Acţiune posesorie. Reclamanţii nu au probat o stare de fapt diferită, la momentul introducerii acţiunii posesorii, de cea existentă anterior decesului lui m.c.d., or una din condiţiile exercitării acţiunii posesorii presupune producerea unei tulburări sau

INSTANŢA,

Deliberând asupra cauzei de fata, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe sub nr. X/299/2017, la data de XX.XX.2017, reclamanții J.V. şi J.V.M. au chemat în judecată pe pârâta M.C., solicitând instanței ca, prin hotărârea pe care o va pronunța, sa dispună obligarea pârâtei sa lase in liniştită posesie imobilul teren suprafaţa de aproximativ 300 mp situat în Bucureşti, Str. X, nr. Y, imobil ocupat în mod abuziv de parata; evacuarea paratei din imobilul construcție in suprafaţa de 18,41 mp si terenul de sub imobil situat in Bucureşti, Str. A, nr. B, Sector 1 Bucureşti; deblocarea accesului la imobile (teren si construcție); obligarea paratei la aducerea terenului la starea in care se găsea înainte de momentul ocupării abuzive, si in subsidiar, obligarea paratei la plata lucrărilor întreprinse de aceștia in scopul aducerii terenului la starea iniţiala, evaluată provizoriu la suma de 5.000 lei, cu cheltuieli de judecată.

În motivarea cererii, reclamanții au arătat că sunt titularii dreptului de proprietate asupra imobilului teren si constructii, in suprafaţa totala de 662,4 mp din înscrisuri si de 676,15 mp din măsurători, situat în Bucureşti, strada A nr B, având o ieşire si in STR. X, NR. Y, sector 1. Acest teren de 662,4 mp, respectiv de 676,15 mp din măsurători, in forma literei L, este compus din: teren in suprafaţa de 248 mp din documente si de 261,75 mp din măsurători, dobândit în baza unor contracte de vanzare-cumparare, încheiate in perioada 1991-1997, respectiv contractul de vânzare-cumpărare nr C/1991 redactat de Notariatul de Stat al sectorului 1, Bucureşti, prin care soţii J.V. si J.V.M. cumpără 90 mp de la G.I. si G.G.D.; contractul de vanzare-cumparare nr D/1995 redactat de Notariatul de Stat al sectorului 1, Bucureşti, prin care soţii J.V. si J.V.M., cumpără de la M.C. cota indiviza de 1/3 din totalul suprafeţei de 158 mp, respectiv 52.66 mp; contractul de vanzare-cumparare nr E/1995 redactat de Notariatul de Stat al sectorului 1, Bucureşti, prin care soţii J.V. si J.V.M. cumpără de la M.C.D., cota indiviza de 1/3 din totalul suprafeţei de 158 mp respectiv 52.66 mp; contractul de vanzare-cumparare nr. F/1997, redactat de BNP V.R.G., Bucureşti, prin care soţii J.V. si J.V.M. cumpără de la G.G.D. (fosta G., fosta M.) cota indiviza moştenită de 1/3 din totalul suprafeţei de 158 mp respectiv 52,66 mp.

S-a mai menționat ca terenul în suprafaţă de 414,4 mp, pe care l-au cumparat in anul 1991 de la G.G.D., i-a fost oferit acesteia ca zestre de către tatal sau. Faptul ca acest teren a apartinut G.G.D. (fosta G., fosta M.) este dovedita prin 3 elemente: o parte a construcţiei denumita in cadastru C2 se afla construita pe acest teren; terenul respectiv, in forma literei L, nu are număr postal distinct in str. X deoarece aparţine de proprietatea înregistrata in strada A nr.B. In stanga lui se afla numărul C iar in dreapta lui se afla numărul D. A fost neîntrerupt din anul 1991.

Reclamanţii au mai susţinut că în contractul de vanzare-cumparare nr. E/1995, prin care au cumparat 52.66 mp (respectiv 1/3 din 158 mp) de la M.C.D., tinand seama de faptul ca acesta era omul străzii, neavand nici serviciu si nici locuinţa, aceștia s-au oferit sa-i o pună la dispoziţie o incapere, pe toata durata vieţii. Astfel i-au oferit imobilul desemnat in cadastru cu C2, in suprafaţa de 18.41 mp.

Reclamanții au precizat ca aceasta începere nu face obiectul contractului de vanzare-cumparare nr. E/1995, vanzator M.C.D. ci a fost cumparata de aceștia in anul 1991, de la G.I. si G.G.D., prin contractul  de vanzare-cumparare nr. C/1991, asa cum se stipuleaza si in contractul E/1995, pag 2. ca existenta pe terenul de 158 mp, vândut de cei 3 moștenitori, a fost demolata imediat dupa cumparare, intrucat prezenta un risc mare de prăbuşire.

S-a mai arătat că, începând cu anul 1997, în imobilul C2 care le aparţine, de 18.41 mp, pentru care plătesc anual impozite, M.C.D. a adus-o si pe concubina lui, respectiv pe M.C.; la data  de XX.XX.2016  M.C.D.  a decedat, si odata cu acest eveniment a încetat și obligația reclamanților fata de el, iar de înmormântare si de toate pomenile ulterioare, desi nu era prevăzut in contract, s-au ocupat reclamanții, inclusiv de cumpararea locului de veci. În luna septembrie 2016,  la 2 luni de la deces, parata M.C. a părăsit imobilul, fara a anunţa reclamanții, abandonându-si cele 3 bunuri (un şifonier, o masuta si un pat), precum si un câine.

Reclamanții au mai menționat ca nici M.C.D. si nici pârâta nu au avut niciun venit în cei 19 ani cat au locuit împreuna in imobilul care le aparţine, trăind din mila acestora și a  altor vecini, in aceasta perioada neinteresandu-se de ei nicio ruda.

S-a mai arătat că, în perioada XX.XX.2017-XX.XX.2017, au avut loc acţiuni ilegale ale paratei, respectiv:  în după-amiaza zilei de XX.XX.2017, cand reclamanții s-au  intors de la serviciu, au constatat ca a fost taiat lacatul de la poarta care da in str X intre nr C şi D si a fost pus un alt lacat;  în data de xx.xx.2017, parata, impreuna cu 4 cetateni, le-au daramat gardul care imprejmuia o gradina de zarzavat si le-au blocat accesul de la C2 in doua locuri: inspre strada A si inspre str. X; în data de xx.xx.2017, in timp ce erau la serviciu, au fost anunţaţi de vecinii de pe str. X nr Y, ca in curtea lor nişte persoane toarna alei de beton, folosind materialele reclamanților, stocate pe acest teren, iar organele de poliție au constatat cele afirmate de aceștia.

S-a menționat ca zona ocupata si blocată in mod abuziv reprezintă incaperea de 18.41 mp si o parte din teren, in suprafaţa de aproximativ 300 mp și ca in cadastru, la nr. 18105 acest teren figureaza « teren in folosinţa familiei J.” si aceștia il folosesc neintrerupt din anul 1991.

În dovedirea cererii, reclamanții au depus inscrisuri.

La termenul de judecată din  data de xx.xx.2017, instanța a disjuns capetele de cerere privind capetele 1 și 4 ale cererii formulate dispunând formarea unui nou dosar, având ca obiect acțiune posesorie, cauza fiind înregistrată sub nr.xx/299/2017, cu termen de judecată la data de xx.xx.2017.

 Instanţa a încuviinţat şi administrat proba cu înscrisuri şi proba testimonială, fiind audiaţi martorii I.P. şi D.I., depoziţiile acestora fiind consemnate şi ataşate la dosar, la filele 47-48.

Analizând actele si lucrările dosarului, instanța reţine următoarele:

Prin cererea ce face obiectul prezentului dosar reclamanţii J.V. şi J.V.M. au solicitat obligarea pârâtei M.C. să le lase în liniştită posesie imobilul teren suprafaţa de aproximativ 300 mp situat în Bucureşti, Str. X, nr. Y, să aducă terenul la starea in care se găsea înainte de momentul ocupării abuzive, si in subsidiar, să fie obligată pârâta la plata lucrărilor întreprinse de reclamanţi in scopul aducerii terenului la starea iniţială; reclamanţii şi-au întemeiat cererea pe dispoziţiile art 1003-1005 NCPC (privind cererile posesorii) şi pe disp art 949 NCC.

Potrivit art 1003 NCPC, cererile posesorii sunt admisibile numai în cazurile şi condiţiile prevăzute de Codul civil.

Conform art 949 NCC, cel care a posedat un bun cel puţin un an poate solicita instanţei de judecată prevenirea ori înlăturarea oricărei tulburări a posesiei sale sau, după caz, restituirea bunului. De asemenea, posesorul este îndreptăţit să pretindă despăgubiri pentru prejudiciile cauzate.

Totodată, conform art 949 alin 2 NCC, exerciţiul acţiunilor posesorii este recunoscut şi detentorului precar.

Aşadar, acţiunea posesorie reprezintă acţiunea aflată la îndemâna posesorului, având scopul de a proteja posesia împotriva oricărei tulburări, pentru a menţine această stare sau pentru a o redobândi în cazul în care a fost pierdută.

Posesorul trebuie să producă dovada unei stări de fapt, şi nu a unui drept subiectiv (sub acest aspect neprezetând relevanţă dacă are şi calitatea de proprietar  al imobilului), având posibilitatea de a folosi orice mijloc de probă pentru a dovedi starea de fapt şi tulburarea acesteia.

Folosirea acţiunilor posesorii se impune în momentul în care se produce o tulburare sau o deposedare, victima urmărind să obţină încetarea tulburării sau restituirea bunului în cazul deposedării.

Pentru exercitarea acţiunii posesorii trebuie întrunite cumulativ următoarele condiţii: să existe o tulburare sau deposedare, reclamantul să dovedească că a posedat cel puţin un an înainte de tulburare sau deposedare, iar posesia acestuia trebuie să fie utilă.

Potrivit art. 949 alin. (1) NCC, pentru exercitarea acţiunii posesorii reclamantul trebuie să facă dovada că a posedat bunul cel puţin un an înainte de introducerea acţiunii. Posesia de un an de care face vorbire textul de lege trebuie dovedită de către reclamant. Legiuitorul nu prevede expres condiţia regularităţii posesiei, însă, în acord cu prevederile art. 922 alin. (1) NCC, pentru a produce efecte juridice posesia trebuie să fie utilă. Regularitatea posesiei se prezumă conform art. 919 alin. (1) NCC. Perioada cât posesia este viciată nu intră în calculul termenului de un an. Posesia reclamantului trebuie să fie continuă, netulburată şi publică. Dovada discontinuităţii, violenţei sau a clandestinităţii aparţine pârâtului, care poate utiliza orice mijloc de probă pentru a produce dovada vicierii posesiei reclamantului.

În speţă însă, deşi reclamanţii au pretins faptul că în perioada XX.XX.2017-XX.XX.2017 pârâta a tăiat lacătul de la poarta „care dă în str. X între numerele C şi D”, a dărâmat gardul  care împrejmuia o grădină de zarzavat şi a turnat alei de beton în curtea reclamanţilor, nu au probat cele susţinute, martora I.P., a cărei audiere au solicitat-o reclamanţii, arătând că nu ştie dacă au avut loc nişte evenimente în primăvara acestui an la imobil şi nici dacă au fost turnate alei de beton în primăvara acestui an în curtea imobilului.

Pe de altă parte, în cererea de chemare în judecată formulată, reclamanţii au precizat că pârâta M.C. a locuit împreună cu M.C.D., timp de 19 ani, în corpul C2, aflat în proprietatea reclamanţilor - situat pe terenul cu privire la care a fost formulată acţiunea posesorie -  şi pus la dispoziţie de către aceştia lui M.C.D.; totodată, martora IP a arătat că, întrucât M.C.D. trecea prin curtea imobilului şi mai consuma alcool, reclamanta a făcut o intrare separată prin str. X şi a construit un gard între camera lui M.C.D. şi casa construită.

În aceste condiţii, reclamanţii nu au probat o stare de fapt diferită, la momentul introducerii acţiunii posesorii, de cea existentă anterior decesului lui M.C.D., or una din condiţiile exercitării acţiunii posesorii presupune producerea unei tulburări sau deposedări; astfel, reclamanţii nu au dovedit tulburarea posesiei acestora de către pârâtă, prin acte care să fi survenit cu cel mult un an înainte de data tulburării, iar sarcina probei revine, potrivit art 249 NCPC, celui care face o susţinere în cursul judecăţii.

Pentru aceste considerente, instanţa va respinge cererea de obligare a pârâtei să le lase reclamanţilor în liniştită posesie imobilul teren suprafaţa de aproximativ 300 mp situat în Bucureşti, Str. X, nr. Y, şi, pentru considerentele anterior expuse – nefiind probată modificarea  de către pârâtă a stării terenului – va respinge şi capetele de cerere accesorii, ca neîntemeiate.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE

Respinge cererea formulată de reclamanții J.V., J.V.M., ambii cu domiciliul în Bucureşti, …., în contradictoriu cu  pârâta M.C., cu domiciliul în Bucureşti, …, ca neîntemeiată.

Cu drept de apel în termen de 30 zile de la comunicare, cererea de apel urmând a se depune la Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti. 

Pronuntata in şedinţă publică, azi, xx.xx.2017.

Domenii speta

Spete similare