest act normativ.

Rectificarea înscrierilor din Cartea Funciară se poate face fie pe cale amiabilă, prin declaraţie autentică a titularului dreptului ce urmează a fi rectificat, fie prin hotărâre judecătorească definitivă şi irevocabilă, care suplineşte acordul părţilor în situaţia în care acestea nu se înţeleg.

Arătă că la data introducerii cererii de chemare în judecată, erau aplicabile prevederile art. 33, alin. (2) şi alin. (4), coroborate cu art. 51, alin.(1) din Legea 7/1996 republicată.

În  prezent acţiunea în rectificare de carte funciară se întemeiază pe art. 907 din Codul Civil (Legea nr. 287 din 17 iulie 2009 Republicată, cu modificările şi completările ulterioare) coroborat cu prevederile Ordinului 700/2014 cu modificările şi completările ulterioare, potrivit cărora, în cazul în care, cuprinsul cărţii funciare nu corespunde, în privinţa înscrierii cu situaţia juridică reală, se poate cere rectificarea sau, după caz, modificarea acesteia.

În speţă, potrivit art. 195 alin. (5) din Ordinul 700/2014 cu modificările şi completările ulterioare, „Măsura asiguratorie dispusă în condiţiile art. 249 din Codul de procedură penală se va nota în cartea funciară în baza actului prin care aceasta a fost dispusă, respectiv ordonanţa emisă de procuror, hotărârea instanţei de judecată sau certificat de grefă care cuprinde soluţia pronunţată. Radierea se efectuează în baza ordonanţei emise de procuror sau a hotărârii judecătoreşti care dispune ridicarea măsurii asigurătorii."

Aspectul pe care îl face cunoscut instanţei, este acela că nu are calitatea de a cenzura, ci doar aceea de a înregistra pentru opozabilitatea faţă de terţi actele prezentate.

Pe de altă parte, apreciază că nu a prejudiciat în niciun fel drepturile reale ale societăţii, de vreme ce înregistrările făcute au avut drept scop indicarea regimului juridic al imobilelor în registrele de publicitate.

În  drept, invocă  dispoziţiile art. 115 din Vechiul Cod de Procedură Civilă; Codul Civil (Legea nr. 287 din 17 iulie 2009 Republicată, cu modificările şi completările ulterioare); Legea cadastrului şi a publicităţii imobiliare nr. 7/1996 republicată, cu modificările şi completările; H.G. 1288/2012 pentru aprobarea Regulamentului de organizare şi funcţionare a Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară; Ordin nr. 633/2006 pentru aprobarea Regulamentului de organizare şi funcţionare a birourilor de cadastru şi publicitate imobiliară cu modificările şi completările ulterioare; Ordin nr. 700/2014 privind aprobarea Regulamentului de avizare, recepţie şi înscriere în evidenţele de cadastru şi carte funciară.

****

Pârâta  *** a formulat, la data de 20.02.2017 întâmpinare  prin care a solicitat, în principal respingerea cererii ca fiind formulată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă, iar în subsidiar, respingerea cererii ca neîntemeiată.

În motivare, arată că o condiţie esenţială pentru ca o persoană să fie parte în proces este calitatea procesuală, care contribuie la desemnarea titularului dreptului de a acţiona şi în acelaşi timp a persoanei împotriva căreia se exercită acţiunea.

În  raport de obiectul dosarului invocă excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a **, deoarece calitatea de pârât aparţine persoanei despre care se afirmă că a încălcat sau nu a recunoscut un drept al reclamantului, însă în situaţia de faţă între ** şi reclamant, nu au existat şi nu există raporturi juridice.

Potrivit prevederilor art. 3 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 7/1996 a cadastrului şi a publicităţii imobiliare, republicată şi actualizată:

„(1) Agenţia Naţională de Cadastru şi Publicitate Imobiliară, denumită în continuare Agenţia Naţională, se organizează ca instituţie publică cu personalitate juridică, în subordinea Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice.

 (2) La nivelul fiecărui judeţ şi în municipiul Bucureşti se înfiinţează oficiile de cadastru şi publicitate imobiliară, denumite în continuare oficii teritoriale ca unităţi cu personalitate Juridică în subordinea Agenţiei Naţionale, prin reorganizarea actualelor oficii judeţene de cadastru, geodezie şi cartografie şi al municipiului Bucureşti şi a birourilor de carte funciară."

Conform dispoziţiilor art.21 alin.(1) şi (2) din aceeaşi lege:

 „(1) Publicitatea imobiliară întemeiata pe sistemul de evidenţă a cadastrului are ca obiect înscrierea în cartea funciara a actelor şi faptelor juridice referitoare la imobilele din aceeaşi unitate administrativ-teritorială, în scopul transmiterii sau constituirii de drepturi reale imobiliare ori, după caz, al opozabilității faţă de terţi a acestor înscrieri.

(2) Publicitatea imobiliară se efectuează de către birourile de cadastru şi publicitate imobiliară pentru imobilele situate în raza de activitate a acestora. “

1.Pentru primul capăt de cerere referitor la Constatarea transformării caracterului asiguratoriu al măsurii instituite în cursul procesului penal, sechestru asigurător, în caracter executoriu invocă lipsa calităţii procesuale, acest capăt de cerere privind un raport juridic în care Agenţia Naţională de Cadastru şi Publicitate Imobiliară nu este parte: creditor/titular sechestru asigurator - debitor/proprietar imobil.

2.Referitor la cel de-al doilea capăt de cerere (privind obligarea autorităţilor competente la radierea din cartea funciară a menţiunilor cu privire la sechestrul asigurator penal instituit prin ordonanţa nr. ** din ** emisă de **) invocă de asemenea lipsa calităţii procesuale în virtutea lipsei competenţei materiale privind operaţiunea solicitat şi arătă că această solicitare este neîntemeiată şi prematur formulată.

Cu privire la lipsa calităţii procesuale învederăm dispoziţiile art. 21 alin. 2 din Legea cadastrului şi publicităţii imobiliare nr. 7/1996  "Publicitatea imobiliară se efectuează de către birourile de cadastru şi publicitate imobiliară pentru imobilele situate în raza de activitate a acestora" iar potrivit art. 39 alin.1 din Regulamentul de avizare, recepţie şi înscriere în evidenţele de cadastru şi carte funciară aprobat prin ordinul directorului general al Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară nr. 700/2014 (publicat în partea I a Monitorului Oficial al României nr. 571-571 bis/2014), cu modificările şi completările ulterioare ”Competenţa soluţionării cererii de recepţie şi/sau înscriere evidenţele de cadastru şi carte funciară revine biroului de cadastru şi publicitate imobiliară, în raza căruia se află imobilul”.

Din cuprinsul acestor dispoziţii se constată lipsa competenţei materiale de efectuare a operaţiunilor solicitate, care conduc la excepţia privind lipsa calităţii procesuale cu privire la acest capăt de cerere, competenţa materială în soluţionarea cererilor de efectuare a operaţiunilor de cadastru şi/sau publicitate fiind reglementată în mod expres ca aparţinând birourilor de cadastru şi publicitate imobiliară.

3.Cu privire la cel de-al treilea capăt de cerere prin care solicită constatarea că bunurile debitoarei **, asupra căruia este instituită o măsură executorie (care a fost asiguratorie până la soluţionarea procesului penal) se pot vinde liber de sarcini, solicită respingerea acestuia ca neîntemeiat şi ca fiind formulat împotriva unei persoane fără calitate procesuală activă .

În  raportul juridic ce face obiectul vânzării imobilului în condiţiile Legii nr. 85/2006 nu are calitate nici de debitor din patrimoniul căruia se valorifică bunul imobil, nici de dobânditor al acestuia, iar mai mult, în cauză nici nu este intervenită o astfel de vânzare imobiliară.

Pe de altă parte, cu privire la fondul solicitării învederează că aceasta este neîntemeiată pentru următoarele motive şi dispoziţii legale care sunt incidente deopotrivă cu privire la al doilea şi al treilea capăt de cerere:

Potrivit art. 53 din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei prevede că ”Bunurile înstrăinate de administratorul judiciar sau lichidator, în exerciţiul atribuţiilor sale prevăzute de prezenta lege, sunt dobândite libere de orice sarcini, precum ipoteci, garanţii reale mobiliare sau drepturi de retenţie, de orice fel, ori măsuri asigurătorii, cu excepţia măsurilor asigurătorii sau măsurilor preventive specifice, Instituite în cursul procesului penal”.

Din interpretarea şi aplicarea acestor dispoziţii rezultă că sarcinile instituite asupra imobilului se radiază din evidenţele de publicitate imobiliară doar cu ocazia intabulării dreptului de proprietate în favoarea dobânditorului dreptului de proprietate în temeiul contractului de vânzare cumpărare prin care intervine transferul dreptului de proprietate, şi prin efectul legii.

Pe de altă parte se constată că operaţiunea solicitată este reglementată în mod expres ca excepţie de  la regula privind radierea sarcinilor care se radiază cu ocazia intabulării dreptului de proprietate în favoarea cumpărătorului : “cu excepţia măsurilor asigurătorii sau măsurilor preventive specifice, instituite în cursul procesului penal".

În  susţinerea celor anterior arătate invocă ca jurisprudenţă Sentinţa Civilă nr. ** pronunţată de ** şi rămasă definitivă prin Decizia Civilă nr. ** pronunţată de Tribunalul Timiş în dosarul nr. **.

În  speţa invocată, soluţionată definitiv, imobilul a fost adjudecat în cadrul procedurii vânzării silite reglementată de Codul de procedură civilă, fiind grevat la data vânzării silite de măsura sechestrului asigurator instituită în cadrul procesului penal.

Deşi Codul de procedură civilă nu instituie excepţii de la regulă în privinţa sarcinilor care se radiază cu ocazia intabulării dreptului de proprietate în favoarea adjudecatarului (similar cu prevederile art. 53 din Legea nr. 85/2006), în această cauză nu a fost radiat sechestrul din cartea funciară. Instanţa civilă investită cu soluţionarea plângerii împotriva încheierii de carte funciară prin care a fost respinsă cererea de radiere a sechestrului a respins acţiunea şi a menţinut această măsură asiguratorie.

În  drept, a invocat  Legea cadastrului şi a publicităţii imobiliare nr. 7/1996, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, Regulamentul de avizare, recepţie şi înscriere în evidenţele de cadastru şi carte funciară, aprobat prin Ordinul Directorului General nr.700/2014, cu modificările ulterioare, Codul de procedură civilă, Codul civil şi Legea nr.85/2006 privind procedura insolvenţei.

****

Pârâta **  a formulat la data de 20.02.2017 note de şedinţă  prin care a solicitat respingerea cererii ca neîntemeiată.

Analizând materialul probator existent în cauză judecătorul sindic reţine următoarele:

În fapt, prin ordonanţa emisă de ** în dosarul nr** la data de ** s-a dispus aplicarea sechestrului asigurător asupra bunurilor  mobile şi imobile aflate în **

Prin sentinţa penală nr. ** – pronunţată la data ** în dosarul nr. ** Tribunalul Bucureşti - Secţia I penală a dispus :

- condamnarea inculpatei **. la pedeapsa amenzii în cuantum de 1.000.000 lei şi afişarea hotărârii de condamnare pentru comiterea:

- infracţiunii de sprijinire a unui grup infracţional organizat, prevăzută şi sancţionată de art.7 din Legea nr. 39/2003, în referire la art. 71/1 alin. 3 C. pen.;

- infracţiunii de trafic ilicit  de droguri, de mare risc prevăzută şi pedepsită de art.2 alin.1 şi 2 din Legea nr. 143/2000, în referire la art. 71/1 alin. .3 C penal;

- infracţiunii de tentativă la trafic ilicit internaţional de droguri de mare risc pedepsite de art.  20 Cod  penal combinat cu ar. 13 alin. 1 din Legea nr. 143/2000 raportat la art. 3 alin.1 şi 2 din Legea nr. 143/2000, în referire la art. 71/1 alin. 3 C. penal;

- în  baza art. 111 şi art. 118 alin. 1 lit b Cod  penal, luarea măsurii de siguranţă a confiscării speciale a semiremorcii cu nr. de înmatriculare ** şi a autotractorului cu nr de înmatriculare **;

- în baza art. 357 alin. 2. lit. c Cod proc. penală menţinerea  sechestrului asigurător dispus în cursul urmăririi penale prin ordonanţă nr. ** din ** a **. asupra bunurilor mobile şi imobile aflate in proprietatea inculpatei ** şi a constatat că acestea vor servi atât la executarea pedepsei amenzii cât la îndestularea creditorilor inculpatei.

Prin decizia penală nr. ** pronunţată la data de ** în dosarul nr. **, Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a II -a penală a menţinut dispoziţiile primei instanţe.

In acelaşi sens s-a pronunţat şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Secţia  penală în dosarul nr. **, în cuprinsul deciziei penale din **.

După rămânerea definitivă a hotărârii pronunţate în procesul penal, ** a devenit creditor ca urmare a aplicării sancţiunii penale în procesul penal soluţionat definitiv si s-a înscris la masa credală cu suma de 1.000.000 lei reprezentând amendă penală, fiind trecută în Tabelul definitiv al obligaţiilor debitoarei în ordinea de preferinţă stabilită de dispoziţiile art. 123 din Legea nr.85/2006- creanţă bugetară.

Prin prezenta cerere debitoarea ** prin lichidator judiciar  ** solicită :

- constatarea transformării caracterului asigurătoriu al măsurii sechestrului asigurător penal în caracter executoriu, urmare soluţionării definitive a cauzei penale în care respectiva măsură a fost luată.

- obligarea autorităţilor competente la radierea din cartea fundară a menţiunilor cu privire la sechestrul asigurător penal instituit de **. asupra bunurilor proprietatea **. prin ordonanţa nr. ** din **

- constatarea că bunurile sus-menţionate, asupra cărora subzistă măsura asigurătorie devenită executorie ulterior soluţionării cauzei penale, se pot vinde libere de sarcini.

Sub aspectul excepţiei lipsei calităţii procesuale pasive, invocată de pârâtele **  şi **, judecătorul sindic reţine că potrivit dispoziţiilor art. 21. alin. (1) şi (2) din Legea nr.7/1996

 „(1) Publicitatea imobiliară întemeiata pe sistemul de evidenţă a cadastrului are ca obiect înscrierea în cartea funciara a actelor şi faptelor juridice referitoare la imobilele din aceeaşi unitate administrativ-teritorială, în scopul transmiterii sau constituirii de drepturi reale imobiliare ori, după caz, al opozabilității faţă de terţi a acestor înscrieri.

(2) Publicitatea imobiliară se efectuează de către birourile de cadastru şi publicitate imobiliară pentru imobilele situate în raza de activitate a acestora. “

Iar, potrivit art. 39 alin.1 din Regulamentul de avizare, recepţie şi înscriere în evidenţele de cadastru şi carte funciară aprobat prin ordinul directorului general al Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară nr. 700/2014 (publicat în partea I a Monitorului Oficial al României nr. 571-571 bis/2014), cu modificările şi completările ulterioare ”Competenţa soluţionării cererii de recepţie şi/sau înscriere evidenţele de cadastru şi carte funciară revine biroului de cadastru şi publicitate imobiliară, în raza căruia se află imobilul”.

Din cuprinsul acestor dispoziţii se constată lipsa competenţei materiale de efectuare a operaţiunilor solicitat de către pârâta **I, competenţa materială în soluţionarea cererilor de efectuare a operaţiunilor de cadastru şi/sau publicitate fiind reglementată în mod expres ca aparţinând birourilor de cadastru şi publicitate imobiliară, respectiv **  şi **

În consecinţă, va admite excepţia lipsei calităţii procesuale pasive doar în raport cu  pârâta **, celelalte pârâte având calitate procesuală pasivă.

Pe fondul cererii:

În  materia publicităţii imobiliare, Legea nr. 7/1996 republicată, cu modificările şi completările ulterioare, foloseşte o accepţiune largă pentru termenul de rectificare, înţelegându-se prin aceasta procedeul tehnico-juridic ce realizează radierea, îndreptarea sau menţionarea notării oricărei operaţiuni susceptibilă să facă obiectul unei înscrieri în cartea funciară. Rectificarea cărţii funciare presupune radierea, îndreptarea sau corectarea oricărei înscrieri inexacte efectuate în aceasta.

La data introducerii cererii de chemare în judecată, erau aplicabile prevederile art. 33, alin. (2) şi alin. (4), coroborate cu art. 51, alin.(1) din Legea 7/1996 republicată. În  prezent acţiunea în rectificare de carte funciară se întemeiază pe art. 907 din Codul Civil (Legea nr. 287 din 17 iulie 2009 Republicată, cu modificările şi completările ulterioare) coroborat cu prevederile Ordinului 700/2014 cu modificările şi completările ulterioare, potrivit cărora, în cazul în care, cuprinsul cărţii funciare nu corespunde, în privinţa înscrierii cu situaţia juridică reală, se poate cere rectificarea sau, după caz, modificarea acesteia.

În speţă, potrivit art. 195 alin. (5) din Ordinul 700/2014 cu modificările şi completările ulterioare, „Măsura asiguratorie dispusă în condiţiile art. 249 din Codul de procedură penală se va nota în cartea funciară în baza actului prin care aceasta a fost dispusă, respectiv ordonanţa emisă de procuror, hotărârea instanţei de judecată sau certificat de grefă care cuprinde soluţia pronunţată. Radierea se efectuează în baza ordonanţei emise de procuror sau a hotărârii judecătoreşti care dispune ridicarea măsurii asigurătorii."

Or, în speţă, nu există  nici unul dintre motivele prevăzute de art.907 alin.3, art.908 alin.1 şi art. 911 Cod civil; înscrierea sechestrului asigurător a fost efectuată în mod legal, ordonanţa care a stat la baza notării nu a fost desfiinţată; reclamanta nu a făcut dovada existenţei  înscrisului autentic, cerut de lege  şi nici a unei hotărâri judecătoreşti definitive sau ordonanţe a procurorului care să constate nevalabilitatea actului în baza căruia s-a făcut notarea sechestrului asigurător în cartea funciară sau care sa dispună desfiinţarea acestora.

Astfel, măsurile asigurătorii penale şi efectele acestora pot fi contestate exclusiv pe căile prevăzute  de Codul de procedură penală; sechestrul asigurător dispus prin ordonanţa nr** din ** putând fi radiat din cartea funciară doar în ipoteza în care va fi ridicat în conformitate cu dispoziţiile Codului de procedură penală. În acest sens sunt dispozițiile art.168 alin.1 C.pr.pen. (Codul de procedură penală din 1968) – aplicabile în timp în condițiile art.3 și art.4 alin.1 din Legea nr.255/2013 de punere în aplicare a Legii nr.135/2010 privind Codul de procedură penală și pentru modificarea și completarea unor acte normative care cuprind dispoziții procesual penale – “ în contra măsurii asigurătorii luate și a modului de aducere la îndeplinire a acestuia, învinuitul sau inculpatul, partea responsabilă civilmente, precum și orice altă persoană interesată se pot plânge procurorului sau instanței de judecată, în orice fază a procesului penal”, iar conform art.168 alin.3 C.pr.pen., “după soluționarea definitivă a procesului penal, dacă nu s-a făcut plângere împotriva aducerii la îndeplinire a măsurii asigurătorii (s.n.), se poate face contestație potrivit legii civile”.

Concret, instanţa penală (care soluţionează în mod definitiv cauza) poate dispune ridicarea sechestrului asigurător, caz în care rămân valabile şi se execută garanţiile reale înscrise în cartea funciară ori în Arhiva electronică de garanţii reale mobiliare, sau poate dispune menţinerea măsurii, ipoteză în care aceasta se duce la îndeplinire în conformitate cu normele de procedură fiscală sau civilă, pentru a avea loc vânzarea bunurilor sechestrate, cu scopul de a asigura satisfacerea creditorului în favoarea căruia a fost luată măsură.

În consecinţă, în raport de aceste considerente, va respinge cererea debitoarei ** ca neîntemeiată.

 

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE:

Admite excepţia lipsei calităţii procesuale pasive formulată de pârâta ***

Respinge cererea în raport cu pârâta  **  ca fiind formulată în contradictoriu cu o persoană fără calitate procesuală pasivă.

Respinge cererea reclamantei-debitoare **, ca neîntemeiată.

Cu recurs în 7 zile de la comunicare.

Termen pentru continuarea procedurii insolvenţei la 19.06.2017.

Pronunţată în şedinţă publică azi 20.02.2017.

PREŞEDINTE GREFIER

*** ***