Reindividualizarea pedepsei stabilite persoanei juridice ca urmare a eronatei determinări a legii penale mai favorabile. Reindividualizarea daunelor morale

DREPT PENAL

Reindividualizarea pedepsei stabilite persoanei juridice ca urmare a eronatei determinări a legii penale mai favorabile. Reindividualizarea daunelor morale

- art. 196 Cod penal

În ceea ce priveşte latura penală a cauzei, Curtea  a apreciat ca fiind întemeiată critica formulată de inculpata persoana juridică SC ... SRL cu privire la modalitatea de determinare a legii penale mai favorabile.

Examinând incidenţa legii penale mai favorabile, Curtea a constatat  că în timpul judecării cauzei a intrat în vigoare noul Cod penal, care a adus schimbări, printre altele, în ceea ce priveşte regimul sancţionator al infracţiunilor comise de persoanele juridice. 

Modificările ivite în cursul judecării cauzei, ca urmare a succesiunii în timp a celor două legi penale, Codul penal anterior şi Codul penal în vigoare, impun soluţionarea acestui conflict al legilor în timp în scopul determinării legii penale aplicabile în această situaţie tranzitorie.

Cu privire la mecanismul de aplicare a legii penale mai favorabile, Curtea Constituţională, sesizată cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 5 Cod penal, a pronunţat Decizia nr. 265 din 6 mai 2014, publicată în Monitorul Oficial al României nr. 372 din 20 mai 2014, prin care a statuat aplicarea globală a legii penale mai favorabile.

Determinarea legii penale mai favorabile şi alegerea acesteia dintre legile succesive implică, în prealabil, evaluarea, prin comparare, a dispoziţiilor penale din legi succesive care îşi găsesc aplicarea în speţă, utilizând criteriul aprecierii in concreto.

Pentru a deveni aplicabile dispoziţiile mai favorabile din legile succesive, în afara condiţiei de existenţă a unei situaţii tranzitorii, care a fost anterior constatată în cuprinsul acestor considerente, mai este necesar ca fapta ce face obiectul acuzaţiei să fie infracţiune atât potrivit legii sub imperiul căreia a fost comisă, cât şi conform legii în vigoare la data judecării cauzei, iar dintre legile penale succesive una să fie mai favorabilă.

Astfel, Curtea a constatat că potrivit noului Cod penal limitele speciale ale pedepsei principale a amenzii pentru persoana juridică în cazul comiterii infracţiunii de vătămare corporală din culpă prevăzute de art. 193 alin. (2) şi (3) Cod penal sunt de la 12 000 lei [120 zile amendă x 100 lei] la 120 000 lei [240 zile – amendă X 500 lei], iar potrivit vechiului Cod penal infracţiunea de vătămare corporală din culpă prevăzută de art. 184 alin. (2) şi (3) Cod penal comisă de o persoană juridică putea fi sancţionată conform art. 711 alin. (1) şi (2) Cod penal 1969 cu o pedeapsă între 5000 lei şi 600 000 lei. Având în vedere că prima instanţă a reţinut că, faţă de criteriile de individualizare, se impune stabilirea unei pedepse orientate către minimul special trebuia stabilită ca lege penală mai favorabilă legea veche care prevede un minim special mai redus.

Faţă de legea penală mai favorabilă astfel determinată Curtea a apreciat  că pentru a se realiza o justă şi proporţională individualizare a pedepsei prin raportare la criterii prevăzute de art. 72 Cod penal 1969 (gravitatea infracţiunii săvârşite, periculozitatea infractorului, gradul de pericol social al faptei săvârşite, persoana infractorului, împrejurările care atenuează răspunderea penală) se impune stabilirea unei pedepse orientate spre minimul special pentru inculpata persoana juridică SC ... SRL.

Cu privire la daunele morale solicitate de către parte civilă ...., Curtea a considerat că acestea reprezintă satisfacţii echitabile destinate a compensa material suferinţele fizice sau psihice ale părţii civile, urmare a faptei ilicite a inculpatului, şi ca orice suferinţă fizică presupune şi o suferinţă psihică, ce se constituie într-un prejudiciu nepatrimonial.

Curtea a apreciat că evaluarea bănească a suferinţelor părţii civile se realizează în echitate, ţinându-se seama de circumstanţele concrete ale cauzei, dar şi de o serie de criterii jurisprudenţiale cum ar fi: consecinţele negative suferite de partea civilă pe plan fizic şi psihic, importanţa valorilor morale lezate, măsura în care au fost lezate aceste valori şi intensitatea cu care au fost percepute consecinţele vătămării, având în vedere că, prin aceste despăgubiri cu rol compensatoriu, se urmăreşte o reparaţie justă şi echitabilă a prejudiciului moral suferit.

Totodată, Curtea a avut în vedere că daunele morale nu trebuie să constituie o sancţiune excesivă pentru cel care este obligat şi nici o sursă de îmbogăţire nejustificată pentru cel căruia i se acordă.

Deopotrivă, Curtea a considerat că, deşi culpa preponderentă în producerea accidentului de muncă a aparţinut atât inculpaţilor persoane fizice, cât inculpatei persoane juridice, nu se poate omite cu totul faptul că persoana vătămată are o contribuţie în desfăşurarea activităţii periculoase, în condiţiile în care a acceptat desfăşurarea unei activităţi care era potenţial generatoare de riscuri cu privire la integritatea corporală şi sănătatea muncitorului fără a fi pregătit profesional pentru aceasta şi fără a fi fost anterior instruit pe linia securităţii muncii.

Tot astfel, Curtea a apreciat că trebuie realizată o distincţie clară între daunele materiale care pot fi generate de accident şi cele morale. În aceste condiţii, nu se poate solicita cu titlu de daune materiale repararea unor prejudicii materiale prezente sau eventuale care nu au fost solicitate cu acest titlu în faţa instanţei penale, dar care, în condiţiile prevăzute de lege, pot fi solicitate în faţa instanţei civile.

În aceste circumstanţe s-a impus reducerea daunelor morale cuvenite părţii civile ....

Curtea de Apel Oradea, Secţia penală şi pentru cauze cu minori

Decizia penală nr. 866/A/08.12.2016

Prin sentinţa penală nr. 136 din 4 iulie 2016, Judecătoria ..., în baza art. 396 alin. (1), (2) Cod procedură penală rap. la art. 137 alin. (1)-(4) lit. b) Cod penal, cu aplicarea art. 5 Cod penal a condamnat-o pe inculpata S.C. ... S.R.L pentru săvârşirea infracţiunii de vătămare corporală din culpă, prevăzută de art. 196 alin. (2), (3) şi (5) Cod penal la o pedeapsă de 14.000 lei (140 zile amendă x 100 lei) amendă penală.

În baza art. 396 alin. (1), (2) Cod procedură penală rap. la art. 137 alin. (1)-(4) lit. b) Cod penal, cu aplicarea art. 5 Cod penal a fost condamnată aceiaşi inculpată, pentru săvârşirea infracţiunii de neluarea măsurilor legale de securitate şi sănătate în muncă, prevăzute de art. 349 alin. (2) Cod penal la o pedeapsă de 12.000 lei (120 zile amendă x 100 lei) amendă penală.

În baza art. 38 alin. (2), 39 alin. (1) lit. c) Cod penal cu aplicarea art. 5 Cod penal i s-a aplicat inculpatei pedeapsa cea mai grea de 14.000 lei la care s-a adăugat un spor de 4.000 lei, pedeapsa rezultantă fiind de 18.000 lei amendă penală.

În baza art. 396 alin. (1), (2) Cod procedură penală rap. la art. 61 alin. (1) – (4) lit. c) Cod penal, cu aplicarea art. 5 Cod penal s-a stabilit în sarcina inculpatului ... pentru săvârşirea infracţiunii de vătămare corporală din culpă, prevăzute de art. 196 alin. (2), (3) şi (5) Cod penal pedeapsa de 4.000 lei (200 zile amendă x 20 lei) amendă penală.

În baza 396 alin. (1), (2) Cod procedură penală rap. la art. 61 alin. (1) – (4) lit. b) Cod penal, cu aplicarea art. 5 Cod penal s-a stabilit în sarcina aceluiaşi inculpat, pentru săvârşirea infracţiunii de neluarea măsurilor legale de securitate şi sănătate în muncă, prevăzute de art. 349 alin. (2) Cod penal, pedeapsa de 2.400 lei (120 zile amendă x 20 lei) amendă penală.

În baza art. 38 alin. (2), 39 alin. (1) lit. c) Cod penal cu aplicarea art. 5 Cod penal i s-a aplicat inculpatului pedeapsa cea mai grea de 4.000 lei la care s-a adăugat un spor de 800 lei, pedeapsa rezultantă fiind de 4.800 lei amendă penală.

În baza art. 396 alin. (1), (2) Cod procedură penală rap. la art. 61 alin. (1) – (4) lit. c) Cod penal, cu aplicarea art. 5 Cod penal s-a stabilit în sarcina inculpatei ... pentru săvârşirea infracţiunii de vătămare corporală din culpă, prevăzute de art. 196 alin. (2), (3) şi (5) pedeapsa de 4.000 lei (200 zile amendă x 20 lei) amendă penală;

În baza 396 alin. (1), (2) Cod procedură penală rap. la art. 61 alin. (1) – (4) lit. b) Cod penal, cu aplicarea art. 5 Cod penal s-a stabilit în sarcina aceleiaşi inculpate, pentru săvârşirea infracţiunii de neluarea măsurilor legale de securitate şi sănătate în muncă, faptă prev. şi ped. de art. 349 alin. (2) Cod pena pedeapsa de 2.400 lei (120 zile amendă x 20 lei) amendă penală.

În baza art. 38 alin. (2), 39 alin. (1) lit. c) Cod penal cu aplicarea art. 5 Cod penal i s-a aplicat inculpatului pedeapsa cea mai grea de 4.000 lei la care s-a adăugat un spor de 800 lei, pedeapsa rezultantă fiind de 4.800 lei amendă penală.

În baza art. 83 Cod penal s-a dispus amânarea aplicării pedepselor stabilite în sarcina inculpaţilor, persoane fizice, cu termene de supraveghere de câte doi ani.

În baza art. 85 alin. (1) Cod penal s-a dispus ca pe durata termenului de supraveghere inculpaţii să respecte următoarele măsuri de supraveghere: a) să se prezinte la Serviciul de probaţiune al Judeţului ..., la datele fixate de acesta; b) să primească vizitele consilierului de probaţiune desemnat cu supravegherea sa; c) să anunţe, în prealabil, schimbarea locuinţei şi orice deplasare care depăşeşte 5 zile, precum şi întoarcerea; d) să comunice schimbarea locului de muncă; e) să comunice informaţii şi documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existenţă.

În baza art. 83 alin. (4) Cod penal li s-a atras atenţia inculpaţilor asupra dispoziţiilor art. 88 Cod penal, privind consecinţele nerespectării cu rea-credinţă a măsurilor de supraveghere şi ale săvârşirii de noi infracţiuni în cursul termenului de supraveghere.

În baza art. 320 alin. (1) din Legea nr. 95/2006, art. 173, 174, 176 din Legea nr. 207/2015, art. 1392 Cod civil au fost obligaţi inculpaţii în solidar să plătească furnizorului de servicii medicale Spitalul Judeţean de Urgenţă Dr. ..., cu sediul în municipiul ... ..., suma de 37.339,13 lei, cheltuieli de spitalizare pentru partea civilă ... cu dobânzi şi penalităţi de întârziere începând cu 04.09.2012 până la data plăţii efective.

În baza art. 397 alin. (1), art. 25 alin. (1) Cod procedură penală, raportat la art. 1381, 1382, 1385 alin. (1), art. 1386 alin. (1), (2), art. 1391 alin. (1) şi art. 1392 Cod civil au fost obligaţi inculpaţii, în solidar, să plătească părţii civile ... sumele de 1.380 lei daune materiale şi suma de 50.000 euro daune morale, echivalent în lei la cursul oficial al B.N.R. din data plăţii efective.

În baza art. 274 alin. (1) Cod procedură penală au fost obligaţi inculpaţii la plata sumei de câte 1.000 lei cheltuieli judiciare în favoarea statului.

În motivarea soluţiei pronunţate prima instanţă a reţinut că în data de 05.07.2012 la SC ... SRL din localitatea ... a avut loc un accident de muncă în urma căruia un angajat al societăţii comerciale menţionate, persoana vătămată ..., a suferit mai multe leziuni traumatice, fiind transportată cu ambulanţa la Spitalul Judeţean de Urgenţă .... Potrivit expertizei medico-legale efectuate de I.M.L ... (f. 198-202), ca urmare a accidentului de muncă din data de 05.07.2012, persoana vătămată a prezentat diagnosticul politraumatism sever, şoc hemoragic, traumatism toraco-abdominal (hemitorace stâng), fracturi costale cu II, III, IV, contuzie pulmonară stângă, traumatism cranio-facial, plăgi multiple faciale, plagă zdrobită umăr stâng, protezat respirator. S-a mai reţinut că leziunile traumatice suferite s-au putut produce prin comprimare între un plan dur şi sol şi au pus în primejdie viaţa victimei, au necesitat 75-80 zile de îngrijiri medicale, timp care include şi intervenţiile chirurgicale efectuate şi tratamentul recuperator recomandat, iar la data examinării persoana vătămată a prezentat diagnosticul stare postpolitraumatism umăr stâng, scapular stâng, coaste,paralizie nerv medial şi cubital stâng sechelizate, paralizie de plex brahial stând posttraumatică. În sfârşit, s-a mai reţinut că actualele sechele posttraumatice sunt consecinţa directă a accidentului de muncă din data de 05.07.2012, se încadrează în noţiunea de infirmitate, determină o incapacitate adaptativă de 50% şi se încadrează în gradul III de invaliditate.

În pofida acestui diagnostic sever de invaliditate, ulterior accidentului de muncă, persoana vătămată s-a încadrat la ... SA ca şi agent de securitate, cu un salariu brut lunar de 975 lei, începând cu data de 03.04.2015 (f.180-182) şi nu a solicitat prin cererea de constituire de parte civilă (f.68-69) plata salariilor ce puteau fi obţinute în lipsa accidentului de muncă, omisiune care însă a fost avută în vedere la acordarea daunelor morale.

Instanţa de fond a constatat că persoana vătămată a solicitat suma de 6.500 euro daune materiale, compusă din suma de 5.000 euro plătite la medici, plăţi nedovedite însă, suma de 1.000 lei contravaloarea transporturilor la Spital în ... şi suma de 5.000 lei contravaloarea medicamentelor, pretenţii dovedite, inclusiv prin declaraţia martorului ... (f. 78). Astfel, considerând întemeiată cererea de constituire de parte civilă pentru suma de 6.000 lei, instanţa de fond a constatat că persoanei vătămate i s-au achitat sumele de 1.000 lei, 1.200 lei şi 360 lei, potrivit dispoziţiilor de plată nr. 1 din 25.10.2012, nr. 2 din 17.11.2012 şi nr. 1 din 21.12.2012, s-a achitat suma de 60 lei pentru tipărirea anunţurilor de donare de sânge, iar potrivit precizării de constituire de parte civilă, societatea trimisă în judecată a acordat un împrumut de 2.000 lei mamei persoanei vătămate, în cauză nedovedindu-se ori invocându-se restituirea acestui împrumut. În consecinţă, raportat la pretenţiile dovedite de 6.000 lei daune materiale, s-a achitat suma de 4.620 lei, astfel că suma rămasă de plătit este de 1380 lei.

Cu privire la daunele morale solicitate instanţa de fond a apreciat că suma de 50.000 euro este acoperitoare pentru prejudiciul moral suferit, având în vedere suferinţele victimei cu tratamentul medical, infirmitatea permanentă şi gradul de invaliditate stabilit prin expertiza medico legală.

S-a mai reţinut că furnizorul de servicii medicale Spitalul Judeţean de Urgenţă Dr. ..., cu sediul în municipiul ... ... s-a constituit parte civilă cu suma de 37.339,13 lei, cheltuieli de spitalizare pentru partea civilă ..., cu dobânzi şi penalităţi de întârziere începând cu 04.09.2012 (prima zi ulterioară externării persoanei vătămate) până la data plăţii efective, constituire de parte civilă considerată ca fiind întemeiată raportat la prestaţiile medicale acordate victimei.

Având în vedere cele arătate mai sus instanţa de fond a constatat că inculpaţii, care nu au antecedente penale, se fac vinovaţi de săvârşirea infracţiunilor pentru care au fost trimişi în judecată, astfel că a dispus condamnarea acestora, iar la individualizarea pedepselor a avut în vedere scopul pe care acestea îl îndeplinesc, precum şi criteriile generale de individualizare prevăzute de art. 74 Cod penal.

În ceea ce priveşte gradul de pericol concret al infracţiunii săvârşite de inculpaţi instanţa de fond a apreciat că acesta este unul ridicat din prisma consecinţelor pe care le-au produs.

Împotriva acestei sentinţe, în termen legal, au declarat apel partea civilă ... şi inculpaţii SC ... SRL, ... şi ..., criticând-o sub aspectul netemeiniciei.

Partea civilă ... a solicitat să se desfiinţeze hotărârea instanţei de fond în sensul majorării pedepselor ce le-au fost aplicate inculpaţilor, precum şi a daunelor morale la plata cărora au fost obligaţi aceştia în favoarea sa, făcând referire la consecinţele suferite în urma accidentului, sens în care a arătat că în prezent are o capacitate de muncă de 50 %, fiind încadrat în gradul III de invaliditate, mâna stângă fiindu-i semiparalizată şi că, în urma leziunilor, a suferit şi multiple plăgi faciale, care efectiv i-au schimbat fizionomia.

Inculpaţii SC ... SRL, ... şi ... au solicitat se desfiinţeze sentinţa în sensul de a se reduce pedepsele ce le-au fost aplicate, precum şi cuantumul daunelor morale, având în vedere faptul că şi partea civilă a avut o contribuţie la producerea accidentului de muncă, sens în care s-a făcut referire la dispoziţiile art. 22 din Legea nr. 319/2006.

Hotărârea instanţei de fond a fost criticată şi sub aspectul stabilirii legii penale mai favorabile, apreciindu-se că inculpatei SC ... SRL îi era mai favorabilă legea penală veche, atât sub aspectul sancţionării pluralităţii de infracţiuni, cât şi al posibilităţii reţinerii circumstanţelor atenuante. De asemenea, s-a apreciat că daunele morale nu corespund principiilor echităţii şi proporţionalităţii şi că la stabilirea acestora instanţa de fond nu a ţinut seama de buna-credinţă a inculpaţilor, care i-au acordat părţii civile ajutor financiar, achitându-i diverse sume de bani, în vederea achiziţionării de medicamente şi a efectuării tratamentelor necesare, achitând şi cheltuielile de spitalizare.

Analizând actele şi lucrările dosarului prin raportare la motivele de apel, cât şi sub toate aspectele de fapt şi de drept potrivit dispoziţiilor art. 417 alin. (2) Cod procedură penală Curtea a reţinut următoarele:

Curtea a apreciat că prima instanţă a reţinut în mod temeinic situaţia de fapt din cauză în urma coroborării declaraţiilor inculpaţilor (filele 70- 75 dosar prima instanţă) cu declaraţiile persoanei vătămate ... (filele 76 şi 77 dosar prima instanţă), cu procesul-verbal de cercetare nr. 8630/23.04.2013 întocmit de Inspectoratul Teritorial de Muncă ... (filele 134-147 dosar de urmărire penală) şi cu datele rezultate din concluziile raportului de expertiză medico – legală nr. 1925/II/g/4 întocmit la data de 31.05.2016 de Institutul de Medicină legală ... (filele 198-202 dosar prima instanţă). Astfel, din evaluarea acestor mijloace de probe rezultă următoarele aspecte factuale:

a.la data de 05.07.2012 persoana vătămată ... era angajat ca muncitor necalificat la SC ... SRL din loc. ..., conform contractului de muncă nr. 128/04.05.2012;

b.persoana vătămată a primit ca sarcină de serviciu din partea şefului de echipă, inculpatul ... şi având acceptul administratorului societăţii comerciale, inculpata ... ca în data de 05.07.2012 să procedeze la demolarea unui zid al clădirii de la sediul societăţii;

c.lipsa de calificare a persoanei vătămate dar şi a celorlalţi muncitori în demolarea zidului în data de 05.07.2012 rezultă cu evidenţă din modalitatea de concepere a activităţii: persoana vătămată ... a încercat demolarea zidului, dislocând cărămizile din partea inferioară a acestuia prin aplicarea de lovituri cu un ciocan tip baros; în ajutorul persoanei vătămate a venit martorul ..., care a încercat să doboare peretele, lovindu-1 cu spatele unul motostivuitor;

d.o porţiune din zidul vizat pentru a fi demolat s-a prăbuşit peste persoana vătămată ..., producându-i multiple leziuni traumatice;

e.producerea accidentului de muncă a fost determinată de aplicarea unei proceduri de lucru necorespunzătoare pentru demolarea pereţilor, în condiţiile lipsei unui plan de securitate şi sănătate pentru lucrarea ce trebuia efectuată. Şeful de echipă inculpatul ..., fără nicio pregătire în domeniul construcţiilor a dat indicaţia neadecvată în privinţa demolării zidului, iar inculpata ..., de asemenea, fără pregătire în domeniul construcţiilor, nu a stabilit nicio măsură tehnică în privinţa demolării peretelui în cauză, necerând asistenţă tehnică de la un specialist în construcţii sau de la o firmă de specialitate.

În ceea ce priveşte latura penală a cauzei Curtea a apreciat ca fiind întemeiată critica formulată de inculpata persoana juridică SC ... SRL cu privire la modalitatea de determinare a legii penale mai favorabile.

Examinând incidenţa legii penale mai favorabile, Curtea a constatat că în timpul judecării cauzei a intrat în vigoare noul Cod penal, care a adus schimbări, printre altele, în ceea ce priveşte regimul sancţionator al infracţiunilor comise de persoanele juridice.

Modificările ivite în cursul judecării cauzei, ca urmare a succesiunii în timp a celor două legi penale, Codul penal anterior şi Codul penal în vigoare, impun soluţionarea acestui conflict al legilor în timp în scopul determinării legii penale aplicabile în această situaţie tranzitorie.

Cu privire la mecanismul de aplicare a legii penale mai favorabile, Curtea Constituţională, sesizată cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 5 Cod penal, a pronunţat Decizia nr. 265 din 6 mai 2014, publicată în Monitorul Oficial al României nr. 372 din 20 mai 2014, prin care a statuat aplicarea globală a legii penale mai favorabile.

Determinarea legii penale mai favorabile şi alegerea acesteia dintre legile succesive implică, în prealabil, evaluarea, prin comparare, a dispoziţiilor penale din legi succesive care îşi găsesc aplicarea în speţă, utilizând criteriul aprecierii in concreto.

Pentru a deveni aplicabile dispoziţiile mai favorabile din legile succesive, în afara condiţiei de existenţă a unei situaţii tranzitorii, care a fost anterior constatată în cuprinsul acestor considerente, mai este necesar ca fapta ce face obiectul acuzaţiei să fie infracţiune atât potrivit legii sub imperiul căreia a fost comisă, cât şi conform legii în vigoare la data judecării cauzei, iar dintre legile penale succesive una să fie mai favorabilă.

Astfel, Curtea a constatat potrivit noului Cod penal limitele speciale ale pedepsei principale a amenzii pentru persoana juridică în cazul comiterii infracţiunii de vătămare corporală din culpă prevăzute de art. 193 alin. (2) şi (3) Cod penal sunt de la 12 000 lei [120 zile amendă x 100 lei] la 120 000 lei [240 zile – amendă X 500 lei], iar potrivit vechiului Cod penal infracţiunea de vătămare corporală din culpă prevăzută de art. 184 alin. (2) şi (3) Cod penal comisă de o persoană juridică putea fi sancţionată conform art. 711 alin. (1) şi (2) Cod penal 1969 cu o pedeapsă între 5000 lei şi 600 000 lei. Având în vedere că prima instanţă a reţinut că, faţă de criteriile de individualizare, se impune stabilirea unei pedepse orientate către minimul special trebuia stabilită ca lege penală mai favorabilă legea veche care prevede un minim special mai redus.

Faţă de legea penală mai favorabilă astfel determinată Curtea a apreciat că pentru a se realiza o justă şi proporţională individualizare a pedepsei prin raportare la criterii prevăzute de art. 72 Cod penal 1969 (gravitatea infracţiunii săvârşite, periculozitatea infractorului, gradul de pericol social al faptei săvârşite, persoana infractorului, împrejurările care atenuează răspunderea penală) se impune stabilirea unei pedepse orientate spre minimul special pentru inculpata persoana juridică SC ... SRL. Aşadar, critica cu privire la netemeinica individualizare a pedepsei formulată în apelul părţii civile este nefondată.

Prin urmare, Curtea a admis apelul declarat de inculpata persoana juridică SC ... SRL şi în baza art. 184 alin. (2) şi (4) Cod penal 1969 cu referire la art. 711 alin. (1) şi (2) Cod penal 1969 şi cu aplicarea art. 5 Cod penal va condamna pe inculpata SC ... SRL la pedeapsa amenzii în cuantum de 6.000 lei pentru săvârşirea infracţiunii de vătămare corporală din culpă.

În baza art. 37 alin. (1) din Legea nr. 319/2006, cu referire la art. 711 alin. (1) şi (2) Cod penal 1969 şi cu aplicarea art. 5 Cod penal va condamna pe inculpata SC ... SRL la pedeapsa amenzii în cuantum de 6.000 lei pentru săvârşirea infracţiunii de neluare a măsurilor legale de securitate şi sănătate în muncă.

În baza art. 33 lit. a) Cod penal 1969 rap. la art. 401 alin. (1) Cod penal 1969 va contopi pedepsele individuale stabilite inculpatei SC ... SRL şi va dispune ca aceasta să execute pedeapsa cea mai grea, de 6.000 lei amendă penală.

Pe de altă parte, Curtea a considerat că prima instanţă a apreciat în mod întemeiat că, în mod global, pentru inculpaţii persoane fizice legea penală mai favorabilă în cauză este legea penală nouă faţă de limitele speciale de pedeapsă stipulate de norma de incriminare în condiţiile orientării pedepsei către maximul special al pedepsei amenzii prin raportare la limitele speciale ale pedepsei amenzii.

Curtea a apreciat că faţă de criterii prevăzute de art. 74 Cod penal opţiunea primei instanţe cu privire la pedeapsa mai puţin severă a amenzii penale constituie o justă şi proporţională individualizare a pedepsei chiar şi în condiţiile reţinerii unui număr de zile amendă orientate spre maximul special. Clemenţa manifestată de prima instanţă în ceea ce priveşte opţiunea pentru pedeapsa mai blândă, precum şi prin stabilirea unui cuantum al zilelor - amendă orientat spre minimul special urmată de individualizarea regimului sancţionator prin dispunerea amânării aplicării pedepsei amenzii satisface în opinia Curţii exigenţele unei soluţii proporţionale cu scopul urmărit prin dispunerea acesteia.

Prin urmare, sunt nefondate criticile formulate sub acest aspect de inculpaţii ... şi ..., precum şi de partea civilă ...

Cu privire la daunele morale solicitate de către parte civilă ... Curtea a considerat ca acestea reprezintă satisfacţii echitabile destinate a compensa material suferinţele fizice sau psihice ale părţii civile, urmare a faptei ilicite a inculpatului, şi ca orice suferinţă fizică presupune şi o suferinţă psihică, ce se constituie într-un prejudiciu nepatrimonial.

Curtea a apreciat că evaluarea bănească a suferinţelor părţii civile se realizează în echitate, ţinându-se seama de circumstanţele concrete ale cauzei, dar şi de o serie de criterii jurisprudenţiale cum ar fi: consecinţele negative suferite de partea civilă pe plan fizic şi psihic, importanţă valorilor morale lezate, măsura în care au fost lezate aceste valori şi intensitatea cu care au fost percepute consecinţele vătămării, având în vedere că, prin aceste despăgubiri cu rol compensatoriu, se urmăreşte o reparaţie justă şi echitabilă a prejudiciului moral suferit.

Totodată, Curtea a avut în vedere că daunele morale nu trebuie să constituie o sancţiune excesivă pentru cel care este obligat şi nici o sursă de îmbogăţire nejustificată pentru cel căruia i se acordă.

Deopotrivă, Curtea a considerat că, deşi culpa preponderentă în producerea accidentului de muncă a aparţinut atât inculpaţilor persoane fizice, cât inculpatei persoane juridice, nu se poate omite cu totul faptul că persoana vătămată are o contribuţie în desfăşurarea activităţii periculoase, în condiţiile în care a acceptat desfăşurarea unei activităţi care era potenţial generatoare de riscuri cu privire la integritatea corporală şi sănătatea muncitorului fără a fi pregătit profesional pentru aceasta şi fără a fi fost anterior instruit pe linia securităţii muncii.

Tot astfel, Curtea a apreciat că trebuie realizată o distincţie clară între daunele materiale care pot fi generate de accident şi cele morale. În aceste condiţii, nu se poate solicita cu titlu de daune materiale repararea unor prejudicii materiale prezente sau eventuale care nu au fost solicitate cu acest titlu în faţa instanţei penale, dar care, în condiţiile prevăzute de lege, pot fi solicitate în faţa instanţei civile.

În aceste circumstanţe se impune reducerea a daunelor morale cuvenite părţii civile ....

Pentru aceste considerente, Curtea în baza art. 421 pct. (1) lit. b) Cod procedură penală a respins ca nefondat apelul declarat de partea civilă ... împotriva sentinţei penale nr. 136 din 04 iulie 2016 pronunţate de Judecătoria ... în dosarul nr. 3350/218/2014, iar în baza art. 421 pct. (2) lit. a) Cod procedură penală, a admis apelul penal declarat de inculpaţii SC ... SRL, ... şi ... împotriva sentinţei penale nr. 136 din 04 iulie 2016 pronunţate de Judecătoria ... în dosarul nr. 3350/218/2014.

A desfiinţat, în parte, sentinţa penală atacată şi rejudecând a reduce cuantumul daunelor morale la plata cărora au fost obligaţi în solidar inculpaţii SC ... SRL, ... şi ... în favoarea părţii civile ... de la 50.000 euro la 30.000 euro în echivalent lei la data plăţii.

A menţinut celelalte dispoziţii ale sentinţei apelate care nu contravin prezentei decizii.

În baza art. 275 alin. (2) Cod procedură penală a obligat partea civilă ... la plata sumei de 100 lei, cheltuieli judiciare în favoarea statului în apel.

În baza art. 275 alin. (3) Cod procedură penală, cheltuielile judiciare în apelul declarat de inculpaţii SC ... SRL, ... şi ... au rămas în sarcina statului.

Domenii speta

Spete similare