Contractele individuale de muncă încheiate între persoane fizice în calitate de experţi desemnaţi şi persoane juridice în derularea unor proiecte posdru finanţate din Fondul Social European au natura unor contracte atipice de muncă

Contractele individuale de muncă încheiate între persoane fizice în calitate de experţi  desemnaţi şi persoane juridice  în derularea unor proiecte POSDRU finanţate din Fondul Social European au natura unor contracte atipice de muncă chiar dacă sunt intitulate contracte individuale de muncă sau de prestări servicii, conform considerentelor deciziei de HP 5/23.06.2017 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

Este aplicabilă excepţia de neexecutare a contractului în temeiul art. 278 alin. 1 Codul muncii raportat la art. 1556 Cod civil.

Asupra apelului de faţă; .

Constată că, prin sentinţa civilă nr.961/30.05.2016, Tribunalul Braşov a dispus următoarele.

A admis în parte acţiunea formulată de reclamanta B. în contradictoriu cu pârâta ASOCIAŢIA A., şi în consecinţă :

A obligat pârâta la plata către reclamantă a drepturilor salariale cuvenite şi neacordate pentru perioadele 11.03.2015-31.03.2015 şi 01.05.2015- 30.06.2015, actualizate cu rata inflaţiei şi dobânda legală de la data naşterii drepturilor şi până la data plăţii efective.

Pentru a pronunţa această sentinţă instanţa a reţinut următoarele.

Prin acţiunea înregistrată pe rolul acestei instanţe la data de 25.01.2016, sub nr. de mai sus, reclamanta B. a solicitat instanţei ca în contradictoriu cu pârâta Asociaţia A. să se dispună obligarea acesteia să-i calculeze şi să-i plătească suma de aproximativ 6.000 lei reprezentând drepturi salariale neachitate pentru perioada 11.03.2015-30.06.2015 şi la actualizarea acestor sume cu indicele/rata inflaţiei şi cu rata dobânzii legale de la data la care trebuia efectuată plata şi până la data plăţii efective.

Reclamanta a fost salariata pârâtei Asociaţia A.,  în temeiul contractului individual de muncă încheiat pe durată determinată de 10 luni şi înregistrat sub nr. 100/10.03.2015, în funcţia de expert coordonator, fiind stabilit un salariu de bază brut de 2.800 lei (f.4-5).

Raporturile de muncă dintre părţi au încetat în data de 30.06.2015, ca urmare a cererii depuse de către reclamantă prin care a solicitat încetarea contractului cu acordul ambelor părţi (f.7).

În drept, tribunalul reţine că potrivit art.161 din Codul muncii salariile se plătesc înaintea oricăror alte obligaţii băneşti ale angajatorilor iar conform art.168 din acelaşi act normativ, plata salariilor se dovedeşte prin semnarea statelor de plată, precum şi prin orice alte documente justificative care demonstrează efectuarea plăţii către salariatul îndreptăţit.

În speţă, pârâta a depus la dosar numai dovada achitării sumei de 1.587 lei cu titlu de drepturi salariale pentru luna aprilie 2015, sumă care a fost recunoscută şi de către reclamantă.

În ce priveşte excepţia de neexecutare a contractului invocată de către pârâtă, tribunalul reţine că potrivit art.278 alin.1 din Codul muncii, dispoziţiile acestui act normativ se întregesc cu celelalte dispoziţii cuprinse în legislaţia muncii şi, în măsura în care nu sunt incompatibile cu specificul raporturilor de muncă prevăzute de prezentul cod, cu dispoziţiile legislaţiei civile.

În speţă, pârâta a invocat excepţia de neexecutare a contractului motivat de faptul că reclamanta nu şi-ar fi respectat sarcinile de serviciu, stabilite prin contractul individual de muncă şi fişa postului ori o astfel de faptă s-ar încadra în noţiunea de abatere disciplinară, astfel cum este definită de art.247 alin.2 din Codul muncii.

În aceste condiţii, abaterile disciplinare pot fi constatate numai prin urmarea de către angajator a procedurii speciale reglementate în acest sens de Codul muncii şi emiterea unei decizii de sancţionare disciplinară, pe care salariatul să o poată contesta în faţa instanţei competente în acest sens.

Aşadar, invocare excepţiei de neexecutare a contractului individual de muncă este incompatibilă cu specificul raporturilor de muncă, angajatorul dispunând de prerogativa disciplinară pentru a putea sancţiona eventuale nerespectări a prevederilor contractuale sau legale de către salariat.

În speţă, pârâtă nu a dovedit că pe parcursul derulării raporturilor de muncă ar fi intervenit vreuna din situaţiile enunţate anterior care să o îndreptăţească să nu achite drepturile salariale cuvenite reclamantei iar conform prevederilor pct.M.3 lit. e din contractul individual de muncă încheiat între părţi, pârâta era cea care dispunea de prerogativa disciplinară, pe care însă nu a exercitat-o.

Împotriva acestei sentinţe a formulat apel in termen, motivat pârâta Asociaţia A.  criticând sentinţa pentru nelegalitate si netemeinicie. Solicită admiterea apelului formulat, anularea sentinţei atacate în temeiul art. 480 alin. 3 Cod procedură civilă, arătând că instanţa de fond nu a înţeles să intre în cercetarea fondului. Totodată susţine şi soluţia schimbării în tot a sentinţei atacate în sensul respingerii cererii de chemare in judecată ca neîntemeiată.

Susţine că în mod greşit instanţa de fond a înlăturat apărarea pârâtei constând în excepţia de neexecutare a contractului, interpretând contractul dintre cele doua părţi ca fiind un veritabil contract individual de muncă, deşi, prin prisma unor drepturi şi obligaţii directe faţă de autoritatea contractantă C., reclamanta se află sub un raport de muncă atipic.

Susţinerile reprezentantului reclamantei cu privire la faptul că, pârâta putea să achite, raportat la activitatile efectiv prestate de către reclamanti, o parte din drepturile salariale aferente acestor activitaţi efectiv prestate de către pârâtă, sunt neîntemeiate, întrucât aceste activităţi trebuiau şi puteau fi efectuate în integralitate, având în vedere faptul că, pârâta la termenele stabilite de către autoritatea contractantă era obligată a transmite rapoartele de activitate aferente activitatiilor prestate de către aceasta conţinând toate datele, informaţiile detaliate, precum şi toate aspectele necesare aşa cum acestea au fost stabilite de către autoritatea contractantă, aspecte care odată încălcate sau transmise cu întârziere conduc la concluzia clară că atribuţiile nu au fost îndeplinite.

În ceea ce priveşte susţinerile instanţei de fond cu privire la aspectele care vizează posibilitatea şi chiar necesitatea de a se proceda la demararea procedurii cercetării disciplinare dispusă asupra reclamantei în calitatea acesteia de angajat al intimatei arată că aceste raporturi de muncă îmbracă o formă atipică şi trebuie cercetate ca atare şi nu interpretate ca şi şabloane ale litigiilor de muncă. Astfel, motivele care au condus la imposibilitatea de a se proceda la o cercetare disciplinară sunt cele care vizeazeză natura şi motivele care au condus la încheierea acestui contract de muncă.

Drepturile salariale aferente lunilor în care reclamanta susţine că şi-a îndeplinit toate atribuţiile de serviciu au fost declarate de către autoritatea contractantă neeligibile şi prin urmare nu au fost decontate sumele de bani ce rezultau din desfaşurarea relaţiilor de muncă.

Angajatorul ca urmare a neîndeplinrii corespunzătoare a sarcinilor de serviciu  în ceea ce o priveşte pe reclamanta intimată, această entitate a suferit un prejudiciu  prin declararea ca neeligibile a unor sume de bani constând printre altele şi în drepturile salalriale cuvenite reclamntei intimate din prezenta cauză.

În mod eronat şi total nelegal instanţa de fond a dispus aplicarea la sumele aşa zis restante a dobânzii legale si a indicelui de inflaţie, aspecte prevederilor cu privire la îmbogăţirea fără just temei.

Raportat la toate responsabilităţile trasate în sarcina reclamantei din prisma necesităţii de implementare a Proiectului, învederează  instanţei de judecată faptul că, aceasta, cu încălcarea prevederilor contractuale şi legale în cauză, nu şi-a îndeplinit sarcinile şi responsabilităţile stabilite în sarcina sa, faptele sale conducând la imposibilitatea de a depune întreaga documentaţie care a stat la baza implementării efective a proiectului.

Intimata B. a formulat întâmpinare prin care solicită respingerea apelului. Susţine că a primit de la apelantă cu titlul de salariu pentru activitatea prestată doar suma de 1586 lei, pentru luna aprilie. Arată că a fost implicată în derularea proiectului GUIDE, însă nu a primit drepturile băneşti cuvenite conform contractului individual de muncă. Obligaţia plaţii drepturilor salariale revenea Asociaţiei A.. Potrivit contractului, intimata susţine că avea doar atribuţii de întocmire a Rapoartelor de activitate, lucru pe care l-a realizat, nu şi atribuţia de transmitere a acestor rapoarte.

In apel s-a administrat proba cu interogatoriul intimatei.

Analizând apelul formulat, în raport de motivele de apel invocate şi în temeiul art. 476 şi art. 477 Cod procedură civilă, instanţa constată că este întemeiat.

Solicitarea apelantei de a fi aplicate dispoziţiile art. 480 alin. 3 Cod procedură civilă privitoare la anularea sentinţei pentru necercetarea cauzei în fond, nu se impun a fi aplicate în speţă, deoarece, instanţa de fond a analizat cererea reclamantei pe fond, stabilind că este întemeiată, chiar dacă a înlăturat apărarea pârâtei Asociaţia A. constând în excepţia de neexecutare a contractului.

În concret, instanţa de apel constată că sunt fondate motivele de apel ce tind la schimbarea sentinţei pentru criticile ce ţin de interpretarea contractului individual de muncă nr. 100/10.03.2015.

Deşi pârâta a explicat la fond  prin întâmpinare că prezentul contract de muncă încheiat între părţi este un contract atipic având in vedere ca s-a încheiat tocmai in scopul derulării programului POSDRU, totuşi instanţa de fond a înlăturat excepţia de neexecutare a contractului pornind de la argumentul ca acest contract individual de munca determina intre părţi un veritabil raport de munca supus exclusiv legislaţiei codului muncii, ceea ce impune angajatorului obligaţia de plata a salariului. Soluţia instanţei de fond este greşita având în vedere că  a nesocotit raporturile contractuale dintre apelantă şi finanţatorul proiectului POSDRU 184/5.2/S/Axa prioritara 5, proiectul fiind finanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013, după cum rezultă din fişa postului  aflată la fila 30 din dosarul de fond necontestată de părţi.  Natura juridica a acestui contract, încheiat între apelantă şi intimată nu este tipică unui contract individual de muncă  aşa cum a stabilit instanţa de fond, iar dezlegări cu privire la caracteristicile şi regimul juridic al unor astfel de contracte în care finanţarea este efectuată în cadrul unor programe europene cu fonduri europene a fost dată de ICCJ prin decizia nr. 5/23.06.2014 pronunţată de completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, publicată în MO 686/19.09.2014.

Chiar dacă situaţia de fapt din prezenta speţă nu este identică celei din cauza în care s-a pronunţat decizia ICCJ menţionată, dezlegările date cu privire la natura contractelor încheiate cu  experţii din cadrul acestor proiecte sunt opozabile si prezentei cauze  din moment ce este vorba tot de desfăşurarea şi plata proiectului POSDRU  Axa prioritara 5.

 Astfel, s-a stabilit că modalitatea de plată a persoanelor implicate în activităţile din cadrul proiectelor a fost determinată prin încheierea unor contracte, în care sunt prevăzute atât activitatea prestată de către specialiştii respectivi în desfăşurarea proiectului, cât şi suma de bani reprezentând plata acordată pentru prestaţie.

Aşadar, întrucât prin contractele respective creanţa este stabilită în integralitatea ei, fiind determinată exact suma ce reprezintă plata acordată specialiştilor, în temeiul unor clauze contractuale asumate de părţi, această sumă nu mai poate fi modificată, ulterior, prin voinţa exclusiva a părţilor semnatare ale CIM.

„Contractele, convenţiile încheiate cu specialiştii implicaţi în proiecte, deşi intitulate contracte de muncă, nu prezintă, totuşi, caracteristicile tipice ale unor astfel de contracte. Dimpotrivă, este vădită natura lor juridică civilă, fiind încheiate punctual, în legătură cu activităţi şi servicii expres individualizate, prestate de specialiştii respectivi în cadrul larg al activităţilor desfăşurate în temeiul proiectului finanţat din fonduri comunitare, respectiv din împrumuturi externe, în schimbul unei contraprestaţii, plata cuvenită, care a fost negociată între părţi” s-a stabilit de ICCJ prin decizia indicata.

Prin urmare, contractul în speţa  este unul atipic celui de munca, drept pentru care nu-i sunt aplicabile exclusiv dispoziţiile din codul muncii, părţile putând invoca excepţia neexecutării contractului aplicabilă contractelor civile.

Dacă „exceptio non adimpleti contractus" este primită, ca şi mijloc de apărare aflat la dispoziţia uneia dintre părţile contractului sinalagmatic pe care îl exercită în cazul în care i se pretinde executarea obligaţiei ce-i incumbă, fără ca partea care pretinde această executare să-şi execute propriile obligaţii, instanţa de apel analizând probatoriul administrat la fond, respectiv înscrisurile depuse de părţi, constată că, există suficiente dovezi care să stabilească o neîndeplinire corespunzătoare a atribuţiilor din fişa postului de către intimata reclamantă. Din corespondenţa purtată între intimată şi colaboratoarea sa D. - fila 35-42 dosar fond rezultă că intimata a întocmit cu întârziere (raportul din luna iunie) dar şi defectuos (raportul pe luna martie), rapoartele lunare despre care se făcea vorbire şi în fişa postului, fiindu-i chiar restituit pentru completări (raportul pentru luna mai).

Tocmai de aceea, sumele solicitate la plata de intimată, în calitate de expert, în baza statelor de plată întocmite de acesta pentru luna martie 2015 nu au fost aprobate la plata efectivă, fiind declarate neeligibile de finanţator după cum rezultă şi din înscrisul fila 72 dosar fond înregistrat sub nr. xx24/17.08.2015 la OIRPOSDRU – Regiunea Centru. Aceeaşi situaţie a fost prezentată de apelanta pârâta şi pentru sumele pretinse de intimată pentru lunile mai şi iunie, fiind declarate neeligibile.  Doar pentru luna aprilie 2015 s-a aprobat ca plată eligibilă suma de 1587 lei către intimată conform aceluiaşi înscris fila 72 dosar fond.

Nu se poate reţine că atribuţiile intimatei constau doar în întocmirea rapoartelor, fără obligaţia de transmitere a acestora, având în vedere că în fişa postului este descrisă o astfel de atribuţie. Ori, din corespondenţa purtată  între intimată şi D. rezultă că întocmirea rapoartelor lunare de către intimată presupunea implicit şi trimiterea lor în format editabil, ceea ce nu poate constitui o apărare fondată pentru respingerea apelului.

În consecinţă, în temeiul art. 480 alin. 1 Cod procedură civilă, instanţa va admite apelul formulat şi va schimba în tot sentinţa atacată în sensul respingerii cererii reclamantei.

Domenii speta

Spete similare