Pretentii

ROMÂNIA

TRIBUNALUL COVASNA

SECȚIA CIVILĂDosar nr. ………………..

DECIZIA CIVILĂ NR. 595/A

Ședința publică din data de 18 octombrie 2016

Instanța constituită din:

PREȘEDINTE: ……………

JUDECĂTOR: ……………..

GREFIER: ………………….

Pe rol fiind pronunțarea asupra apelului declarat de reclamanții D. A. și D. K. E., în contradictoriu cu intimații ORAȘUL COVASNA PRIN CONSILIUL LOCAL, JUDEȚUL COVASNA PRIN CONSILIUL JUDEȚEAN COVASNA, CONSILIUL JUDEȚEAN COVASNA PRIN PREȘEDINTELE CONSILIULUI JUDEȚEAN și S.C. R……….. S.R.L. împotriva sentinței civile nr. 467/23 mai 2016 pronunțată de Judecătoria Târgu Secuiesc, în dosarul nr. …………/322/2015, având ca obiect pretenții.

La apelul nominal făcut în ședință publică se constată lipsa părților.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care se constată că instanța a rămas în pronunțare asupra cauzei la data de 20 septembrie 2016, consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, parte integrantă din prezenta hotărâre, când, având nevoie de timp pentru deliberare, a amânat succesiv pronunțarea pentru data de 4 octombrie 2016, 11 octombrie, respectiv pentru data de astăzi.

TRIBUNALUL

Sentinţa pronunţată de judecătorie.

Constată că prin sentinţa civilă nr. 467/23.05.2016, Judecătoria Târgu Secuiesc a hotărât următoarele:

A respins cererea formulată şi modificată de reclamanţii D. A. şi D. K. – E., împotriva pârâţilor oraşul Covasna, prin Consiliul Local, prin primar, judeţul Covasna, prin Consiliul Judeţean Covasna, Consiliul Judeţean Covasna, SC R…………. SRL, ca neîntemeiată.

A obligat fiecare din cei doi reclamanţi la plata către pârâtul Consiliul Judeţean Covasna a sumei de câte 1.250 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.

Motivele pe care se întemeiază sentinţa judecătoriei.

Primarul comunei Comandău a trimis Consiliului Judeţean Covasna, la 18.09.2013, adresa 1090 referitoare la degradările produse de precipitaţiile abundente din perioada 16 – 18 septembrie 2013 pe DC 14 Covasna – Comandău.

Ca urmare, o comisie numită prin ordin al prefectului a efectuat un control al zonei respective, între km 0 şi km 11, constatându-se că zona afectată a drumului este pe teritoriul administrativ al oraşului Covasna şi în administrarea Consiliului Judeţean Covasna – Serviciul de administrare a drumurilor judeţene.

De asemenea, s-a constatat  că la km 9 + 100 m pe partea stângă a drumului acesta s-a surpat pe lăţimea de 1 metru şi lungimea de 50 metri, iar la km 11, în urma apelor pluviale scurse de pe versanţi, în zona podeţului existent partea carosabilă a drumului din macadam, pe partea dreaptă, s-a surpat şi a fost spălat pe lăţimea de 2 metri, lungimea de 3 metri şi adâncimea de 1,50 metri. Pe partea stângă a carosabilului s-a format o gaură cu diametrul de 1 metru şi adâncimea de 1 metru plină cu apă. În zona podeţului pe partea stângă, şanţul şi camera de cădere a fost plină cu apă, determinând spălarea în continuare a structurii drumului.

Comitetul judeţean pentru situaţii de urgenţă Covasna – secretariatul permanent s-a întrunit în şedinţă extraordinară la 19.09.2013 şi s-a hotărât remedierea cu prioritate a defecţiunii drumului, în timpul cel mai scurt posibil.

Prin procesul verbal de control nr. 27653 din 19.09.2013 întocmit de Compartimentul de control şi inspecţie pentru calitatea lucrărilor de construcţii Sfântu Gheorghe, s-a dispus efectuarea în regim de urgenţă a lucrărilor de punere în siguranţă a circulaţiei pe drum, consolidare şi reparaţii, fiind dispus administratorului drumului să fie efectuată o expertiză tehnică de calitate de un expert tehnic atestat pe sectorul de drum afectat, să fie îngrădită zona şi interzisă circulaţia în zonă, având în vedere posibila prăbuşire în continuare a drumului.

Prin adresa nr. 15270/20.09.2013 Consiliul Judeţean Covasna a dat ordinul de începere a lucrării de „înlăturare a efectelor inundaţiilor din anul 2013 pe DC 14”, către SC R…. Impex SRL, cerând începerea imediată a lucrărilor pentru a se evita izolarea localităţii Comandău.

SC R…………. Impex SRL a procedat la efectuarea lucrărilor ordonate, prin administratorul B. V. arătând că în luna octombrie a lucrat în continuarea lucrărilor din septembrie 2013.

La 30.10.2013 s-a emis certificatul de urbanism nr. 431 şi autorizaţia de construire nr. 182 pentru lucrările la DC 14, menţionându-se că lucrările ce se vor executa sunt la km 11 + 220 unde se va consolida taluzul drumului prin executarea unui zid de sprijin, executarea unui podeţ tubular, anrocamente de piatră brută, lucrări pentru evacuarea apelor pluviale, refacerea acostamentelor distruse, refacerea sistemului rutier în zonele afectate, etc.

Consiliul Judeţean Covasna – Serviciul de Administrare a Drumurilor Judeţene a emis adresa nr. 9769/15.11.2013 prin care prevede conform art. 17 al. 1 din Legea nr. 50/1991 că autorizaţia de construire pentru executarea lucrărilor de intervenţie în primă urgenţă obligatorii în caz de avarii, calamităţi naturale – cutremure, inundaţii, alunecări/prăbuşiri de teren ori altele asemenea ori alte evenimente cu caracter excepţional, se emite imediat de autoritatea administraţiei publice competente. Documentaţiile urmează să fie elaborate şi aprobate pe parcursul sau la încheierea executării lucrărilor.

Instanţa de fond a reţinut că situaţia creată pe DC 14 Covasna, din cauza ploilor abundente din septembrie 2013, a fost o situaţie de urgenţă, fiind calificată ca atare atât în procesul verbal din 19.09.2013 al Comitetului judeţean pentru situaţii de urgenţă în şedinţa extraordinară, în procesul verbal de control nr. nr. 27653 din 19.09.2013 întocmit de Compartimentul de control şi inspecţie pentru calitatea lucrărilor de construcţii Sfântu Gheorghe, cât şi în adresa nr. 9769/15.11.2013 a Consiliului Judeţean Covasna – Serviciul de Administrare a Drumurilor Judeţene unde situaţia inundaţiilor şi a alunecărilor de teren de pe DC 14 Covasna a fost încadrată, potrivit art. 17 al. 1 din Legea nr. 50/1991, la calamităţi naturale.

Lucrările de remediere au fost efectuate în regim de urgenţă, iar caracterul de urgenţă al lucrărilor nu este înlăturat de faptul că lucrările începute la 20.09.2013 au continuat şi în octombrie 2013.

Ele au fost ordonate de Consiliul Judeţean Covasna şi executate de SC R…… Impex SRL.

Conform procesului verbal de cercetare la faţa locului întocmit de Poliţia Staţiunii Covasna la 29.10.2013, ca urmare a sesizării reclamantului (dosar penal nr. ……/P/2013 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Târgu Secuiesc), în sensul că B. V. în urma unor lucrări efectuate pe DC 14 zona Becsek i-a excavat din teren distrugându-i copacii, s-a reţinut că la faţa locului se observau lucrări recente de amenajare şi consolidare a DC 14,  anume amplasarea transversală a unui tub de drenaj din beton, construirea de o parte şi de cealaltă a acestuia a 2 capete de pod şi a unui bazin de drenaj a apelor pluviale, în partea dreaptă, pentru captarea apelor de pe versantul dreapta al drumului şi deversarea sa în pantă pe terenul din partea stângă a drumului. În zona bazinului de drenaj se observau urme recente de excavare a versantului împădurit, pe 2 zone distincte (23 metri/înălţime 4 metri, respectiv 12 metri/înălţime 3 metri), între ele fiind alunecare de teren (lăţime 5 metri/înălţime 5,5 metri). Vis a vis se găsea depozitat solul provenit din excavarea versantului de peste drum, în procesul de consolidare a DC 14. Pe terenul în pantă erau 4 trunchiuri de arbori cu rădăcini acoperite parţial cu sol.

Probatoriul administrat în cursul cercetării penale nu răspunde tuturor necesităţilor probatorii ale prezentei cauze.

Astfel, în prezenta cauză interesează:

- dacă s-a produs un prejudiciu reclamanţilor în ce priveşte terenul sau arborii din pădurea proprietatea lor (sens în care trebuie stabilit în primul rând dacă lucrările au afectat în vreun fel terenul proprietatea lor şi dacă pentru cei 4 arborii scoşi este sau nu vreun temei exonerator de răspundere),

- cine este cel ce răspunde de efectuarea lucrărilor (cel care a ordonat efectuarea – Consiliul Judeţean Covasna, cel ce le-a executat – B. V.),

- dacă nu există vreo cauză exoneratoare de răspundere civilă.

Astfel, executarea lucrărilor este dovedită indubitabil, cel ce a dispus lucrările este Consiliul Judeţean Covasna, în situaţia de urgenţă – calamitate (inundaţii, alunecări teren, riscul izolării localităţii Comandău).

Lucrările au fost executate de B. V. la solicitarea Consiliului Judeţean Covasna, fiind cauzate de situaţia de urgenţă susmenţionată, ele fiind efectuate în intervalul septembrie 2013 – octombrie 2013, executantul neabătându-se de la lucrările ce i-au fost comandate (nu s-a făcut vreo dovadă în acest sens, nici Consiliul Judeţean Covasna nu a reclamat că s-ar fi depăşit sau executat necorespunzător lucrările comandate). Lucrările au fost susţinute de certificatul de urbanism şi autorizaţia de construire emise ulterior, potrivit art. 17 al. 1 din Legea nr. 50/1991, anume la 30.10.2013. Lucrările autorizate sunt la km 11 + 220, unde se va consolida taluzul drumului prin executarea unui zid de sprijin, executarea unui podeţ tubular, anrocamente de piatră brută, lucrări pentru evacuarea apelor pluviale, refacerea acostamentelor distruse, refacerea sistemului rutier în zonele afectate, etc.

Lucrările efectiv executate au constat în amplasarea transversală a unui tub de drenaj din beton, construirea de o parte şi de cealaltă a acestuia a 2 capete de pod şi a unui bazin de drenaj a apelor pluviale, în partea dreaptă, pentru captarea apelor de pe versantul dreapta al drumului şi deversarea sa în pantă pe terenul din partea stângă a drumului. Pentru realizarea lor a fost necesară excavarea versantului împădurit, pe 2 zone distincte (23 metri/înălţime 4 metri, respectiv 12 metri/înălţime 3 metri), între ele fiind alunecare de teren (lăţime 5 metri/înălţime 5,5 metri). Vis a vis se s-a depozitat solul provenit din excavarea versantului de peste drum, în procesul de consolidare a DC 14, precum şi  4 trunchiuri de arbori cu rădăcini acoperite parţial cu sol.

Însă din materialul probator administrat în cercetarea penală nu s-a putut reţine cu valoare probantă în prezenta cauză, nici pe baza măsurătorilor de la faţa locului, nici pe baza declaraţiei lui G. A., dacă prin efectuarea acestor lucrări s-a afectat sau nu terenul reclamanţilor. Aceasta putea fi stabilit doar pe baza unei expertize tehnice de topografie.

Lucrarea topografică efectuată în prezenta cauză, depusă la dosar, arată clar că imobilul reclamanţilor, identificat în baza CF şi a măsurătorilor efectuate (cu aparat GPS la faţa locului),  are front la drumul forestier. Suprafaţa sa nu este diminuată prin efectuarea de lucrările din septembrie – octombrie 2013.

Apărarea reclamanţilor în sensul că aceste concluzii nu sunt corecte deoarece  punctele 83, 84 din Anexa 3 la raportul de expertiză sunt în terenul lor şi de aici rezultă diminuarea terenului lor nu poate fi primită, deoarece concluzia micşorării sau nu a terenului reclamanţilor vine din compararea tehnică a suprafeţei rezultată prin suprapunerea datelor de CF cu datele măsurate în teren, nu din figurarea capului de pod tubular prin puncte schiţă. Mai ales că terenul reclamanţilor este figurat, conform informaţiilor OCPI Covasna, cu linia punctată roz, care nu atinge punctele 83, 84. Tocmai de aceea expertul a concluzionat că terenul reclamanţilor nu a fost diminuat.

Coroborând aceste concluzii, inclusiv cea referitoare la faptul că terenul reclamanţilor are front la drumul forestier, cu cele din fotografiile efectuate la faţa locului în cadrul cercetării penale, a rezultat că excavarea a avut loc pe versantul ce mărgineşte drumul, porţiunea excavată având dimensiunile redate în procesul verbal de cercetare la faţa locului. În baza anexei 1 din OG 43/1997 zona unde s-au efectuat lucrările – pe marginea drumului – intră în zona de siguranţă a drumului, unde nu pot fi culturi forestiere. Potrivit art. 16, realizarea de culturi agricole sau forestiere pe zonele de siguranţă este interzisă. Zonele de protecţie rămân în gospodărirea persoanelor fizice sau juridice care le au în proprietate, cu obligaţia ca prin activitatea lor să nu aducă prejudicii drumului, derulării în siguranţă a traficului.

Astfel, dacă s-au excavat şi scos din rădăcină copaci din această zonă, este de avut în vedere că paguba nu aparţine reclamanţilor.

Din adresa Serviciului de administrare a drumurilor judeţene din cadrul Consiliului Judeţean Covasna rezultă că smulgerea copacilor menţionată de reclamanţi a fost necesară pentru a salva drumul, altfel nu ar fi avut posibilitatea remedierii situaţiei de pericol public. S-a mai arătat că s-a respectat OG 43/1997, suprafaţa terenului afectat lucrărilor nedepăşind 5 metri pe lângă drum (nu s-a făcut dovada contrară, ba chiar dimensiunile celor două excavări indicate în procesul verbal de CFL efectuat în cursul cercetării penale confirmă aspectul). Mai mult, este confirmat şi de calculul efectuat de reclamanţi asupra celor 150 mp afirmativ luaţi din terenul lor. Astfel, excavările s-au realizat pe lungimea de 23 metri, respectiv 12 metri, în total 35 metri, Suprafaţa de 150 mp rezultă din înmulţirea acestei lungimi cu o lăţime. Lăţimea în discuţie este chiar lăţimea pe care s-a lucrat şi 150/35 = 4,20 metri.

Astfel, a rezultat cu certitudine din coroborarea întregului probatoriu sus analizat că terenul proprietatea reclamanţilor, aşa cum figurează în CF …… Covasna, nu a fost micşorat în nici un fel de lucrările efectuate în situaţie de urgenţă, calamitate, la dispoziţia Consiliului Judeţean Covasna – administrator de drum, prin executant SC R……. Impex SR, iar cei 4 arbori scoşi şi depozitaţi pe partea cealaltă a drumului nu aparţin terenului proprietatea reclamanţilor ci zonei de protecţie a drumului.

În legătură cu puieţii de care reclamanţii vorbesc în cererea de chemare în judecată nu s-a făcut nicio menţiune în cursul cercetării penale, procesul verbal de cercetare la faţa locului nemenţionând nimic în acest sens.

Astfel, din cele trei aspecte de dezlegat în cauză, mai sus menţionate, primul referitor la paguba produsă reclamanţilor este elucidat în sensul că nu s-a produs nicio pagubă acestora prin lucrările descrise.

Al doilea aspect referitor la autorul lucrărilor, acesta este Consiliul Judeţean Covasna, dar nu se poate reţine nicio culpă specifică delictului civil şi nici condiţiile răspunderii civile delictuale deoarece s-a acţionat în limita zonei de siguranţă a drumului şi nu pe terenul reclamanţilor, în cadrul unei situaţii de urgenţă, de calamitate.

Al treilea aspect legat de cauza exoneratoare de răspundere nu mai trebuia analizat deoarece nu există răspundere civilă delictuală pentru Consiliul Judeţean Covasna, iar în lipsa delictului civil, nu este necesar nici motivul exonerator.

Astfel, a fost respinsă în întregime cererea de pretenţii (contravaloare teren 18.725,36 lei, contravaloare pierdere de creştere 1.586,06 lei, contravaloare pagubă scoatere copaci 165,07 lei, contravaloare material lemnos 164,66 lei, lipsa de folosinţă 3.800 lei) a reclamanţilor faţă de Consiliul Judeţean Covasna, ca neîntemeiată.

Pentru considerentele sus arătate, a respins-o ca neîntemeiată şi faţă de SC R…… SRL. Nici în cazul acestei pârâte nu este necesară analizarea cazului exonerator de răspundere al executării lucrării din ordinul celui faţă de care avea obligaţia executării ei, deoarece nu sunt întrunite cerinţele răspunderii sale civile delictuale.

În ce priveşte pârâţii oraşul Covasna, judeţul Covasna ei sunt străini de situaţia de fapt reţinută, nu au nicio implicaţie în raportul juridic cauzat de dispunerea şi executarea lucrărilor invocate de reclamanţi ca vătămătoare, astfel şi faţă de aceşti pârâţi cererea reclamanţilor a fost respinsă ca neîntemeiată.

În baza art. 453 Cod procedură civilă fiecare din cei doi reclamanţi a fost obligat la plata către pârâtul Consiliul Judeţean Covasna a sumei de câte 1.250 lei cu titlu de cheltuieli de judecată reprezentând cost expertiză topografică efectuată în cauză.

Calea de atac declarată împotriva sentinţei.

Sentinţa a fost atacată cu apel de către apelanţii D. K. E. şi D. A., solicitându-se schimbarea în tot a hotărârii instanţei de fond, în sensul admiterii acţiunii astfel cum a fost precizată, cu cheltuieli de judecată.

În motivarea apelului se invocă următoarele critici:

1. Reţinerea greşită a situaţiei de fapt dedusă judecăţii de către instanţa de fond. În acest sens, se susţine că judecătoria a respins, în mod greşit, proba cu cercetarea la faţa locului solicitată de reclamanţi, precum şi proba cu o nouă expertiză de identificare a zonei afectate faţă de porţiunea-zona de începere a lucrării de remediere.

Dacă s-ar fi administrat respectivele probe s-ar fi putut identifica exact locul calamităţii cauzată de ploile abundente în perioada de referinţă, precum şi locul unde SC R…… Impex SRL ar fi trebuit să înceapă lucrările de remediere a drumului, respectiv de deviere a drumului. Ca urmare a lipsei acestor probe instanţa de fond nu a avut suficiente repere de a dezlega corect cauza, astfel că a pronunţat o hotărâre neîntemeiată şi nelegală.

Expertiza efectuată în cauză nu reflectă realitatea, susţin apelanţii, constatările expertului fiind inexacte şi părtinitoare, tocmai de aceea s-a cerut administrarea unei noi expertize-probă care a fost însă respinsă de judecătorie. În speţă trebuia identificată zona efectiv afectată de calamitate în raport de porţiunea de teren proprietatea reclamanţilor pentru a se stabili exact de pe care teren au fost smulşi din rădăcini cei 5 arbori. Această împrejurare de fapt nu a fost însă pe deplin lămurită în cauză, apreciază apelanţii.

2. Greşita reţinere de către judecătorie a împrejurării că în speţă răspunderea civilă este înlăturată de forţa majoră.

În prezenta cauză, raportat la prejudiciul cauzat reclamanţilor, nu se poate reţine forţa majoră întrucât calamitatea se localizează la km 9 plus 100 şi la km 11 pe drumul DC 14, iar nu în apropierea sau pe lângă terenul reclamanţilor. În această situaţie, întrucât nu exista altă posibilitate de deviere a drumului decât prin suprafaţa aflată în proprietatea apelanţilor, factorii decizionali ar fi trebuit să întocmească documentaţia de expropriere a unei porţiuni din terenul părţilor necesară efectuării lucrărilor în cauză, cu o despăgubire corespunzătoare.

3. Greşita aplicare de către instanţa de fond a prevederilor OG nr. 43/1997, art. 16 şi anexa 1. Apelanţii apreciază că normele legale anterior menţionate nu sunt aplicabile speţei.

4. Înlăturarea în mod greşit a probelor administrate în cadrul soluţionării plângerii penale formulată împotriva SC R…….. Impex SRL. Din probele respective rezultă în concret zona exactă afectată de calamitate, distanţele  măsurate de criminalişti cu ocazia cercetării locale, precum şi faptul că, contrar celor reţinute de instanţa de fond, a fost afectat terenul reclamanţilor în limitele arătate prin cererea de chemare în judecată.

În drept, au fost invocate prevederile art. 466, 468, 470 Cod procedură civilă.

Intimatul Oraşul Covasna prin primar a formulat întâmpinare (fila 22) solicitând respingerea apelului ca nefondat.

În cuprinsul acestei întâmpinări se arată că instanţa de fond, în baza expertizei efectuată în cauză, a lămurit în mod corect situaţia de fapt dedusă judecăţii. Câtă vreme în speţă a fost întocmită o lucrare de specialitate de către un expert, proba cu cercetarea la faţa locului nu mai era necesară. În litigiul dedus judecăţii au fost respectate prevederile art. 16 şi ale anexei 1 din OG nr. 43/1997 privind respectarea zonelor de siguranţă a suprafeţelor de teren situate de o parte şi de cealaltă a amprizei drumului, dată fiind necesitatea remedierii situaţiei de pericol public, situaţie ce trebuia rezolvată în regim de urgenţă.

Consiliul Judeţean Covasna a formulat, la rândul său, întâmpinare (fila 26), solicitând respingerea apelului ca nefondat.

În cuprinsul acestei întâmpinări se arată că din expertiza judiciară efectuată în cauză rezultă în mod cert că terenul reclamanţilor nu s-a diminuat în urma lucrărilor de reparare a drumului DC 14, nefiind modificată linia de graniţă a terenului. Expertul a precizat clar că forma drumului cu zona de siguranţă, cu tot din teren, corespunde cu limitele existente în baza de date a OCPI Covasna.

Referitor la pretenţia de reparare a pagubei cauzată prin scoaterea din rădăcini a 5 bucăţi de arbori în valoare de 165,07 lei şi la valoarea materialului lemnos care a fost îngropat în valoare de 164,65 lei, precum şi la contravaloarea pierderii de creştere, intimatul Consiliul Judeţean Covasna susţine că nu a dat nici un ordin pentru excavarea în terenul reclamanţilor, respectiv pentru smulgerea arborilor proprietatea părţilor. Aceste fapte au fost săvârşite de către SC R……. Impex SRL, ca urmare nu poate fi atrasă în speţă răspunderea delictuală a Consiliul Judeţean Covasna.

În plus, în speţă există forţa majoră ca şi cauză exoneratoare de răspundere civilă, precizează intimatul-vezi fila 28.

În apel nu au fost administrate noi probe.

Verificând, în limitele cererii de apel, stabilirea situaţiei  de fapt şi aplicarea legii de către prima instanţă, tribunalul apreciază apelul ca fiind nefondat.

Instanţa a reţinut în mod corect situaţia de fapt dedusă judecăţii în urma analizării în mod coroborat a probelor administrate în cauză.

Astfel cum rezultă din procesul-verbal încheiat la data de 19.09.2013 cu ocazia şedinţei extraordinare a Comitetului Judeţean Covasna pentru Situaţii de Urgenţă:„conform raportului operativ înaintat de CSLU Comandău, în urma precipitaţiilor abundente din perioada 16.09.2013-17.09.2013, s-a deteriorat considerabil calitatea DC 14, drumul de legătură Covasna-Comandău. În urma acestui raport operativ de la CSLU Comandău şi a sesizării ISU Covasna privind ruperea DC 14 la poziţia km 10 plus 500, la ordinul prefectului, grupul de suport tehnic al CJSU împreună cu inspectorii de specialitate ai CCICLC Covasna, au făcut o verificare în teren în data de 19.09.2013 şi au constatat următoarele:

- în zona km 9 plus 100, pe partea stângă, drumul a fost surpat pe o lăţime de circa 1,00 m şi o lungime de circa 50 m;

- la km 11 plus 000 în urma apelor meteorice scurse de pe versanţi, în zona podeţului existent, partea carosabilă a drumului din macadam, pe partea dreaptă s-a surpat şi s-a produs fenomenul de subspălare a platformei drumului pe o lăţime de 2 m, circa 3 m lungime şi aproximativ 1,50 m adâncime. Pe partea stângă a drumului, în zona podeţului, şanţul şi camera de cădere era plină cu apă, determinând subplasarea în continuare a drumului. În zona afectată nu este asigurat gabaritul necesar pentru circulaţia autovehiculelor, prezentând pericol iminent de prăbuşire şi de producere a unor accidente în caz de circulaţie a autovehiculelor”.

Ca urmare a celor mai sus constatate, Compartimentul Control şi Inspecţie Pentru Calitatea Lucrărilor Construcţii Sfântu Gheorghe a dispus efectuarea în regim de urgenţă a lucrărilor de reparaţii, consolidare, punere în siguranţă a respectivului drum. În consecinţă s-a emis autorizaţia de construire nr. 182 din 30.10.2013 prin care s-au autorizat lucrările de intervenţii urgente pentru înlăturarea efectelor inundaţiilor de pe drumul comunal DC 14, consolidare taluz şi sistem rutier (fila 85 fond).

Înscrisurile anterior menţionate depuse la dosarul de fond şi analizate de către judecătorie, atestă, identifică  atât locul afectat de inundaţii (ruperea DC 14 la poziţia km 10 plus 500; surpările drumului de la km 9 plus 100, pe partea stângă, precum  şi la km 11 plus 000) cât şi locul pe care s-au dispus şi au fost autorizate a fi efectuate lucrările de reparaţii în regim de urgenţă (DC 14, consolidare taluz şi sistem rutier).

Susţinerea apelanţilor referitoare la faptul că judecătoria a respins, în mod greşit, proba cu cercetarea la faţa locului şi proba cu o nouă expertiză de identificare a zonei afectate, a zonei pe care s-au făcut lucrări, este nefondată. Astfel cum a reţinut şi tribunalul în cuprinsul încheierii de şedinţă din data de 20.09.2016 prin care s-a pronunţat asupra probelor cerute în apel, evenimentele care au produs pagubele invocate de reclamanţii-apelanţi au avut loc în toamna anului 2013, or, de la acea dată şi până în prezent au trecut trei ani, situaţia faptică a terenului suferind modificări, astfel încât condiţiile iniţiale de atunci nu mai pot fi constatate la momentul actual prin deplasarea instanţei la faţa locului. Aceleaşi considerente sunt valabile şi pentru ceea ce a putut constata expertul judiciar la faţa locului-operaţiune necesară pentru întocmirea expertizei judiciare.

Judecătoria a ţinut cont de criticile invocate de reclamanţi cu privire la răspunsul expertului judiciar în lucrarea de expertiză întocmită în cauză, tocmai de aceea a solicitat expertului să aducă mai multe lămuriri pentru răspunsul său  a se vedea fila 209 din dosarul de fond). Expertul a precizat în mod clar că forma drumului în teren, ce include şi zona de siguranţă, corespunde cu limitele existente în baza de date a OCPI Covasna; că lucrările efectuate la drumul forestier nu au afectat proprietatea reclamanţilor.

Apelanţii susţin că lucrările efectuate de SC R…….. Impex SRL au intrat şi pe terenul proprietatea lor deşi calamitatea s-a localizat la km 9 plus 100 şi la km 11 pe drumul DC 14, iar nu în apropierea sau pe lângă terenul reclamanţilor. Susţinerea este nefondată.

Astfel cum rezultă şi din procesul-verbal întocmit la data de 03.06.2014 de Poliţia oraşului Covasna, fila 109 : „la km 10 plus 200, punct în care drumul delimitează terenul cu vegetaţie forestieră proprietatea reclamanţilor, se află un pod cu două capete nou construite, unde a fost necesară intervenţia pentru înlăturarea efectelor inundaţiilor”. Acelaşi reper, apare şi în cuprinsul raportului operativ înaintat de CSLU Comandău, în care se face vorbire de „ruperea DC 14 la poziţia km 10 plus 500”. Avariile serioase produse la drumul comunal DC 14 au existat şi în zona amplasată limitrof proprietăţii reclamanţilor, lucrările de reparaţii fiind efectuate în perimetrul zonei de siguranţă a drumului.

Faţă de cele mai sus reţinute, tribunalul apreciază ca nefondate criticile apelanţilor grupate sub punctele 2 şi 4 de mai sus.

Instanţa de fond, în considerentele sale nu a reţinut că „în speţă răspunderea civilă este înlăturată de forţa majoră”- cum invocă apelanţii în calea de atac, ci a apreciat, în mod corect, că în speţă nu există prejudiciu invocat de reclamanţi, nu există pagubă în patrimoniul acestora, motiv esenţial pentru lipsa elementelor răspunderii civile delictuale.

Este total nefondată şi critica indicată la punctul 3 de mai sus. Coroborând toate probele administrate în cauză, inclusiv planşele fotografice din dosarul penal, instanţa de fond a reţinut în mod corect că zona unde s-au efectuat lucrările de reparaţii, consolidare, face parte din zona de siguranţă a drumului, unde nu pot fi culturi forestiere. Respectiva zonă de siguranţă este afectată utilizării în condiţii normale, de securitate, a traficului, conform art. 16 din OG nr. 43/1997 şi anexei 1 din acelaşi act normativ. Acea porţiune de teren-care intră în zona de siguranţă a drumului, trebuie să fie liberă (fără copaci) şi consolidată (adică  fără risc de surpare). Ori, din planşele foto existente în dosarul penal rezultă că acea porţiune de teren (aflată în imediata vecinătate a drumului-în locul numit „Becek”) era în risc de surpare peste DC 14.

Având în vedere aceste considerente, tribunalul apreciază sentinţa judecătoriei ca fiind legală şi temeinică, astfel că, în temeiul art. 480 alin 1 Cod procedură civilă, va respinge apelul ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII,

DECIDE:

Respinge ca nefondat apelul declarat de apelanţii D. A., CNP ………….., D. K. – E., CNP …………, ambii domiciliaţi în oraşul …………………….., judeţul Covasna, în contradictoriu cu intimaţii oraşul Covasna, prin Consiliul Local, prin primar, cu sediul în oraşul Covasna, strada Piliske, nr. 1, judeţul Covasna, judeţul Covasna, prin Consiliul Judeţean Covasna, Consiliul Judeţean Covasna, cu sediul în municipiul Sfântu Gheorghe, Piaţa Libertăţii, nr. 4, judeţul Covasna, SC R……. SRL, cu sediul în …………………,prin administrator B. V., domiciliat în ………………………, judeţul Covasna, împotriva sentinţei civile nr 467/23.05.2016 a Judecătoriei Târgu Secuiesc Secuiesc, pe care o păstrează.

Definitivă.

Pronunţată azi, 18.10.2016, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei.

PREŞEDINTE    JUDECĂTORGREFIER

Domenii speta

Spete similare