Legea nr. 10/2001

Sentinţă civilă 595 din 02.11.2016


Document finalizat

Cod ECLI ECLI:RO:TBCLJ:2016:001.000595

Dosar nr. .../.../2016

R O M Â N I A

TRIBUNALUL CLUJ

SECŢIA CIVILĂ

Cod operator de date cu caracter personal 3184

SENTINTA CIVILA Nr. 595/2016

Şedinţa publică de la 02 Noiembrie 2016

Instanţa constituită din:

PREŞEDINTE: E. L.

GREFIER: A. P.

Pe rol fiind judecarea cauzei civile privind pe reclamant C. S. H. şi pe pârât MUNICIPIUL  ... PRIN PRIMAR, pârât PRIMARUL MUNICIPIULUI ..., pârât CONSILIUL LOCAL AL MUNICIPIULUI  ... , având ca obiect legea 10/2001.

La apelul nominal făcut în şedinţa publică se constata lipsa partilor.

Procedura este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de şedinţă, după care, instanţa constată că mersul dezbaterilor şi concluziile părţilor au fost consemnate în încheierea de amânare a pronunţării de la data de 19.10.2016, care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

T R I B U N A L U L

Asupra cauzei de faţă, constată următoarele:

Prin cererea de chemare in judecata reclamantul C. S.  H. in contradictoriu

cu pârâţii MUNICIPIUL  ... PRIN PRIMAR, PRIMARUL MUNICIPIULUI ... , CONSILIUL LOCAL AL MUNICIPIULUI  ... a solicitat anularea Dispoziţiei nr.  ... emisă de Municipiul ... , prin Primar, cu cheltuieli de judecata.

În motivele cererii de chemare în judecată reclamantul a arătat că Dispoziţia ... este nelegala si netemeinica, pentru aspectele ce le va învedera in continuare:

Reclamantul a solicitat prin Notificarea nr. 46500/3 din data de 08.08.2001 restituirea in natura a imobilului situat in ... , str. ...,  nr.  ..., in ceea ce priveşte construcţia nedemolata si terenul rămas liber precum si acordarea de despăgubiri băneşti pentru partea de construcţie demolata si pentru terenul aferent acesteia.

Notificarea nr. 189/07.08.2001 depusa de Executorul Judecătoresc P. N. a fost soluţionată, conform celor afirmate de parate prin emiterea Dispoziţiei nr. ... din data de 09.08.2008 de către Primarul Municipiului ...

Conform Dispoziţiei nr. ... din data de 09.08.2008, s-a propus acordarea de despăgubiri băneşti - despăgubiri băneşti care nu au fost achitate pana in prezent.

Se susţine ca antecesorii reclamantului au acceptat un schimb de imobile si au primit un bun in valoarea echivalenta a imobilului expropiat, insa acest schimb nu a fost realizat niciodată, astfel incat apreciaza ca revocarea Dispoziţiei ... este nelegala.

In acest context apreciaza ca paratele trebuie sa facă dovada faptului ca antecesorii reclamantului au beneficiat efectiv de schimbul de care se face vorbire in dispoziţia atacata, astfel incat despăgubirile băneşti sa nu mai fie necesare.

Reclamantul arata faptul ca antecesorii sai nu au primit in schimb nici un imobil din partea paratelor, si aici ne referim strict la partea de imobil demolata si la terenul aferent acesteia, astfel ca intre parti nu a existat nici compensaţie (astfel cum se face referire in dispoziţia atacata - si nu s-a efectuat nici un schimb cu imobilul de pe strada G.  P.,  nr. ...).

Faptul ca antecesorii reclamantului au dat o declaraţie de acceptare a unui posibil schimb nu poate conduce la ideea realizării faptice si juridice a schimbului, astfel incat apreciază ca atâta timp cat schimbul nu a fost perfectat legal si noua locuinţa nu a intrat in posesia antecesorilor, schimbul nu a existat.

Mai arata si faptul ca referitor la partea de imobil nedemolata si a terenului aferent acesteia si in conformitate cu Sentinţa civila nr. ..., pronunţata de către Judecătoria Cluj-Napoca, in dos. ... , rămasa irevocabila prin Decizia civila nr. ... a Curţii de Apel Cluj, s-a constatat irevocabil ca intre foştii coproprietari tabulari ai imobilului nu s-a incheiat un act de partaj voluntar materializat intr-un inscris, in speţa fiind vorba doar de un partaj de folosinţa, care da dreptul celor ce folosesc in prezent imobilul la un drept de proprietate pe cote ideale, respectiv s-a recunoscut dreptul reclamantului la o cota ideala de 2/3 din acest imobil, cota la care nu a renunţat, din contra doreste restituirea acesteia in natura.

Prin intampinarea formulata pârâţii Municipiul ...  si Consiliul Local al Mun. ... au solicitat respingerea cererii de chemare in judecata in principal pe cale de excepţie, iar in subsidiar ca neîntemeiată.

În motivele întâmpinării se arată că prin Sentinţa civilă nr. ... , pronunţată în dos. nr. ..., rămasă definitivă prin Decizia civilă nr. ..., instanţa a respins ca nefondată contestaţia formulată de reclamantul C. S. H.  împotriva Dispoziţiei nr. ... emisă de Primarul Mun. ..., privind imobilul casă şi teren situat în ... , str.  ..., nr. ..., jud.  ..., înscris iniţial în CF.  ..., cu nr. topo. 9063 în ceea ce priveşte acordarea doar de despăgubiri în condiţiile legii speciale şi doar pentru cota de 1/6 parte din imobil.

În cuprinsul considerentelor Deciziei civile nr. ..., instanţa a reţinut că partea din imobil deţinută de reclamanţi situat în str.  ..., nr. ..., a fost evaluată la suma de 168.100 lei şi antecesorilor reclamantului li s-a acordat în compensare un alt imobil proprietatea S. R., situat în str.  ..., nr. ...,  ..., evaluat la suma de 168.167 lei. Mai mult, înscrisurile care atestă compensarea imobilului expropriat de la antecesorul reclamantului au fost depuse în recurs, necontestate de către reclamant prin concluziile scrise.

Ca urmare a pronunţării instanţei de judecată prin hotărârile indicate anterior, a fost emisă o nouă Dispoziţie nr. ... din 22.04.2016 prin care a fost revocată dispoziţia anterioară nr. ... Prin dispoziţia noua, se respinge notificarea nr. 189/7.08.2001 formulată în temeiul Legii 10/2001 pentru partea de construcţie demolată şi pentru terenul aferent pe care s-au edificat construcţii noi, imobile care au aparţinut antecesorului reclamantului, deoarece antecesorul notificatorului a beneficiat de un alt imobil situat în str. ..., nr.  ..., ..., în schimbul celui revendicat.

I.  În temeiul art. 430, art. 431 alin (2), coroborat cu art. 432 din C.pr.civ., pârâtul înţelege să invoce excepţia puterii de lucru judecat, conform căreia, "existenţa unei hotărâri judecătoreşti - în speţă Decizia civilă nr.  ... a Curţii de Apel Cluj, poate fi invocată în cadrul unui alt proces, cu autoritate de lucru judecat, atunci când se invocă exclusivitatea hotărârii, sau cu putere de lucru judecat, când se invocă obligativitatea sa, fără ca în cel de-al doilea proces să fie aceleaşi părţi, să se discute acelaşi obiect sau aceeaşi cauză.

Hotărârile pronunţate în dosarul nr.  ... au tranşat în mod definitiv chestiuni faţă de care reclamantul îşi exprima din nou pretenţiile prin dos. nr. ... Dispoziţia Primarului  ... contestată de reclamant, a fost emisă în baza reţinerilor instanţei de recurs prevăzute în Decizia Civilă nr. ... a Curţii de Apel Cluj, în dosar nr. ..., prin care se dispune cu putere de lucru judecat că antecesorul reclamantului a primit în schimb un bun în valoare echivalentă a apartamentului expropriat, situaţie în care este discutabilă solicitarea acestuia de a i se acorda măsuri reparatorii prin echivalent în temeiul Legii nr. 10/2001 [...]. Odată ce o hotărâre judecătorească a fost dată, şi nu e reformată prin căile legale de atac, se prezumă că ea consacră adevăratele raporturi juridice, în consecinţă hotărârea judecătorească se bucură de o prezumţie absolută de adevăr, redată în limbaj tehnic prin formula res judicata pro veritate habetur. În esenţă, puterea de lucru judecat a unei hotărâri judecătoreşti semnifică faptul că o cerere nu poate fi judecată în mod definitiv decât o singură dată - bis de eadem re ne sit adio - iar hotărârea este prezumată a exprima adevărul şi nu trebuie să fie contrazisă de altă hotărâre - res judicata pro veritate habetur. După cum se poate observa efectul de lucru judecat al unei hotărâri judecătoreşti are două accepţiuni: stricto sensu, semnifică autoritatea de lucru judecat (bis de eaden), care face imposibilă judecarea unui nou litigiu între aceleaşi părţi, pentru acelaşi obiect, cu aceeaşi cauză -exclusivitatea, şi lato sensu, semnifică puterea de lucru judecat (res judicata), care presupune că hotărârea beneficiază de o prezumţie irefragabilă ce exprimă adevărul şi că nu trebuie contrazisă de o altă hotărâre - obligativitatea.

În dosarul nr.  ... soluţionat definitiv şi prezentul dos. nr.  ... remarcăm identitatea de părţi (reclamantul C. H.-S. şi pârâţii Primarul mun. ... şi Municipiul ... ) şi identitatea cauzei: contestarea dispoziţiei prin care s-a soluţionat notificarea nr. 189/7.08.2001, având ca temei juridic art. 26 alin. (3) Legea 10/2001. Altfel spus, pentru a se invoca obligativitatea unei hotărâri judecătoreşti irevocabile privind soluţionarea unei probleme juridice, nu este necesară existenţa triplei identităţi de părţi, cauză şi obiect, ci este necesară doar probarea identităţii între problema soluţionată irevocabil şi problema dedusă judecăţii, instanţa de judecată fiind ţinută să pronunţe aceeaşi soluţie, deoarece, în caz contrar s-ar ajunge la situaţia încălcării componentei res judicata.

Prin acţiunea în instanţă reclamantul urmăreşte să lipsească de efectele lucrului judecat hotărâri judecătoreşti anterioare: Sentinţa civilă nr.  ... şi Decizia civilă nr.  ... prin care s-a stabilit irevocabil că:

-antecesorul reclamantului a fost indemnizat pentru exproprierea cotei sale de proprietate şi, prin urmare, considerăm noi, nu mai sunt îndeplinite condiţiile necesare reparării prejudiciului potrivit Legii nr. 10/2001;

-reclamantul nu a depus nici acte de stare civilă şi nici certificat de moştenitor din care să rezulte că este moştenitor al celorlalţi proprietari înscrişi în cartea funciară. Ca urmare instanţa constată că în mod corect Comisia de Aplicare a Legii 10/2001 a avut în vedere doar cota de 1/6 parte din imobilul înscris în CF nr. ..., nr. topo. 9063;

-nu se pot acorda măsuri reparatorii pentru întreg imobilul, ci doar pentru cât s-a cerut în notificarea formulată în termenul prevăzut de Legea 10/2001;

-în ceea ce priveşte solicitarea reclamantului de atribuire în natură a porţiunilor de teren rămase libere, instanţa reţine că terenul din ..., se află în zonă sistematizată.

Astfel, se remarcă efectul pozitiv al puterii de lucru judecat, întrucât prin hotărârile judecătoreşti pronunţate s-a statuat definitiv un adevăr cu privire la situaţia juridică ce a format obiectul dos. nr. ... Admiterea acţiunii reclamatului în sensul anulării Dispoziţiei primarului nr. ... care se conformează Deciziei instanţei de recurs din dos. nr. ... , ar încălca principiul securităţii raporturilor juridice, care presupune, printre altele, ca soluţiile irevocabile date de instanţele judecătoreşti să nu mai poată fi contestate (efectul negativ al lucrului judecat).

Chiar CEDO a stabilit că instanţele sunt obligate să ţină cont de constatările de fapt din procedurile judiciare anterioare, repunerea în discuţie a situaţiei soluţionate definitiv prin alte hotărâri constituind o încălcare a art. 6.din Convenţie. Jurisprudenţa CEDO din ultima perioadă statuează, cu valoare de normă supraconstituţională, imposibilitatea pronunţării în cauze identice a unor soluţii contradictorii şi diametral opuse. Aceste susţineri sunt sprijinite şi de Hotărârea din 06.12.2007 a Curţii Europene a Drepturilor Omului (cauza Beian contra României) prin care a fost constatată încălcarea art. 6 alin. (1) din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului. Prin Hotărârea pronunţată în cauza Beian contra României, CEDO a condamnat Statul Român pe motiv că sistemul judiciar românesc nu asigură stabilitatea circuitului juridic prin faptul că permite pronunţarea în cauze identice a unor soluţii contradictorii şi diametral opuse. De asemenea, în cauza Pilot Service contra României, CEDO a statuat că obligaţia de a executa o hotărâre nu se limitează la dispozitiv, deoarece art.6.1 din Convenţie nu face nici o diferenţiere între cauzele prin care s-a admis acţiunea şi cele prin care s-a respins acţiunea, hotărârea trebuind să fie respectată şi aplicată indiferent de rezultatul procesului.

II. Faţă de pretenţiile exprimate în cuprinsul primului petit al acţiunii, înţeleg să invoce în temeiul art. 36, coroborat cu art. 247 C.pr.civ. excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâţilor Municipiul ... şi Consiliul Local al mun. ...

În conformitate cu art. 21 alin 4, Legea 10/2001 "In cazul imobilelor deţinute de unităţile administrativ-teritoriale restituirea în natură sau prin echivalent către persoana îndreptăţită se face prin dispoziţie motivată a primarilor...'" în litigiile ce vizează imobilele care intră sub incidenţa Legii 10/2001, calitatea procesuală pasivă o are Primarul şi nu unitatea administrativ-teritoriala – Municipiul ... , respectiv autoritatea deliberativă - Consiliul Local al Municipiului ...

Potrivit art. 21, al. 2 si art 23 - Legea administraţiei publice locale 215/2001 republicată şi actualizată: raportat la pârâtul de rândul I - Municipiul ... arătă următoarele: art. 21. alin (!) Unităţile administrativ-teritoriale sunt persoane juridice de drept public, cu capacitate juridică deplină şi patrimoniu propriu [...] Unităţile administrativ teritoriale sunt titulare ale drepturilor şi obligaţiilor ce decurg din contractele privind administrarea bunurilor care aparţin domeniului public şi privat în care acestea sunt parte, precum şi din raporturile cu alte persoane fizice sau juridice, în condiţiile legii, iar alin (2) Injustiţie, unităţile administrativ-teritoriale sunt reprezentate, după caz, de primar sau de preşedintele consiliului judeţean;

Fata de pârâtul de rândul III - invocă excepţia lipsei calităţii procesuale pasive, deoarece Consiliul Local al Municipiului ... reprezintă autoritatea deliberativă a administraţiei publice prin intermediul căreia se realizează autonomia locală, organizarea şi funcţionarea acestuia fiind reglementată de dispoziţiile Legii 215/2001, art. 23 alin (2) Consiliile locale şi primarii funcţionează ca autorităţi ale administraţiei publice locale şi rezolvă treburile publice din comune, oraşe şi municipii, în condiţiile legii. În cazul litigiilor având ca obiect Legea nr. 10/2001, primarul unităţii administrativ-teritoriale nu figurează ca parte în calitatea sa de reprezentant al unităţii administrativ-teritoriale, raportat la prevederile art. 23 alin. (2) din Legea nr. 215/2001, ci în baza art. 21 alin. (4) din coroborat cu art. 26 alin. (4) din Legea nr. 10/2001, care îi conferă calitatea procesuală pasivă în litigiile privind imobilele deţinute de unităţile administrativ-teritoriale. Pe cale de consecinţă, apreciază că numai Primarul Municipiului ... este cel care are calitate procesuală pasivă în litigiile bazate pe dispoziţiile Legii 10/2001.

III. Pârâţii solicită onoratei instanţe respingerea ca neîntemeiată a cererii de chemare în judecată, pentru următoarele:

In ceea ce priveşte solicitarea privind anularea dispoziţiei nr.  ... se arată că partea din imobil deţinuta de reclamanţi situat în str.  ..., nr. ...,  ... , a fost evaluată la suma de 168.100 lei şi antecesorilor reclamantului li s-a acordat în compensare un alt imobil proprietatea S. R., situat în str.  ..., nr. ..., ... , evaluat la suma de 168.167 lei.

Având în vedere că exproprierea s-a realizat prin trecerea în proprietate publică a imobilului situat în str. ..., nr. ..., ... şi antecesorii reclamantului au fost despăgubiţi prin încheierea contractului de schimb ce vizează imobilul situat în str.  ..., nr. ...,  ..., apreciază că nu mai sunt justificate măsurile reparatorii în temeiul Legii 10/2001.

Scopul Legii nr. 10/2001 este de a repara prejudiciile cauzate prin preluarea abuzivă a imobilelor de către Statul Român, dar nu în sensul unei duble reparaţii. în cazul nostru, pentru ca prin dispoziţia întemeiată pe prevederile Legii nr. 10/2001 să se stabilească acordarea de despăgubiri, pe lângă alte cerinţe, era necesar ca pentru imobilul revendicat să nu fi existat deja o reparaţie concretizată prin schimbul efectuat. Susţine legalitatea şi temeinicia dispoziţiei nr.  ... deoarece prin aceasta se evită o dubla despăgubire propusă în favoarea reclamantului atât în temeiul decretului de expropriere, cât şi în baza Legii 10/2001.

Învederează instanţei că prin notificarea nr. 189 din 7.08.2001 reclamantul a solicitat restituirea în natură a construcţiei nedemolate şi a terenului liber precum şi prin echivalent bănesc pentru partea de construcţie demolată şi pentru terenul aferent pe care s-au edificat noi construcţii, imobilului situat în ..., str.  ..., nr. ..., înscris în CF nr. ..., cu nr. topo. 9063, compus din: apartamentele 1 şi 2 compuse din 4 camere, 3 antreuri, 1 bucătărie, 1 cămară, 1 wc, 1 baie, pivniţă, pod, şi teren în suprafaţa de 901 mp., cu părţi indivize comune în cotă de 64/100. Chiar şi în măsura în care nu s-ar fi reparat prejudiciul antecesorilor reclamantului prin schimbul efectuat, comisia de aplicare a Legii 10/2001 nu putea acorda masuri reparatorii pentru întreg imobilul, ci doar pentru cât s-a solicitat prin notificare.

Raportat la petitul privind restituirea în natură a cotei de 2/3 parte din imobilul situat în str.  ..., nr. ..., înscris în CF nr. ..., cu nr. topo. 9063 învederează că reclamantul nu a depus acte de stare civilă sau certificat de moştenitor din care să rezulte că este moştenitor al celorlalţi proprietari înscrişi în CF. Mai mult, terenul din ... , str. ..., nr. ..., se află în zonă sistematizată, terenurile situate între blocuri, alei şi spaţii verzi constituind amenajări de utilitate publică ale localităţii, conform raportului de expertiză întocmit în dos. ...

IV. Raportat la dispoziţiile art. 453 Cod de proc. Civ., pârâţii solicită instanţei respingerea petitului de obligare la plata cheltuielilor de judecată, deoarece, în opinia lor raportat la argumentele de mai sus, nu sunt în culpă procesuală, nefiind susceptibili la plata acestora.

Faţă de motivele mai sus expuse, solicită respingerea contestaţiei formulată de reclamant în principal pe cale de excepţie, iar în subsidiar ca neîntemeiată.

Prin intampinarea formulata pârâtul Primarul Municipiului ... solicită respingerea cererii de chemare în judecată in principal pe cale de excepţie, iar în subsidiar ca neîntemeiată, fiind reiterate motivele din întâmpinarea depusă de pârâţii Municipiul ... şi Consiliul Local al Municipiului ...

Prin raspunsul la intampinare reclamantul C. S. H.  a solicitat respingerea excepţiei puterii de lucru judecat şi admiterea cererii de chemare in judecata. 

Prin concluziile scrise, reclamantul isi sustine pozitia procesuala aratand urmatoarele:

Prin cererea de chemare in judecata a solicitat instanţei sa dispună anularea Dispoziţiei nr.  ... emisa de Municipiul ... , prin Primar, cu sediul in Calea ..., nr. ..., jud.  ...

La primul termen de judecata instanţa a admis excepţia lipsei calităţii procesuale a paratului de rd. 1- Municipiul ... , prin Primar, cu sediul in Calea ..., nr. ..., jud. ..., si a paratului de rd.3 - Consiliul Local al Municipiului ..., cu sediul in ... , str.  ..., nr. ..., jud. ..., rămânând sa se judece cu paratul de rd.2.

Instanţa de judecata a dispus efectuarea unei adrese către parat prin care acesta sa comunice daca schimbul de imobile invocat a fost efectuat si sa dovedească acest fapt.

Din actele de puse de către parat la dosarul cauzei pentru termenul de judecata următor a rezultat ca paratul nu poate face dovada schimbului de locuinţe si nu deţine niciun inscris doveditor.

Proba cu interogatoriul solicitata nu a mai fost susţinuta deoarece răspunsul paratului la solicitarea instanţei de judecata privind realizarea schimbului de imobile a fost relevant, in sensul nedovedirii efectuării acestuia.

Reclamantul arata faptul ca antecesorii sai nu au primit in schimb niciun imobil din partea paratelor, si aici se refera strict la partea de imobil demolata si la terenul aferent acesteia, astfel ca intre parti  nu a existat nici compensaţie ( astfel cum se face referire in dispoziţia atacata - si nu s-a efectuat nici un schimb cu imobilul de pe strada ..., nr. ...).

Faptul ca antecesorii reclamantului au dat o declaraţie de acceptare a unui  schimb nu poate conduce la ideea realizării faptice si juridice a schimbului, astfel incat apreciaza ca atâta timp cat schimbul nu a fost perfectat legal si noua locuinţa nua intrat in posesia antecesorilor , schimbul nu a existat.

De asemenea, paratul arata ca antecesorul reclamantului ar fi fost indemnizat pentru exproprierea cotei sale de proprietate, alt lucru neadevarat deoarece acesta nu a primit niciodată in schimb un bun cu valoarea echivalenta.

Excepţia puterii de lucru judecat solicitam a fi respinsa pentru următoarele considerente - invocarea acesteia fiind de natura a induce instanţei de judecata o confuzie asupra obiectului cauzei raportat la celelalte litigii care au avut loc intre parti, legate de imobilul situat in ..., str.  ..., nr. ..., jud. ...

Arata ca intre cele doua cauze, cea prezenta si cea invocata de către paraţi prin cauza ce a format obiectul dos. ... a Tribunalului Cluj, nu exista o tripla identitate de elemente (de parti, obiect si cauza), cauza judecata de Tribunalul Cluj având ca obiect restituirea in natura (despagubiri) a imobilului in litigiu, ori cauza de fata are ca obiect Anularea Dispoziţiei nr. ... emisa de către Municpiul ..., prin Primar ori reclamantul urmăreste prin anularea acestei dispoziţii sa dea eficienta unei alte hotărâri judecătoreşti irevocabile si anume Sentinţa civile nr. ... pronunţata de către Judecătoria Clui-Napoca, in dos.  ..., rămasa irevocabila prin Decizia civila nr.  ... a Curţii de Apel Ciul¬in temeiul hotărârii judecătoreşti menţionate, instanţa de judecata a constatat dreptul lor de a solicita partajarea in natura a imobilului din ..., strada Horia nr. ..., jud. ... conform cotelor stabilite de către instanţa de judecata prin Sentinţa civila nr. ... pronunţata de către Judecătoria Cluj-Napoca, in dos. ..., rămasa irevocabila prin Decizia civila nr.  ... a Curţii de Apel Cluj.

Prin Sentinţa civila nr.  ... pronunţata de către Judecătoria Cluj-Napoca, in dos. ..., rămasa irevocabila prin Decizia civila nr.  ... a Curţii de Apel Cluj, instanţa de judecata a constatat irevocabil ca intre foştii coproprietari tabulari ai imobilului nu s-a incheiat un act de partaj voluntar materializat intr-un inscris, in speţa fiind vorba doar de un partaj de folosinţa, care da dreptul paraţilor din prezenta cauza la un drept de proprietate pe cote ideale.

In virtutea hotărârii judecătoreşti, arata ca reclamantul deţine si el o cota ideala din acest imobil in discuţie, din ..., str.  ..., nr. ..., cota care se regăseşte in prezent ocupata si folosita de către paraţii din dosarul respectiv.

Exista intradevar doua hotărâri judecătoreşti irevocabile :

-Sentinţa civila  ... a Tribunalului Cluj, rămasa irevocabila prin Decizia

 civila nr.  ... a Curţii de Apel Cluj, cea de care se folosesc paraţii in

apărarea acestora

-Sentinţa  civila  nr.  ... pronunţata  de  către Judecătoria  Cluj-

Napoca, in dos. ..., rămasa irevocabila prin Decizia civila nr.

 ... a Curţii de Apel Cluj, cea in baza căreia reclamantul a pornit

aceasta acţiune

Solicita instanţei de judecata sa constate ca aceste hotărâri iudecatoresti vizează aspecte diferite, este drept ca in legătura cu situaţia aceluiaşi imobil din ..., situat in strada ..., nr. ..., jud. ..., insa având temeiuri juridice diferite si ambele tranşate irevocabil.

Din acest motiv nu exista nici autoritate de lucru judecat dar nici nu suntem in prezenta puterii de lucru judecat.

Analizând cererea de chemare în judecată prin prisma motivelor invocate, a materialului probator al cauzei şi în lumina prevederilor legale incidente, Tribunalul constată următoarele:

Prin Dispoziţia nr. ... din 22 aprilie 2016, emisă de Primarul municipiului  ... (f. 9-10 vol. I), s-a revocat Dispoziţia nr.  ... din 9 iulie 2008 şi s-a respins notificarea nr. 189 din 07.08.2001, formulată de reclamantul C. S. H. pentru partea de construcţie demolată şi pentru terenul aferent pe care s-au edificat construcţii noi, imobil care a aparţinut antecesorului acestuia, C.  I., înscris în C.F. nr. ... , cu nr. top. 9063, situate în mun. ... , str . ..., nr. ..., cu moticarea că antecesorul notificatorului a beneficiat de un alt imobil în schimbul celui revendicat, astfel că nu este vorba despre un imobil preluat în mod abuziv în accepţiunea Legii nr.10/2001.

Tribunalul constată că prin Dispoziţia revocată, având nr. ..., emisă de Primarul municipiului  ... (f. 55-56 vol. I), s-a propus acordarea de despăgubiri în condiţiile legii speciale privind regimul de stabilire şi plată a despăgubirilor aferente imobilelor preluate în mod abuziv – Titlul VII din Legea nr. 247/2005, având în vedere despăgubirile primite la expropriere, pentru cota de 1/6 parte din imobilul revendicat înscris în C.F. nr. ..., cu nr. top. 9063, construcţie şi teren, situat în mun. ..., str.  ..., nr. ..., în favoarea notificatorului C. S. H.

Dispoziţia anterior menţionată a format obiectul controlului judiciar în dosarul nr. ... al Tribunalului Cluj, Secţia civilă, iar prin Sentinţa civilă nr. ... (f. 30-33 vol. I9, s-a respins ca nefondată cererea de chemare în judecată completată, extinsă şi precizată formualtă de reclamantul C. S. H.

Prin Decizia civilă nr. ... a Curţii de Apel Cluj, Secţia I civilă (f. 34-38 vol. I), a fost respins ca nefondat recursul declarat de către reclamant împotriva sentinţei civile menţionate.

În considerentele deciziei pronunţate în recurs s-a reţinut că antecesorul reclamantului, C.  I., a primit un bun în valoare echivalentă a apartamentului expropriat, situaţie în care este discutabilă solicitarea acestuia de a i se acorda măsuri reparatorii prin echivalent în temeiul Legii nr. 10/2001. S-a reţinut de asemenea că înscrisurile care atestă compensarea imobilului expropriat de la antecesorul reclamantului au fost depus în recurs şi necontestate de către reclamantul recurent prin concluziile scrise, situaţie în care, instanţa de recurs a analizat recursul declarat şi prin prisma acestor înscrisuri depuse în probaţiune.

La solicitarea instanţei pârâtul Primarul municipiului ... a arătat în cuprinsul Notelor scrise înregistrate la data de 18 octombrie 2016 (f. 9, vol. II) că nu deţine acte privind schimbul de imobile invocat, însă coroborând actele care au stat la baza emiterii Dispoziţiei nr. ... cu memoriul Tehnico-economic referitor la propunerile de expropriere necesare construcţiilor de locuinţe în oraşul ... nr. ... din 08.03.1959, arată că s-a  considerat că antecesorul reclamantului a fost idemnizat pentru exproprierea cotei sale de proprietate.

În cuprinsul memoriului analizat, la cap. II pct. 3, a s-a menţionat că imobilul situat în ..., str. ..., nr. ..., identificat cu nr. top. 9063, formează proprietatea tabulară a lui C. I., C. I., C. G., C. S. şi C. M., în cotă de 4/6 parte şi 2/6 parte a numitei H. M. V. La pct. 3.b se arată că în schimbul imobilului de mai sus a fost identificat şi echivalat ca fiind corespunzător sub raport valoric imobilul situat în ..., str. ..., nr. ..., identificat cu nr. top. 4981, intrat în proprietatea Statului Român şi aflat în administrarea şi folosinţa Sfatului pe bază de naţionalizare. Se mai arată că imobilul are datele descrise în procesul verbal de evaluare şi constă în 2 corpuri aşa cum rezultă şi din cartea funciară (f. 13-15).

Tribunalul constată că pârâtul invocă în spijinul susţinerilor sale un memoriu cuprinzând propuneri de expropriere şi declaraţia autentică dată de foştii proprietari ai imobilului prin care consimt la realizarea schimbului (f. 39 vol. I9), dar nu se face dovada realizării efective a schimbului de imobile, astfel încât nu se poate susţine că antecesorul reclamantului a fost indemnizat în forma analizată pentru imobilul expropriat şi astfel nu ar mai fi îndreptăţit la măsuri reparatorii în temeiul Legii nr. 10/2001.

Se mai arată în cuprinsul notelor analizate că, în ceea ce priveşte imobilul obiect al schimbului, situat în strada ..., nr.  ... , fosta stradă ..., fostă stradă ..., nr. ... din ... , s-a identificat existenţa unui contract de închiriere a numitului C. G. pentru apartamentul nr. ... , acte emise la data de 12 august 1950. Nu rezultă însă ce doreşte pârâtul să dovedească cu existenţa unui contract de închiriere pe numele persoanei menţionate (f. 11-12, vol. II).

Tribunalul reţine de asemenea că imobilul propus pentru schimb a fost proprietatea Statului Român la data întocmirii memoriului analizat, aşa cum atestă înscrierile din C.F. nr. ... , imobilul cu nr. top. 4981, construcţii şi teren, intrând în proprietatea statului cu tilu de naţionalizare în baza Decretului  nr. 92/1950 (f. 21-23, vol. II). Este de remarcat însă faptul că la data de 3 octombrie 1996, când s-a înfiinţat cartea funciară individuală nr. ... (f. 17), construcţia/o parte din construţie încă s-a aflat în proprorietatea statului, ulterior fiind vândut în temiul Legii nr. 112/1995 un apartament dintre cele trei evidenţiate în cartea funciară menţionată. În consecinţă, statul este şi în prezent proprietar cu privire la 2 dintre cele 3 apartamente.

Rezultă din cele expuse că pârâtul nu este în măsură să probeze că schimbul a fost efectiv realizat, prin transferul dreptului de proprietate cu privire la un alt imobil în patrimoniul antecesorului reclamantului. Or, în acest condiţii dispoziţia contestată este nelegală.

Tribunalul apreciază că nu sunt îndeplinite cerinţele impuse de textele legale incidente pentru a se reţine autoritatea de lucru judecat sau puterea de lucru judecat a deciziei civile analizate,  în condiţiile în care instanţa de recurs, pe de o parte, a apreciat că solicitarea reclamantului este discutabilă, iar pe de altă parte, a arătat că statuarea se bazează pe înscrisuri depuse în recurs faţă de care recurentul reclamant avea posibilitatea să-şi formuleze poziţia prin concluziile scrise depuse la dosarul cauzei. În acest context este de remarcat şi faptul că pârâtul nu a invocat existenţa schimbului de imobile în faza jduecăţii cauzei în fond.

În opinia instanţei, pârâtului îi revenea sarcina de a dovedi, dincolo de orice îndoială, că în schimbul imobilului expropriat, în patrimoniul antecesorului reclamantului a intrat un alt imobil cu valoarea echivalentă. Or, aşa cum a arătat în cuprinsul notelor scrise examinate pârâtul nu este în măsură să facă o asemenea dovadă, deoarece, în realitate, operaţiunea de schimb nu a fost realizată, mai exact finalizată, existând doar propuneri în acest sens şi o declaraţie de acceptare a prorpietarului, care de altfel nu avea nicio altă opţiune decât a accepta propunerea făcută de autorităţile de la acea dată.

În concluzie, din probaţiunea adminsitrată în prezenta cauză şi în acelaşi timp, din susţinerile pârâtului Primarul municipiul  ... rezultă că schimbul de imobile nu a fost realizat, situaţie în care în care este dovedită calitatea de persoană îndreptăţită la măsuri reparatorii în temeiul Legii nr. 10/2001.

În lumina considerentelor expuse şi în baza prevederilor art. 26 alin. 3 din Legea nr. 10/2001, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, urmează să fie admisă acţiunea civilă formulată de reclamantul C. S. H. în contradictoriu cu pârâtul Primarul municipiului ... , în temeiul Legii nr. 10/2001 şi în consecinţă, se va anula Dispoziţia nr. ... , emisă de Primarul municipiului ...

Pentru motivele expuse se va respinge cererea faţă de Municipiul ... reprezentat prin primar şi Consiliul local al municipiului ... , ca fiind înaintată împotriva unor persoane fără calitate procesuală pasivă, ca urmare a admiterii excepţiei corespunzătoare.

În baza dispoziţiilor art. 453 alin. 1 C.pr.civ., va fi obligat pârâtul Primarul municipiului ... , a cărui culpă procesuală este dovedită, să plătească în favoarea reclamantului cheltuieli de judecată în sumă de 1.200 lei, reprezentând onorariu avocaţial conform chitanţei de la 25.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge excepţia puterii lucrului judecat, invocată de pârâtul Primarul municipiului ...

Admite acţiunea civilă formulată de reclamantul C. S. H. în contradictoriu cu pârâtul Primarul municipiului ... , în temeiul Legii nr. 10/2001 şi în consecinţă:

Anulează Dispoziţia nr. ... , emisă de Primarul municipiului ...

Respinge cererea faţă de Municipiul  ... reprezentat prin primar şi Consiliul local al municipiului ... , ca fiind înaintată împotriva unor persoane fără calitate procesuală pasivă.

Obligă pârâtul Primarul municipiului  ... să plătească în favoare reclamantului cheltuieli de judecată în sumă de 1.200 lei.

Cu drept de apel în termen de 30 zile de la comunicare. Apelul se înregistrează la Tribunalul Cluj.

Pronunţată în şedinţa publică din data de 02.11.2016.

Președinte

L. E.

Grefier

A. P.

A.P. 03 Noiembrie 2016

Red EL/tehn AP/06.01.2017/6 ex.