Anulare certificat de încadrare a copilului într-un grad de handicap. Analizarea situaţiei concretă a speţei din perspectiva interesului superior al minorului.

Decizie 7244 din 13.11.2017


Prin sentinţa nr. 3530/2017 din data de 28 iunie 2017, pronunţată de Tribunalul Dolj, Secţia Contencios Administrativ şi Fiscal, în dosarul nr. 4207/63/2017 s-a respins contestația, formulată de contestatorul A, în calitate de reprezentant legal al minorului B, în contradictoriu cu pârâtul Consiliul Judeţean Dolj-Comisia Pentru Protecţia Copilului, ca inadmisibilă.

Împotriva sentinţei nr. 3530/2017 din data de 28 iunie 2017, pronunţată de Tribunalul Dolj, Secţia Contencios Administrativ şi Fiscal, în dosarul nr. 4207/63/2017 a formulat recurs reclamantul A, în calitate de reprezentant legal al minorului B.

În motivarea recursului, recurentul reclamant A, în calitate de reprezentant legal al minorului B, a susţinut că, în fapt, a formulat contestaţie împotriva hotărârii de încadrare într-un grad de handicap si a certificatului de încadrare in grad de handicap nr. 271/07.03.2017 emise de Consiliul Judeţean Dolj-Comisia pentru Protecţia Copilului.

Prima instanţă a respins ca inadmisibilă contestaţia formulată, motivat de faptul că, potrivit art. 7 alin. 1 din Legea nr. 554/2004, trebuia să îndeplinească procedura prealabilă, contestând în faţa autorităţii publice emitente revocarea în tot sau în parte a actului contestat.

Din cuprinsul certificatului de încadrare în grad de handicap nr. 271/07.03.2017, respectiv a hotărârii de încadrare într-un grad de handicap, rezultă că acestea pot fi contestate în termen legal la Tribunalul Dolj. Recurentul a învederat că s-a conformat dispoziţiilor cuprinse în actele contestate, astfel că nu se poate reţine culpa sa în nerespectarea procedurii legale. Deci, intimata este cea care în mod voit l-a indus în eroare, indicând faptul că trebuie să depună contestaţia la Tribunalul Dolj.

Potrivit RIL nr. 19/24.10.2016, în situaţia în care o parte exercită calea de atac menţionată în cuprinsul notarii atacate, însă calea de atac este incorect menţionată, de la data la care se constată exercitarea căii de atac neprevăzută de lege, curge un nou termen de contestaţie. Astfel, se poate observa că, potrivit confirmării de primire ataşate prezentului recurs, recurentul a îndeplinit procedura prealabila prevăzută de art. 7 alin. 1 din Legea nr. 554/2004, astfel ca sentinţa recurata este netemeinica şi nelegală.

Pentru aceste motive, recurentul a solicitat admiterea recursului, casarea în totalitate a sentinţei recurate şi trimiterea cauzei spre rejudecare primei instanţe, în vederea cercetării fondului cauzei.

În drept, recursul a fost întemeiat pe dispoziţiile art. 433 pct. 6 şi pct. 8 noul Cod procedură civilă.

În temeiul art. 223 NCPC, recurentul a solicitat judecarea cauzei în lipsă.

Intimatul pârât Consiliul Judeţean Dolj - Comisia pentru Protecţia Copilului Dolj a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului ca neîntemeiat.

Recursul este fondat pentru considerentele ce succed:

Reclamantul A, în calitate de reprezentant legal al minorului B, a formulat contestație împotriva Hotărârii de încadrare într-un grad de handicap nr. 271/07.03.2017 şi a Certificatului de încadrare a copilului într-un grad de handicap nr. 271/07.03.2017 emise de Consiliul Judeţean Dolj - Comisia pentru Protecţia Copilului.

În motivarea acţiunii, a susţinut că prin actele contestate s-a dispus încadrarea în gradul de handicap „mediu” a minorului B, cu toate că starea sănătaţii şi boala de care suferă conduc la concluzia că ar trebui încadrat în grad de handicap „grav”. A mai susţinut că până în prezent minorul a fost încadrat în grad de handicap grav de către aceeaşi pârâtă şi starea sănătăţii nu a suferit nicio îmbunătăţire, din contră, s-a agravat.

Prin sentinţa recurată, instanţa de fond a respins acţiunea, reţinând că reclamantul nu a urmat procedura prevăzută de art. 7 din Legea nr. 554/2004 şi nu a făcut dovada sesizării prealabile a autorităţii emitente a actelor a căror anulare s-a solicitat, potrivit art. 193 alin. 1 N.C.proc.civ.

Prin Decizia nr. 1/30.01.2017 pronunţată de Î.C.C.J. în recurs în interesul legii, publicată în Monitorul Oficial nr. 223 din 31 martie 2017, s-a stabilit că: În interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 85 alin. (2) din Legea nr. 448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, art. 115 alin. (1) lit. a) şi art. 133 alin. (1) din Legea nr. 272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi art. 10 alin. (3) din Hotărârea Guvernului nr. 1. 437/2004 privind organizarea şi metodologia de funcţionare a comisiei pentru protecţia copilului, raportate la art. 2 alin. (1) lit. b), c) şi f), art. 8 alin. (1) şi art. 10 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare, competenţa de soluţionare în primă instanţă a litigiilor având ca obiect anularea hotărârilor comisiei pentru protecţia copilului de încadrare în grad şi tip de handicap a copilului cu dizabilităţi revine tribunalelor – secţiile de contencios administrativ/completele specializate în materia contenciosului administrativ.”

Prin această decizie, Î.C.C.J. a stabilit natura actului atacat şi competenţa soluţionării în primă instanţă a litigiilor având ca obiect anularea hotărârilor comisiei pentru protecţia copilului de încadrare în grad şi tip de handicap a copilului cu dizabilităţi

Pornind de la considerentele deciziei Î.C.C.J şi dispoziţiile legale aplicabile, Curtea apreciază că procedura specială prevăzută de art. 7 din Legea nr. 554/2004, nu este aplicabilă în privinţa Hotărârii de încadrare într-un grad de handicap emisă de Comisia pentru Protecţia Copilului la data de 07.03.2017.

Instanţa de recurs menţionează că art. 7 din Legea nr. 554/2004 devine aplicabil ori de câte ori legea specială prevede dreptul părţii de a se adresa instanţei de contencios administrativ, potrivit legii, sau de a ataca un act administrativ în condiţiile Legii contenciosului administrativ.

Art. 7 nu este aplicabil în cazul actelor administrative reglementate prin acte normative speciale, care prevăd sesizarea directă a instanţei într-un anumit termen, ce exclude, în mod logic, parcurgerea unei proceduri prealabile administrative.

Regulile de drept comun cuprinse în Legea nr. 554/2004 se aplică numai în cazul în care prin legi speciale nu sunt stabilite alte condiţii şi termene de sesizare a instanţei de contencios administrativ.

Pentru identificarea normelor de procedură aplicabile, esenţial este modul în care legea specială reglementează exercitarea dreptului la acţiune, făcând trimitere la legea contenciosului administrativ.

H.G. nr. 502 din 13 iulie 2017 privind organizarea şi funcţionarea comisiei pentru protecţia copilului, publicată în Monitorul Oficial nr. 596 din 25 iulie 2017, a abrogat H.G. nr. 1.437/2004. La art. 2 alin. 1 din H.G. nr. 502/2017 sunt prevăzute atribuţiile principale ale Comisiei, printre care şi „f) stabileşte încadrarea copiilor cu dizabilităţi în grad de handicap şi eliberează certificatul de încadrare a copilului într-un grad de handicap;”

Potrivit art. 861 alin. 1 din Legea nr. 448/2006, (art. 861 a fost introdus prin O.U.G. nr. 51/2017 publicată în Monitorul Oficial nr. 508 din 30 iunie 2017) „(1) Comisia pentru protecţia copilului stabileşte încadrarea copiilor cu dizabilităţi în grad de handicap şi eliberează certificatul de încadrare a copilului într-un grad de handicap.”

Potrivit art. 87 alin. 4 şi 5 din Legea nr. 448/2006 „ (4) Încadrarea sau respingerea încadrării în grad şi tip de handicap se atestă prin certificat emis de către comisiile de evaluare. Eliberarea certificatului este scutită de taxa de timbru. (5) Certificatele emise potrivit prevederilor alin. (4) pot fi contestate de titularii acestora, în termen de 30 de zile calendaristice de la comunicare, la instanţa de contencios administrativ competentă, potrivit legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare, cererile adresate instanţei fiind scutite de taxa judiciară de timbru”. (alin. 5 a fost modificat prin O.U.G. nr. 51/2017 la data de 30 iunie 2017).

Actul normativ prevede sesizarea instanţei de contencios administrativ în termen de 30 de zile calendaristice de la comunicare potrivit legii contenciosului administrativ nr. 554/2004. La rândul său, Legea nr. 554/2004 se completează, potrivit art. 28, cu prevederile Codului civil şi cu cele ale Codului de procedură civilă, în măsura în care nu sunt incompatibile cu specificul raporturilor de putere dintre autorităţile publice, pe de o parte, şi persoanele vătămate în drepturile sau interesele lor legitime, pe de altă parte.

Potrivit art. 263 din Codul civil - Principiul interesului superior al copilului „(1) Orice măsură privitoare la copil, indiferent de autorul ei, trebuie să fie luată cu respectarea interesului superior al copilului. (2) Pentru rezolvarea cererilor care se referă la copii, autorităţile competente sunt datoare să dea toate îndrumările necesare pentru ca părţile să recurgă la metodele de soluţionare a conflictelor pe cale amiabilă. (...)”

În speţă, în Hotărârea de încadrare într-un grad de handicap emisă de Comisia pentru Protecţia Copilului nr. 271 emisă la 07.03.2017 s-a menţionat că aceasta se poate ataca, în condiţiile legii, la Tribunalul Dolj, iar recurentul reclamant a acţionat în considerarea menţiunii actului, în ceea ce priveşte contestarea sa.

În condiţiile în care, la momentul emiterii actului, 07.03.2017, nu era stabilită o competenţă în favoarea instanţei de contencios administrativ, aceasta fiind stabilită prin Decizia nr. 1/30.01.2017 pronunţată de Î.C.C.J. în recurs în interesul legii, publicată în M.Of. nr. 223 din 31.03.2017, procedura prealabilă nu poate fi opusă părţii reclamante ca şi condiţie de admisibilitate în faţa instanţei de contencios administrativ.

Obligativitatea parcurgerii acestei proceduri în litigiul ce priveşte încadrarea minorului în grad de handicap ar fi excesivă și formală, prevalând interesul superior al minorului prevăzut expres în Legea nr. 272/2004 şi în art. 263 din Codul civil.

Regulile speciale prevăzute de Legea nr. 272/2004 sunt aplicabile şi în prezenta cauză din perspectiva interesului superior al minorului, încadrat într-un grad de handicap.

Astfel, potrivit art. 2 alin. 1 şi 4 din Legea nr. 272/2004 privind protectia si promovarea drepturilor copilului, „(1) Prezenta lege, orice alte reglementări adoptate în domeniul respectării şi promovării drepturilor copilului, precum şi orice act juridic emis sau, după caz, încheiat în acest domeniu se subordonează cu prioritate principiului interesului superior al copilului. (...) (4) Principiul interesului superior al copilului va prevala în toate demersurile şi deciziile care privesc copiii, întreprinse de autorităţile publice şi de organismele private autorizate, precum şi în cauzele soluţionate de instanţele judecătoreşti.”

De altfel, chiar după pronunţarea sentinţei, recurentul reclamant a formulat contestaţie împotriva Hotărârii de încadrare într-un grad de handicap nr. 271/07.03.2017 şi a certificatului de încadrare a copilului într-un în grad de handicap nr. 271/07.03.2017 pe care a adresat-o Consiliului Judeţean Dolj, Comisia pentru Protecţia Copilului, aşa cum rezultă din înscrisurile depuse în recurs.

În raport de situaţia concretă a speţei şi de dispoziţiile legale arătate, Curtea constată că în mod eronat instanţa de fond a admis excepția inadmisibilităţii acţiunii pentru lipsa procedurii prealabile, fără a analiza situaţia concretă a speţei din perspectiva interesului superior al minorului.

Ca urmare, în temeiul art. 498 alin. 2 din Noul Cod de procedură civilă raportat la art. 488 alin. 1 pct. 8 din Noul Cod de procedură civilă, Curtea va admite recursul, va casa hotărârea atacată şi va trimite cauza spre rejudecare la aceeaşi instanţă.