Deliberând asupra cauzei de faţă, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Sectorului 1 Bucureşti, la data de 31.10.2016, sub număr unic x/299/2016*, având ca obiect „rectificare carte funciară”, reclamanţii H.S.C.A. şi M.G.M.C. în contradictoriu cu pârâtii A.L. şi OCPI , au solicitat ca prin hotărârea ce se va pronunţa să se dispună radierea proprietarului tabular, A.L., din cuprinsul cărţii funciare 221073 (provenită din conversia pe hârtie a CF 28777) UAT Bucureşti Sector 1, în cotă de 1/1 de sub B.1, radierea tuturor notărilor accesorii proprietăţii, precum şi obligarea pârâţilor la plata cheltuielilor de judecată ocazionate de prezentul litigiu.
În motivarea cererii, reclamanţii au învederat că li s-a recunoscut în mod definitiv dreptul de proprietate asupra imobilului înscris în cartea funciară nr. 221073 (provenită din conversia pe hârtie a CF 28777) UAT Bucureşti Sector 1, prin Sentinţa Civilă nr. 433/30.03.2015 pronunţată de Tribunalul Bucureşti, în dosarul civil nr. X/3/2012 definitivă prin Decizia Civilă nr. 641A/22.12.2015 a Curţii de Apel Bucureşti, fiind necesar ca situaţia tabulară a imobilului să fie în concordanţă cu situaţia juridică reală actuală a acestuia. Reclamanţii au mai învederat că OCPI – BCPI Sector 1 Bucureşti a refuzat radierea înscrierilor actuale din CF cu privire la imobilul aflat în proprietatea lor pe motiv că nu a fost prezentată hotărârea judecătorească definitivă de radiere.
În drept, cererea a fost motivată pe temeiul dispoziţiilor art.. 907 NCC.
În dovedirea cererii, reclamanţii au solicitat încuviinţarea şi administrarea probei cu înscrisuri.
Cererea a fost legal timbrată, conform dispoziţiilor art. 20 din OG 80/2013, dovada fiind ataşată la fila 12, în original.
În termenul legal, prevăzut de dispoziţiile art. 201 alin. 1 NCPC, pârâtul OFICIUL DE CADASTRU ŞI PUBLICITATE IMOBILIARĂ BUCUREŞTI-BIROUL DE CDASTRU ŞI PUBLICITATE IMOBILIARĂ SECTOR 1 a depus întâmpinare, în cuprinsul căreia a invocat excepţia lipsei calităţii sale procesuale pasive, având în vedere dispoziţiile art. 33 alin. 1 din Legea nr. 7/1996, precum şi considerentele Deciziei nr. 5728/2005 pronunţată de Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
În drept, întâmpinarea a fost motivată pe temeiul dispoziţiilor art. 205 NCPC şi al Legii nr. 7/1996 – a cadastrului şi publicităţii imobiliare.
În dovedirea apărărilor expuse, pârâtul a solicitat încuviinţarea şi administrarea probei cu înscrisuri.
Pârâta A.L. nu a formulat Întâmpinare şi nu a solicitat probe în apărare.
La termenul de judecată din data de 31.01.2017, în şedinţă publică, conform dispoziţiilor art. 406 NCPC, reclamanţii au învederat că înţeleg să renunţe la judecata cererii având ca obiect rectificarea Cărţii Funciare, prin radierea notărilor accesorii imobilului, din Partea a III-a Sarcini.
La termenul de judecată din data de 31.01.2017, în şedinţă publică, în acord cu dispoziţiile Art. 248 alin. 4 NCPC, instanţa a unit cu fondul soluţionarea excepţiei lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtului OCPI , invocată de către acesta, prin întâmpinare.
La solicitarea instanţei, OCPI a comunicat în copie certificată toate înscrisurile care au stat la baza încheierilor din partea II – Sarcini din CF nr. 221073 provenită din conversia pe hârtie a CF vechi 28777, precum şi a celor care au stat la baza emiterii încheierilor nr. 401890/2008, nr. 158325/2011 şi 35904/2012.
Examinând actele şi lucrările dosarului, instanţa reţine următoarele:
Legea aplicabilă litigiului dedus judecăţii:
Potrivit dispoziţiilor art. 76 din Legea nr. 71/2011 privind punerea în aplicare a dispoziţiilor NCC „dispoziţiile art. 876-915 din Codul civil privitoare la cazurile, condiţiile, efectele şi regimul înscrierilor în cartea funciară se aplică numai actelor şi faptelor juridice încheiate sau, după caz, săvârşite ori produse după intrarea în vigoare a Codului civil”, iar în acord cu dispoziţiile Art. 77 şi 80 din acelaşi act normativ „înscrierile în cartea funciară efectuate în temeiul unor acte ori fapte juridice încheiate sau, după caz, săvârşite ori produse anterior intrării în vigoare a Codului civil vor produce efectele prevăzute de legea în vigoare la data încheierii acestor acte ori, după caz, la data săvârşirii sau producerii acestor fapte, chiar dacă aceste înscrieri sunt efectuate după data intrării în vigoare a Codului civil” şi „cererile de înscriere, precum şi acţiunile în justiţie întemeiate pe dispoziţiile Legii nr. 7/1996, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, indiferent de data introducerii lor, vor fi soluţionate potrivit normelor materiale în vigoare la data încheierii actului sau, după caz, la data săvârşirii ori producerii faptului juridic generator, modificator sau extinctiv al dreptului supus înscrierii ori rectificării, cu respectarea normelor procedurale în vigoare în momentul introducerii lor”.
Prin prisma acestor dispoziţii legale şi observând că obiectul prezentei cereri de chemare în judecată îl constituie rectificarea înscrierii dreptului de proprietate în favoarea pârâtei, în temeiul unei hotărâri judecătoreşti devenită definitivă la data de 22.12.2015, prin care s-a consfinţit că reclamanţii sunt adevăraţii titulari ai dreptului real întabulat în CF nr. 221073 (provenită din conversia pe hârtie a CF 28777) UAT Bucureşti Sector 1, instanţa apreciază că raportat la dispoziţiile Art. 80 teza ultimă din Legea nr. 71/2011, dispoziţiile legale aplicabile speţei de faţă sunt cele prevăzute în Art. 876-915 NCC, având în vedere că faptul juridic cu efect extinctiv asupra dreptului înscris şi în privinţa căruia s-a solicitat rectificarea a intervenit ulterior datei de 01.11.2011 (Decizia Civilă nr. 641A/22.12.2015 prin care s-a stabilit în mod definitiv că dreptul de proprietate asupra imobilului descris în cuprinsul CF 28777 aparţine reclamanţilor).
Asupra excepţiei lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtului OCPI, invocată de acesta, prin întâmpinare, instanţa reţine următoarele:
Cererea de chemare în judecată având ca obiect „recificare de carte funciară” se formulează în contradictoriu cu titularul dreptului vizat de rectificare, adică împotriva persoanei împotriva căreia radierea, îndreptarea sau corectarea înscrierii inexacte ar urma să producă efectele juridice specifice. Aşa fiind, potrivit dispoziţiilor Art. 908 alin. 4 NCC „acţiunea în rectificare poate fi introdusă concomitent sau separat, după ce a fost admisă acţiunea de fond, când este cazul. Ea poate fi formulată atât împotriva dobânditorului nemijlocit, cât şi împotriva terţilor dobânditori, cu titlu oneros sau cu titlu gratuit, în condiţiile prevăzute la art. 909, cu excepţia acţiunii întemeiate pe dispoziţiile alin. (1) pct. 3 şi 4, care nu poate fi pornită împotriva terţilor care şi-au înscris vreun drept real, dobândit cu bună-credinţă şi printr-un act juridic cu titlu oneros sau, după caz, în temeiul unui contract de ipotecă, întemeindu-se pe cuprinsul cărţii funciare.
În mod evident OCPI nu poate fi asimilat nici dobânditorului nemijlocit şi nici terţului dobânditor, astfel că în privinţa acestei instituţii demersul judiciar al reclamanţilor nu poate produce efectele prevăzute de dispoziţiile Art. 908 alin. 1 şi 2 NCC, nefiind îndeplinite condiţiile prevăzute de dispoziţiile Art. 36 NCPC („calitatea procesuală rezultă din identitatea dintre părţi şi subiectele raportului juridic litigios, astfel cum acesta este dedus judecăţii”). În acelaşi sens a dispus legiuitorul şi în cuprinsul dispoziţiilor Art. 32 din Legea nr. 7/1996, dar şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în considerentele Deciziei nr. 5728/2005.
Pentru toate aceste considerente, va admite excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtului OCPI.
Va respinge acţiunea reclamanţilor H.S.C.A. şi M.G.M.C. în contradictoriu cu pârâtul OCPI ca fiind formulată în contradictoriu cu o persoană fără calitate procesuală pasivă.
Pe fondul cererii, instanţa reţine următoarele:
Potrivit extrasului de CF nr. 221073 provenită din conversia pe hârtie a CF vechi 28777, asupra imobilului situat în Bucureşti, …., în suprafaţă de 147 mp, a fost înscris dreptul de proprietate în cotă de 1/1 părţi, cu titlu de donaţie, în favoarea pârâtei A.L., în baza încheierii de CF nr. 10357/22.08.2012, sub B1 (fila 117).
În aceeaşi carte funciară, în partea a II-a „proprietari şi acte”, sub B2, B3 şi B4 au fost înscrise respingerile cererii de întabulare a dreptului de proprietate asupra aceluiaşi imobil, în favoarea reclamanţilor, precum şi a cererii de reexaminare împotriva încheierii nr. 87392/08.09.2016. (fila 117).
Prin Sentinţa Civilă nr. 433/30.03.2015 pronunţată de Tribunalul Bucureşti în dosarul civil nr. X/3/2012 s-a dispus admiterea în parte a acţiuni civile formulată de reclamanţii din prezenta cauză în contradictoriu cu pârâta A.L. şi a fost obligată aceasta din urmă să lase în deplină proprietate şi liniştită posesie imobilul situat în Bucureşti, sector 1, …., compus din teren în suprafaţă de 295 mp şi construcţie (filele 124-125).
Prin Decizia Civilă nr. 641A/22.12.2015, Curtea de Apel Bucureşti a menţinut în mod definitiv soluţia instanţei de fond pe capătul de cerere având ca obiect revendicarea imobilului situat în Bucureşti, ……
În consecinţă, situaţia de fapt prezentată în cererea de chemare în judecată şi dovedită ca urmare a administrării probei cu înscrisuri, în conformitate cu dispoziţiile Art. 292 alin. 1 NCPC cu referire la dispoziţiile Art. 265 NCPC, relevă faptul că reclamanţii sunt adevăraţii titulari ai dreptului de proprietate asupra imobilului situat în Bucureşti, …. şi înscris în prezent în CF nr. 221073 provenită din conversia pe hârtie a CF vechi 28777.
Potrivit dispoziţiilor Art. 908 alin. 4 NCC „acţiunea în rectificare poate fi introdusă concomitent sau separat, după ce a fost admisă acţiunea de fond, când este cazul...”.În acord cu dispoziţiile Art. 907 NCC „când o înscriere făcută în cartea funciară nu corespunde cu situaţia juridică reală, se poate cere rectificarea acesteia” şi „prin rectificare se înţelege radierea, îndreptarea sau corectarea oricărei înscrieri inexacte efectuate în cartea funciară”. Totodată, aliniatul 3 prevede că „situaţia juridică reală trebuie să rezulte dintr-o recunoaştere făcută de titularul înscrierii a cărei rectificare se solicită, prin declaraţie dată în formă autentică notarială, ori dintr-o hotărâre judecătorească definitivă pronunţată împotriva acestuia, prin care s-a admis acţiunea de fond. Acţiunea de fond poate fi, după caz, o acţiune în anulare, rezoluţiune, reducţiune sau orice altă acţiune întemeiată pe o cauză de ineficacitate a actului juridic”.
Prin prisma acestor dispoziţii legale, instanţa reţine că acţiunea în rectificarea cărţii funciare este o acţiune accesorie ce se grefează în esenţă pe o acţiune principală, respectiv pe acţiunea prin intermediul căreia se apără dreptul afectat de înscrierea neconformă. În mod evident, din caracterul subsidiar al acţiunii în rectificare nu trebuie să se înţeleagă faptul că este obligatoriu ca acţiunea principală (în desfiinţarea actului juridic, în revendicare, etc) să fie formulată în acelaşi proces, ci este esenţial ca cererea principală să fie soluţionată anterior sau cel mult concomitent cu acţiunea în rectificare. Astfel, ulterior obţinerii unei hotărâri care să fi consfinţit în mod definitiv titularul dreptului înscris în cartea funciară, persoana interesată este în drept să sesizeze instanţa de judecată cu o cerere prin care să obţină conformitatea cărţii funciare cu situaţia juridică reală actuală a imobilului.
Pe cale de consecinţă, în acord cu dispoziţiile Art. 908 alin. 1 pct. 4 NCC „orice persoană interesată poate cere rectificarea unei intabulări sau înscrieri provizorii, dacă: înscrierea în cartea funciară nu mai este, din orice alte motive, în concordanţă cu situaţia juridică reală a imobilului”. Această ipoteză în care intervine rectificarea înscrierii din cartea funciară este prezentată în mod generic de către legiuitor, asemănător vechii reglementări , pentru a putea îngloba toate situaţiile neprevăzute de lege şi care nu pot fi încadrate în dispoziţiile Art. 908 alin. 1 pct. 1-3 NCC , dar care presupun înscrieri neconforme situaţiei juridice reale ale imobilului. Acesta este cazul acţiunii în revendicare admisă împotriva pârâtului, înscris ca titular al dreptului revendicat în cartea funciară. Instanţa apreciază că o acţiune principală cu acest obiect şi care a fost admisă poate sta la baza unei cereri în rectificarea cărţii funciare, aceasta fiind o acţiune petitorie ce însumează în analiza ei valabilitatea titlurilor părţilor litigante. În concluzie, chiar dacă nu a fost inserată, în mod expres, în dispozitivul hotărârii definitive, soluţia de anulare a titlului pârâtei, devine evident că instanţa a procedat la o comparare a titlurilor exhibate de către părţi şi a acordat, în final, preferinţă, celui aparţinând reclamanţilor.
Prin urmare, având în vedere că printr-o hotărâre judecătorească definitivă a fost tranşată situaţia juridică a imobilului înscris în CF nr. 221073 provenită din conversia pe hârtie a CF vechi 28777, în favoarea reclamanţilor, aceştia au legitimitatea procesuală recunoscută de lege şi justifică interesul de a promova prezenta acţiune în rectificare, o interpretară contrară a dispoziţiilor Art. 908 alin. 1 pct. 4 NCC golind de conţinut dreptul real stabilit în favoarea acestora, în mod definitiv, de o instanţă independentă şi imparţială şi constituind totodată o încălcare flagrantă a dispoziţiilor Art. 1 din Protocolul Adiţional nr. 1 al CEDO.
Fiind îndeplinite condiţiile prevăzute de dispoziţiile Art. 908 alin. 1 pct. 4 NCC, instanţa va admite acţiunea în rectificare formulată de reclamanţii H.S.C.A. şi M.G.M.C. în contradictoriu cu pârâta A.L. .
Va dispune rectificarea înscrierii în Cartea Funciară nr.221073(nr. Carte Funciară Vechi 28777) a municipiului Bucureşti, sector 1, având ca obiect întabulare drept de proprietate dobândit prin donaţie cotă actuală 1/1, cotă iniţială 1/1, de sub B1, dispusă în baza Încheierii nr.10357/22.08.2002 în favoarea pârâtei A.L., în sensul radierii acestei înscrieri cu consecinţa radierii dreptului de proprietate întabulat în favoarea pârâtei.
La termenul de judecată din data de 31.01.2017, reclamantul, prezent la termen, a renunţat la judecata cererii având ca obiect rectificarea Cărţii Funciare prin radierea notărilor accesorii imobilului din Partea a III-a Sarcini iar avocatul reclamanţilor, având mandat special din partea reclamantei, conform menţiunilor de pe împuternicirea avocaţială, a renunţat la judecata acestei cereri, în numele reclamantei.
Fiind incidente astfel dispoziţiile art. 406 alin. 1 NCPC potrivit cu care:„reclamantul poate să renunţe oricând la judecată, în tot sau în parte, fie verbal în şedinţă de judecată, fie prin cerere scrisă”, instanţa va lua act de manifestarea acestora de voinţă în privinţa cererii având ca obiect rectificarea Cărţii Funciare prin radierea notărilor accesorii imobilului din Partea a III-a Sarcini.
Va lua act că părţile nu au solicitat cheltuieli de judecată.
Tribunalul Mureș
litigiu privind funcționarii publici
Judecătoria Mizil
Acţiune având ca obiect acţiune în răspundere delictuală
Curtea de Apel Brașov
În cazul asigurării facultative raporturile dintre asigurat şi asigurător se stabilesc prin contractul de asigurare, care reprezintă legea părților, iar în cazul asigurării de răspundere civilă auto obligatorie, condiţiile contractuale sunt stabilite de l
Curtea de Apel Brașov
Raportul de constatare tehnico-ştiinţifică ca mijloc de probă. Aprecierea condiţiei urgenţei în dispunerea acestuia.
Judecătoria Sectorul 1 București
pretenţii - pentru a fi incidentă răspunderea civilă delictuală a comitentului pentru fapta prepusului este necesar a fi îndeplinite o serie de condiţii generale, dar şi un set de condiţii speciale. Astfel, în persoana pârâtului, trebuie întrunite cumula