Revizuire

La data de 30.03.2017 s-a înregistrat pe rolul Tribunalului Bacău, sub nr. 1573/110/2017, cererea condamnatului I.L., având ca obiect ”redeschiderea procesului penal”.

Prin încheierea de ședință din data de 12.05.2017 s-a dispus în temeiul art.469 alin.3 Cod procedură penală, admiterea cererii de redeschidere a procesului penal, privind pe condamnatul-inculpat I.L.. Totodată, în baza art.469 alin.7 Cod procedură penală, au fost  desfiinţate de drept  sentinţa penală nr.159/D/2009 din data de 14.04.2009, pronunţată de Tribunalul Bacău în dosarul nr.1770/110/2008, precum şi mandatul de executare a pedepsei închisorii nr.172/D/2009 din 05.01.2010, emis de Tribunalul Bacău şi celelalte forme de executare, emise în baza sus-menţionatei sentinţe penale.

S-a  dispus punerea de îndată în libertate dacă nu este reţinut sau arestat în altă cauză.

La aceeași dată s-a luat măsura preventivă a arestului la domiciliu pentru același inculpat, în baza art. 220 alin.1 lit.a C.pre. rap,. la art. 218 C.pr.pen..

La luarea acestor decizii s-a avut în vedre faptul că la data de 29.10.2014 se înregistrează pe rolul Tribunalului Bacău cererea condamnatei I.D.G., (soţia inculpatului), o cerere de „rejudecarea cauzei după extrădare”, formulată de apărătorul ales. Motivarea acestei cereri este identică cu cea din cauza pendinte: aceeaşi justificare, lipsa de la judecarea cauzei, necunoaşterea desfăşurării procesului pentru că nu a primit niciodată citaţia, nu a fost înştiinţată de existenţa acestuia, nu a avut apărător ales. Prin sentinţa penală nr. 516/11.11.2014 Tribunalul Bacău în baza art.469 alin.4 din Cod pr.penală s-a respins cererea de redeschidere a procesului penal formulată de condamnata I.D.G., s-a constatat că inculpata a fost asistată de avocat ales, iar în baza art.275 alin.2 Cod pr.penală a fost obligată inculpata la plata sumei de 100 lei cheltuieli judiciare către stat; motivat de faptul că în cauză, condamnata I.D.G. nu poate fi considerată o persoană judecată în lipsă deoarece pe parcursul procesului penal acesta a fost citată în mod legal la adresa indicată în cursul urmăririi penale când la data de 4.05.2005 i s-a adus la cunoştinţă învinuirea, declarând că recunoaşte şi regretă faptele şi a solicitat ca cercetările să fie efectuate în prezenţa unui apărător ales pe care ulterior nu şi l-a mai angajat (fila 246 dosar urmărire penală). De asemenea, s-a mai motivat că este irelevantă apărarea condamnatei în sensul că din luna iunie 2005 a locuit în Valencia, situaţie pe care nu a adus-o la cunoştinţa organelor de cercetare şi instanţei şi nu se poate considera că nu a avut cunoştinţă de proces în condiţiile în care  doar în urmă cu o lună respectiv luna mai 2005 a dat declaraţie în prezenta cauză.

Împotriva acesteia s-a formulat apel, astfel că prin decizia penală nr. 165/13.01.2015 Curtea de Apel Bacău în temeiul art.421 pct.2 lit.a Cod procedură penală, s-a admis apelul declarat de apelanta-condamnată I.D.G. împotriva sentinţei penale nr.516/D/2014 din data de 11.11.2014, pronunţată de Tribunalul Bacău.

S-a desfiinţat în totalitate sentinţa penală apelată, reţine cauza spre rejudecare şi în consecinţă” În temeiul art.469 alin.3 Cod procedură penală, s-a admis admite cererea de redeschidere a procesului penal, privind-o pe condamnata-inculpată I.D.G., judecată în lipsă în dosarul penal nr.1770/260/2008 al Tribunalului Bacău, faţă de care s-a pronunţat sentinţa penală nr.159 din data de 14.04.2009 a Tribunalului Bacău, definitivă la data de 05.01.2010. În baza art.469 alin.7 Cod procedură penală, s-a constatat desfiinţată de drept sentinţa penală nr.159/D/2009 din data de 14.04.2009, pronunţată de Tribunalul Bacău în dosarul nr.1770/110/2008, numai în ceea ce o priveşte pe condamnata I.D.G., precum şi mandatul de executare a pedepsei închisorii nr.173/D/2009 din 05.01.2010, emis de Tribunalul Bacău şi celelalte forme de executare, privind-o pe această condamnată,  emise în baza sus - menţionatei sentinţe penale. S-a dispus punerea de îndată în libertate a condamnatei I.D.G., dacă nu este reţinută sau arestată în altă cauză. În temeiul art.470 Cod procedură penală, cu art.6 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale, s-a trimis cauza pentru rejudecare, după redeschiderea procesului penal, privind-o doar pe această inculpată, spre competentă soluţionare  Tribunalului Bacău – Secţia penală.

În motivare s-a arătat că dispoziţiile art. 466 Cod procedură penală vizează doar faza de judecată a procesului penal, rezultă şi din expunerea de motive a noului Cod de procedură penală, unde s-a arătat că „Este considerată persoană judecată în lipsă inculpatul care, la judecată,  nu a avut cunoştinţă de proces, sau care, deşi a avut cunoştinţă de proces în orice mod, a lipsit în mod justificat de la judecarea cauzei.”

Ori, din examinarea actelor şi lucrărilor dosarului s-a arătat că rezultă date că inculpata nu a fost prezentă la judecarea cauzei nici la instanţa de fond şi nici la instanţa de apel, în soluţionarea căii de atac exercitate de S.C. V. S.R.L. Bacău.

 De asemenea, Curtea a constatat că în faza urmăririi penale inculpata nu a fost citată în calitate de învinuită, în această fază procesuală, nefiind efectuate acte de citare.

 Cât priveşte respectarea dispoziţiilor legale privind citarea inculpatei la instanţa care a soluţionat fondul cauzei s-a constatat că aceasta nu a fost citată legal, dovezile de citare fiind restituite cu menţiunea că persoana citată şi-a schimbat adresa şi nu s-a putu afla noua adresă-fl.17,58, 74, 99, 109, 141, 167, 192 şi 203 dosar nr.1770/110/2008.

De altfel, din lucrările dosarului s-a arătat că rezultă că imobilul în care a locuit inculpata fusese adjudecat  de o altă persoană la o vânzare la licitaţie încă din anul 2007-fl.259, iar inculpata împreună cu soţul său şi copilul au plecat în Spania tot în anul 2007, dosar nr.1770/110/2008.

De asemenea, apelanta a făcut dovada că din luna iunie 2005 a locuit în Valencia-Spania, depunând contractul de încheiriere-fl.26-27 şi dovada reşedinţei-fl.28.

Instanţa investită cu soluţionarea fondului cauzei nu a făcut verificări pentru a constata dacă inculpata figurează cu o altă adresă de domiciliu, sau de reşedinţă şi să o citeze la eventuala nouă adresă, sau, să facă aplicarea dispoziţiilor art.177 alin.4 Cod procedură penală, în sensul citării inculpatei la sediul consiliului local în a cărui rază teritorială s-a săvârşit infracţiunea dedusă judecăţii.

S-a mai arătat că greşită susţinerea primei instanţe în sensul că inculpata a avut cunoştinţă de proces, deoarece în luna mai 2005, a dat declaraţie în faţa organelor de cercetare penală.

Aşa cum se arăta mai sus, procedura redeschiderii procesului penală, prevăzută de art.466 Cod procedură penală, este incidentă atunci când  persoana condamnată a fost judecată în lipsă.

În acest sens, nu interesează dacă acea persoană a făcut sau nu declaraţii în faţa autorităţilor judiciare în cursul urmăririi penale, deoarece însăşi denumirea Secţiunii a 4-a care reglementează această procedură şi denumirea marginală a art.466  Cod procedură penală este „Redeschiderea procesului penal în cazul judecării în lipsă a persoanei condamnate”. Acelaşi lucru rezultă şi din conţinutul art.466 şi art.467 Cod procedură penală.

Apoi, aceeaşi concluzie se trage şi din faptul că art.467 alin.1 Cod procedură penală permite redeschiderea procedurilor şi doar în apel cu toate că persoana în cauză a fost prezentă la instanţa de prim grad.

Astfel că, nu interesează dacă acea persoană a făcut sau nu declaraţii în faţa autorităţilor judiciare în cursul urmăririi penale, întrucât, deoarece, aşa cum se arăta, dispoziţiile art.466 Cod procedură penală leagă condiţiile redeschiderii procesului penal exclusiv de faza judecăţii.

Aşa cum se arăta mai sus, faptul că dispoziţiile art.466 Cod procedură penală vizează doar faza de judecată a procesului penal, rezultă şi din expunerea de motive a noului Cod de procedură penală, unde s-a arătat că. „Este considerată persoană judecată în lipsă inculpatul care, la judecată,  nu a avut cunoştinţă de proces, sau care, deşi a avut cunoştinţă de proces în orice mod, a lipsit în mod justificat de la judecarea cauzei.”

 De altfel, din examinarea dosarului de urmărire penală, s-a constatat că s-a dispus începerea urmăririi penale împotriva învinuitei prin procesul verbal al Poliţiei Municipiului Moineşti din data de 19.05.2005, conformarea acestuia fiind făcută de Parchetul de pe lângă Tribunalul Bacău prin Rezoluţia din data de 23.05.2005. 

Apelanta de atunci, I.I.,  nu a fost audiată în cursul urmăririi penală, ci, în conformitate cu dispoziţiile Codui procedură penală din 1968, la data de 04.05.2005-fl.246 doar urmărire penală, i s-a adus doar la cunoştinţă învinuirea şi dreptul la apărare, dar numai în ceea ce priveşte infracţiunea în dauna persoanei vătămate S.C. A.I. S-R.L. Bacău.

 Revenind instanţei de fond, în rejudecare, prin sentinţa penală nr. 168/D/20.04.2015, s-a dispus:”În baza art. 16 lit. f cod pr. penală cu art.154 lit. d şi art.155 alin. 4 cod penal s-a dispus încetarea procesului penal pornit împotriva inculpatei  I.D.G., pentru săvârşirea infracţiunii de înşelăciune în formă continuată, prevăzută de art. 244 alin. 2 cu aplicarea art.35 alin 1 şi art.5  din NCP prin recalificare din  art.215 al.4 Cod penal cu aplicarea art.41 al.2 Cod penal din 1969 . S-a constatat că inculpata a fost arestată în perioada 15.10.2014 – 13.02.2015.

În baza art.25 alin. 5 cod pr. penală instanţa a lăsat nesoluţionată acţiunea civilă privind părţile civile S.C.V. SRL BACĂU,  S.C.F.D. SRL BACĂU, S.C.A.I. SRL BACĂU şi  S.C.D. IAŞI.

 ACEASTĂ SENTINŢĂ PENALĂ A RĂMAS DEFINITIVĂ PRIN NEAPELARE LA DATA DE 05.05.2015.

Cu privire la cererea de redeschidere a procesului penal formulată, de această dată de condamnatul I.L., tribunalul a apreciat că în cauză sunt aplicabile dispoziţiile art. 466  alin.3 şi nu alin.1 C.pr.pen.. „Pentru persoana condamnată definitiv judecată în lipsă faţă de care un stat străin a dispus extrădarea sau predarea în baza mandatului european de arestare, termenul prevăzut la alin. (1) curge de la data la care, după aducerea în ţară, i-a fost comunicată hotărârea de condamnare.”

Constatăm că la data de 01.03.2017 a fost pus în executare Mandatul European de Arestare nr. 2/22.01.2010 emis de Tribunalul Bacău, fiind arestat de autorităţile spaniole şi trimis către autorităţile române la data de 18.03.2017. Potrivit Notei telefonice efectuate cu locul de detenţie, rezultă că I.L., în prezent, se află în executarea M.E.P.I. nr. 302/24.07.2007 emis în baza sentinţei penale nr. 129/16.03.2007 pronunţată de Tribunalul Constanţa în dosarul nr. 652/118/2006 (pedeapsa de 2 ani pentru infracţiunea prevăzută de art. 215 Cod penal, de la 17.03.2017 la 16.03.2019).

  Prin urmare prima condiţie, aceea a depunerii cererii de redeschidere a procesului penal, în termen de o lună de la data comunicării hotărârii de condamnare, a fost îndeplinită, atâta vreme cât a fost adus în România la data de 18.03.2017, iar cererea de redeschidere a fost formulată şi înregistrată la Tribunalul Bacău la data de 31.03.2017.

Art. 466 alin.2 C.pr.pen. stabileşte şi celelalte condiţii pentru analiza, în principiu a cererii de redeschidere a procesului penal: „ Este considerată judecată în lipsă persoana condamnată care nu a fost citată la proces şi nu a luat cunoştinţă în niciun alt mod oficial despre acesta, respectiv, deşi a avut cunoştinţă de proces, a lipsit în mod justificat de la judecarea cauzei şi nu a putut încunoştinţa instanţa. Nu se consideră judecată în lipsă persoana condamnată care şi-a desemnat un apărător ales ori un mandatar, dacă aceştia s-au prezentat oricând în cursul procesului, şi nici persoana care, după comunicarea, potrivit legii, a sentinţei de condamnare, nu a declarat apel, a renunţat la declararea lui ori şi-a retras apelul.”

Dispoziţiile art.466 Cod procedură penală vizează doar faza de judecată a procesului penal, rezultă şi din expunerea de motive a noului Cod de procedură penală, unde s-a arătat că. „Este considerată persoană judecată în lipsă inculpatul care, la judecată,  nu a avut cunoştinţă de proces, sau care, deşi a avut cunoştinţă de proces în orice mod, a lipsit în mod justificat de la judecarea cauzei.”

Ori, din examinarea actelor şi lucrărilor dosarului rezultă că inculpatul nu a fost prezent la judecarea cauzei nici la instanţa de fond şi nici la instanţa de apel, în soluţionarea căii de atac exercitate de S.C. V. S.R.L. Bacău.

 De asemenea, instanţa constată că în faza urmăririi penale inculpatul nu a fost citată în calitate de învinuit, în această fază procesuală, nefiind efectuate acte de citare.

 Cât priveşte respectarea dispoziţiilor legale privind citarea inculpatului la instanţa care a soluţionat fondul cauzei se constată că acesta nu a fost citat legal, dovezile de citare fiind restituite cu menţiunea că persoana citată şi-a schimbat adresa şi nu s-a putu afla noua adresă-fl.16, 57, 76, 98, 110, 142, 166, 193, 202 dosar nr.1770/110/2008.

 De altfel, din lucrările dosarului rezultă că imobilul în care a locuit inculpatul fusese adjudecat  de o altă persoană la o vânzare la licitaţie încă din anul 2007-fl.259, iar inculpatul împreună cu soţia sa şi copilul au plecat în Spania tot în anul 2007, dosar nr.1770/110/2008.

 De asemenea, inculpatul a făcut dovada că din luna iunie 2005 a locuit în Valencia-Spania, depunând contractul de încheiriere-fl.26-27 şi dovada reşedinţei - fl.28.

Aşa cum se arăta mai sus, procedura redeschiderii procesului penală, prevăzută de art.466 Cod procedură penală, este incidentă atunci când  persoana condamnată a fost judecată în lipsă.

În acest sens, nu interesează dacă acea persoană a făcut sau nu declaraţii în faţa autorităţilor judiciare în cursul urmăririi penale, deoarece însăşi denumirea Secţiunii a 4-a care reglementează această procedură şi denumirea marginală a art.466  Cod procedură penală este „Redeschiderea procesului penal în cazul judecării în lipsă a persoanei condamnate”. Acelaşi lucru rezultă şi din conţinutul art.466 şi art.467 Cod procedură penală.

 Apoi, aceiași concluzie se trage şi din faptul că art.467 alin.1 Cod procedură penală permite redeschiderea procedurilor şi doar în apel cu toate că persoana în cauză a fost prezentă la instanţa de prim grad.

 Astfel că, nu interesează dacă acea persoană a făcut sau nu declaraţii în faţa autorităţilor judiciare în cursul urmăririi penale, întrucât, deoarece, aşa cum se arăta, dispoziţiile art.466 Cod procedură penală leagă condiţiile redeschiderii procesului penal exclusiv de faza judecăţii.

Aşa cum se arăta mai sus, faptul că dispoziţiile art.466 Cod procedură penală vizează doar faza de judecată a procesului penal, rezultă şi din expunerea de motive a noului Cod de care, la judecată,  nu a avut cunoştinţă de proces, sau care, deşi a avut cunoştinţă de proces în orice mod, a lipsit în mod justificat de la judecarea cauzei.”

 De altfel, din examinarea dosarului de urmărire penală, se constată că s-a dispus începerea urmăririi penale împotriva învinuitului prin procesul verbal al Poliţiei Municipiului Moineşti din data de 19.05.2005, conformarea acestuia fiind făcută de Parchetul de pe lângă Tribunalul Bacău prin Rezoluţia din data de 23.05.2005.

Astfel, infracţiunea continuată de înşelăciune, prev. de art. 215 alin.4,5 Cod penal 1969, cu aplicarea art. 41 al. 2 Cod penal, a fost săvârşită şi epuizată de inculpat la data de 17.12.2004.

Pentru calcularea termenului de prescripţie specială a răspunderii penale, instanţa reţine că la termenul de 5 ani, prev. de art. 154 alin. 1 lit. d Noul Cod penal, se adaugă încă o dată durata acestuia - 5 ani, potrivit art. 155 alin. 4 Noul Cod penal, termenul fiind astfel de 10 ani, care se socoteşte, conform art. 154 alin. 2 Noul Cod penal, de la data săvârşirii faptei, respectiv a ultimei acţiuni.

Instanţa constată astfel că în cauză termenul special de prescripţie a răspunderii penale pentru fapta continuată înşelăciune săvârşită de inculpat s-ar fi putut împlini.

 Admiterea în principiu a cererii de redeschidere a procesului penal şi rejudecarea în fond a cauzei nu trebuie să conducă la ignorarea faptului că anterior fusese pronunţată o hotărâre definitivă de condamnare în ceea ce o priveşte pe inculpat, hotărâre care îşi produce efectele până la rămânerea definitivă a prezentei sentinţe (având în vedere că încheierea de redeschidere a procesului penal nu este definitivă, având cale de atac o dată cu soluţia pe fond dispusă ca urmare a rejudecării cauzei), cu toate consecinţele ce decurg, inclusiv începerea executării pedepsei cu închisoare aplicate.

Împrejurarea că în speţă s-a procedat la rejudecarea în fond a cauzei trebuie interpretată în sensul prevederilor art. 156 alin. I Noul Cod penal, fiind incidenţă o cauză de suspendare a cursului prescripţiei răspunderii penale.

Astfel, în conformitate cu art. 156 alin. 1 Noul Cod penal ,, cursul termenului prescripţiei răspunderii penale este suspendat pe timpul cât o dispoziţie legală sau o împrejurare de neprevăzut ori de neînlăturat împiedică punerea în mişcare a acţiunii penale sau continuarea procesului penal. "

In speţa de faţă, cauza de suspendare o constituie dispoziţiile legale privitoare la rămânerea definitivă a hotărârii iniţiale de condamnare, prescripţia executării pedepsei şi executarea pedepsei, dispoziţii care, prin ele însele, exclud posibilitatea continuării cursului prescripţiei răspunderii penale.

 Nu în ultimul rând, trebuie avută în vedere şi raţiunea legiuitorului la edictarea acestei căi extraordinare de atac, scopul acestui text de lege fiind strict acela de a oferi unei persoane judecate şi condamnate în lipsă posibilitatea, la cerere, a rejudecării cauzei, pentru a-şi putea apăra personal interesele în cadrul procesului penal şi nu posibilitatea de a obţine o soluţie de încetare a procesului penal.

 Astfel, calculând termenul de prescripţie a răspunderii penale scurs de la data ultimului act de executare a infracţiunii ( 17.12.2004 ) şi până la data rămânerii definitive a sentinţei de condamnare ( 05.04.2010 ) rezultă că este evident în aceste condiţii că în nici un caz în prezenta speţă nu s-a împlinit prescripţia specială de 15 ani  (calculat potrivit art. 122 it.a C.pen. 1969_) sau cel de 10 ani ( calculat conform art. 155 alin. 4 Noul Cod penal ), pentru a putea dispune încetarea procesului penal pentru această infracţiune.

Se aplică regula înscrisă in alin.5 al aceluiaşi articol potrivit căreia admiterea in principiu a cererii de redeschidere a procesului penal face să curgă un nou termen de prescripţie a răspunderii penale, dispoziţiile art.155 al.4 C.p.p. nefiind aplicabile in această situaţie, aspect ce rezultă in primul rând din însăşi ordinea menţionării celor două norme in acest articol din cod.

 Între data rămânerii definitive a hotărârii de condamnare şi data admiterii în principiu a cererii de redeschidere a procesului penal prescripţia răspunderii penale nu curge, fiind inadmisibil ca termenul de prescripţie a răspunderii penale să curgă împotriva unei condamnări definitive. In această perioadă curge un alt termen de prescripţie, cel al executării pedepsei, în conformitate cu prevederile art.161-164 Cod proc.pen., care nu poate curge in paralel cu termenul de prescripţie a răspunderii penale.

Potrivit ar. 425 Cod procedură penală:  „Instanţa de rejudecare trebuie să se conformeze hotărârii instanţei de apel, în măsura în care situaţia de fapt rămâne cea avută în vedere la soluţionarea apelului. Dacă hotărârea a fost desfiinţată în apelul procurorului, declarat în defavoarea inculpatului sau în apelul persoanei vătămate, instanţa care rejudecă poate agrava soluţia dată de prima instanţă. Când hotărârea este desfiinţată numai cu privire la unele fapte sau persoane ori numai în ceea ce priveşte latura penală sau civilă, instanţa de rejudecare se pronunţă în limitele în care hotărârea a fost desfiinţată.”

Pentru acest dosar, considerăm că motivarea deciziei penale nr. 165/13—02.2015 a Curţii de Apel Bacău, chiar dacă vizează pe inculpata I.D.G., trebuie să ţine cont de ea, are forţă juridică obligatorie, atâta vreme cât motivarea acesteia se suprapune, coincide întrutotul cu situaţia de fapt, cu situaţia juridică a condamnatului I.L.. Prin urmare, şi acestui condamnat trebuie să i se admită în principiu redeschiderea procesului penal, potrivit dispoziţiilor art. 466 C.pr.pen..

 Tot la aceea dată, s-a dipus ”În baza art. 220 C. proc. pen. raportat la art. 218 C. proc. pen. şi art. 223 alin. 1 lit.a  C. proc. pen., dispune luarea măsurii arestului la domiciliu faţă de inculpatul I.L., cercetat sub aspectul infracţiunii de „înşelăciune”, prev. de art. 215 alin.4,5 C.pen. 1969 cu aplicarea art. 41 alin.2 C.pen.1969 pentru o durată de 30 de zile, de la 12.05.2017 la  data de  10.06.2017 inclusiv.

În baza art. 221 alin. (1) C.proc.pen. a impus inculpatului obligaţia de a nu părăsi imobilul situat în mun. Moineşti, (domiciliul părinţilor săi) fără permisiunea organului judiciar care a dispus măsura sau în faţa căruia se află cauza. 

În baza art. 221 alin. (2) C. proc. pen., pe durata arestului la domiciliu, inculpatul are următoarele obligaţii:

a) să se prezinte în faţa organului de urmărire penală, a judecătorului de drepturi şi libertăţi, a judecătorului de cameră preliminară sau a instanţei de judecată ori de câte ori este chemat;

 b) să nu comunice cu reprezentanţii persoanelor vătămate persoane juridice: SC V. SRL BACAU, SC M. ORADEA, SC A.I. SRL BACAU, SC F.D. SRL BACAU şi SC D. BACAU.

În baza art. 221alin. (4) C. proc. pen. a atras atenţia inculpatului că, în caz de încălcare cu rea-credinţă a măsurilor care îi revin, măsura arestului la domiciliu poate fi înlocuită cu măsura arestării preventive.

Supravegherea inculpatului  pe durata arestului la domiciliu a fost exercitată de Biroul Supraveghere Judiciară din cadrul Poliţiei mun. Moineşti, jud.Bacău.

În baza art.221 alin.8 Cod procedură penală, a dispuns comunicarea copiei prezentei încheieri inculpatului,  organelor  desemnate cu supravegherea acesteia, organului de poliţie în a cărei circumscripţie locuieşte inculpatul, serviciului public comunitar de evidenţă a persoanelor, I.G.P.F., D.G.P. şi I.G.P.R.

 Inculpatul a fost plasat în arest la domiciliu în măsura în care nu este  arestat sau deţinut în altă cauză.

Măsura a durat până la data de  13.07.2017când a fost revocată de Curtea de Apel Bacău, considerând că faptele sunt prescrise. Considerăm, în primul rând că, termenul de prescripție a răspunderii penale a fost întrerupt prin emiterea formelor de executare,  prin cea de-a doua formă a prescripție, și anume a executării pedepsei. În al doilea rând,  considerentele pentru care s-a dispus măsura preventivă a arestului la domiciliu au fost cele de a-l împiedica pe inculpat să se sustragă din nou judecății. Temeiurile arestului la domiciliu au fost dispozițiile art. 223 alin.1 lit.a C.pe.pen.. Temerea că ar putea din nou fugi, iar judecata cauzei s-ar desfășura în lipsa inculpatului a determinat luarea acestei măsuri.

Cu privire la intervenirea prescrierii răspunderii penale, avem în vedere data săvârșirii faptelor este 04.11.2004. Termenul de prescripție al răspunderii penale (potrivit încadrării date de rechizitoriu la acea dată, valabil pentru infracțiunea de ”înșelăciune calificată, în formă continuată, art. 215 alin.4,5  C.pen. cu art. 41 alin.2 C.pen. 1969, era de 15 ani (art.122 alin.1 lit.a C.pen.1969).

Hotărârea inițială de condamnare a rămas definitivă la data de 05.01.2010. De la acest moment începea să curgă termenul de prescripție a executării pedepsei. Potrivit art.126 lit.b C.pen. 1969 acest era de 5 ani la care urma să se adune durata pedepsei dată spre executare, aceasta din urmă fiind de 5 ani închisoare. Ori, potrivit art. 126 alin.3 C.pen. 1969, termenul arătat se socotește de la data când hotărârea a rămas definitivă, de la 05.01.2010 plus 10 ani, rezultă 05.01.2020.

Potrivit art.155 alin.5 C.pen.”Admiterea în principiu a  cererii de redeschiderea procesului penal face să curgă un nou termen de prescripție a răspunderii penale”. 

Până la data admiterii în principiu  a redeschiderii procesului penal,-  12.05.2017 - , mai rămăseseră doi ani și patru luni. Prin urmare, odată cu acest nou început, 12.05.2017, a redeschiderii procesului penal, va continua să curgă această perioadă rămasă , din termenul de prescripție al răspunderii penale. 

În cazurile de întrerupere a cursului prescripției răspunderii penale, art. 155 al. 5 NCP prevede că admiterea în principiu a cererii de redeschidere a procesului penal face să curgă un nou termen de prescripție a răspunderii penale. Această dispoziție nu reglementează un veritabil caz de întrerupere a prescripţiei răspunderii penale, întrucât, în cazul redeschiderii procesului penal în urma condamnării in absentia, termenul de prescripţie a răspunderii penale nu este în curs, fiind, prin ipoteză, pronunţată o hotărâre de condamnare definitivă. Aşadar, cursul termenului de prescripţie este oprit prin pronunţarea unei hotărâri definitive de condamnare, după acest moment începând să curgă termenul de prescripţie a executării pedepsei. Din punct de vedeer formal, din cauza desfiinţării hotărârii definitive de condamnare, ar fi trebuit să fie considerat că termenul de prescripţie nu a fost niciodată oprit şi a continuat să curgă. Tocmai de aceea, alin. 5 prevede în mod expres că termenul care a curs înainte de pronunţarea  hotărârii de condamnare nu va fi luat în considerare, ci va începe să curgă un nou termen de prescripţie a răspunderii penale de la data admiterii cererii de redeschidere a procesului penal. Cu toate acestea, ca urmare a Deciziei Curţii Constituţionale nr. 265/06 mai 2014, pentru faptele săvârşite sub imperiul Codului penal din 1968 vor fi aplicate dispoziţiile legii mai favorabile determinate în mod global. Astfel, având în vedere că în Codul penal din 1968 nu exista o dispoziţie similară privind curgerea unui nou termen de prescripţie, legea penală mai favorabilă poate fi considerată legea veche. În orice caz, durata dintre rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare şi redeschiderea procesului penal nu poate fi luată în considerare, întrucât în intervalul menţionat curge termenul de prescripţie a executării pedepsei.

 Potrivit art. 155 alin. 5 C.p.p. admiterea cererii de redeschidere a procesului penal face să curgă un nou termen de prescripţie a răspunderii penale; această  prevedere a fost reglementată ca efect al prevederii în NCPP a unei noi căi extraordinare de atac intitulată „redeschiderea procesului penal în cazul judecării în lipsă a persoanei condamnate”, această nouă cale de atac vine să garanteze dreptul la un proces echitabil al persoanelor judecate in absentia, în acord cu jurisprudenţa Curţii Europene; pentru a se proceda la rejudecare cauzei, instanţa de judecată trebuie să admită cererea de redeschidere a procedurii; în cazul în care o astfel de cerere este admisa, judecata se reia potrivit regulilor de drept comun; or, în asemenea situaţii, trecerea timpului până la rejudecare poate conduce la punerea în discuţie a instituţiei prescripţiei răspunderii penale; pentru aceste cazuri, NCP a prevăzut că admiterea a căii extraordinare de atac echivalează cu întreruperea cursului prescripţiei răspunderii penale; de la data  pronunţării încheierii prin care a fost admisă calea extraordinară de atac începe să  curgă un nou termen de prescripţie a răspunderii penale; prescripţia răspunderii penale va produce totuşi efecte, oricâte întreruperi ar avea loc, dacă termenul de prescripţie prevăzut de lege, calculat de la data săvârşirii infracţiunii (nu de la data ultimei întreruperi), a fost depăşit cu încă o dată (prescripţia specială), fără a fi luată în calcul perioada de timp scursă de la data rămânerii definitive a hotărârii până la data pronunţării încheierii prin care a fost admisă calea extraordinară de atac).

 Așadar, pentru infracțiunea de înșelăciune nu putem vorbi despre împlinirea termenului de prescripție a răspunderii penale.

 Prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Tribunalul Bacău nr.529/P/2006, din 14.03.2008, s-a dispus  trimiterea în judecată în stare de libertate a inculpatul I.L., pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art. 215 al. 4,5 C.pen., cu aplicarea art.41 al.2 C.pen., constând în aceea că în perioada 2.10.2004 -  17.12.2004, în calitate de coasociat al SC L. SRL Moineşti şi asociat unic al SC I.S. SRL Moineşti, în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, în scopul obţinerii, pentru sine, de foloase materiale injuste, cunoscând faptul că, pentru valorificarea lor nu are provizia ori acoperirea necesară şi cauzând tuturor părţilor civile un prejudiciu total 2.214.930,52 lei '' a emis 13 file cec si 2 bilete la ordin ce vor fi prezentate mai jos în part şi care ' au fost refuzate la plată de către bancă.

Cauza având ca obiect redeschiderea procesului penal a fost înregistrată la Tribunalul Bacău la nr.1573/110/20117 la data de 31.03.2017.

Pe parcursul cercetării judecătoreşti au fost audiaţi: inculpatul I.L.– (fila 25-27,  156, vol.I instanță și filele 30-32 vol.|II instanță), martorul A.A..

Acesta a depus, în circumstanțiere, documente vizând locul de muncă din Spania (filele 8-17, 28-39).

Deși persoanele vătămate, au fost întrebate, prin intermediul adreselor ce li s-au emis, dacă se constituie părți civile în cauză, doar una dintre ele a dat curs răspunsului, anume SC V. SRL informând instanța că se constituie parte civilă în cauză cu suma de 71.270,09 lei cu titlu de despăgubiri (fila 13 și 25 vol.II instanță).

Inculpatul I.L. a solicitat instanţei aplicarea procedurii simplificat de judecare a cauzei, solicitând aplicarea dispoziţiilor art. 320 ind.1 C.pr.pen. din 1969, actualul art. 396 C.pr.pen., în sensul că recunoaşte în întregime fapta imputată,  este de acord, are cunoştinţă de întreg materialul probator acumulat la urmărirea penală, şi pe care şi-l însușește. Și-a exprimat, de asemenea, acordul de achitare a tuturor prejudiciilor create prin activitatea sa infracțională.

 Aşadar, inculpatul  I.L. a solicitat aplicarea dispoziţiilor art. 374 c.pr.pen., sens în care instanţa urmează să i se admită solicitarea, pe de o parte fiind manifestarea lui  de voinţă liber exprimată şi pe de altă parte având în vedere Decizia nr. 1470/08.11.2011 dată de Curtea Constituţională prin care a fost declarat neconstituţional aliniatul ultim al art. 320 ind. 1 C.pr.pen. şi obligativitatea tuturor instanţelor din ţară de a se supune acestor decizii.

În actul de sesizare se reţine că inculpaţii  I.L. şi I.D.G. au calitatea de soţi şi asociaţi cu drepturi egale ai SC L. SRL Moineşti, societate pe care cei doi au înfiinţat-o în anul 2004, învinuitul I.L. fiind şi asociat unic al SC I.S. SRL Moineşti, societate înfiinţată în anul 1998.

Ambele societăţi au sediul social la domiciliul învinuiţilor situat în mun. Moineşti.

În perioada 2.10.2004 - 17.12.2004 cei doi inculpați, au emis un număr de 23 file cec angajând, fiecare în parte, societatea trăgătoare în numele căreia au semnat, la plata unor sume de bani datorate în contextul relaţiilor comerciale desfăşurate cu diferiţi parteneri din ţară.

În perioada menţionată inculpata I.D.G., în numele trăgătorului SC L. SRL Moineşti, a emis un număr de 10 file cec în valoare totală de 55.393,08 lei (553.930.880 rol), toate fiind refuzate la plată, de către bancă, din lipsă de disponibil, cecurile făcând parte dintr-un set de file cec retrase din circulaţie, trăgătorul aflându-se în interdicţie bancară.

La data de 25.11.2004, în baza contractului de fidejusiune nr. 17534/29.10.2004 încheiat între SC T.C. SA Bucureşti, în calitate de creditor şi inculpați, în calitate de fidejusori, a fost emisă fila cec, în numele trăgătorului SC L. SRL Moineşti, fila cec în cauză fiind semnată de către inculpata I.D.G., tras fiind SC I.S. SRL Moineşti. Această filă cec a fost girată către SC T.C. SA Bucureşti, B. - agenţia Moineşti, refuzând decontarea ei din lipsă de disponibil bancar, trăgătorrul fiind în interdicţie bancară, iar cecul aparţinând unui set de instrumente retrase din circulaţie.

Ulterior, trasul SC T.C. SA Bucureşti a precizat prin adresa nr. 40234/20.07.2005 că, toate ratele restante au fost achitate în numerar de către inculpatul I.L..

In aceste condiţii, la data de 23.05.2005, a fost încheiat un nou contract de fidejusiune înregistrat sub nr. 31177, între SC T.C. SA Bucureşti în calitate de creditor al obligaţiei, SC T. SRL Moineşti - asociat unic fiind inculpata I.D.G. inculpații I.L. şi I.D.G., în calitate de fidejusori garanţi.

În executarea acestui contract, separat de calitatea sa de coasociat al SC L. SRL Moineşti , inculpata I.D.G., administrator unic al SC T. SRL Moineşti, la data de 23.05.2005 a emis filele cec în favoarea trasului SC I.S. SRL Moineşti, societate administrată de soţul său, înv. I.L., filele cec în cauză fiind girate către SC T.C. SA Bucureşti.

 Neexistând disponibil bancar, banca a refuzat decontarea filelor cec, SC T.C. SA Bucureşti constituindu-se parte civilă în cauză cu suma de 120.000 lei.

Această sumă, adăugată la valoarea iniţială de 55.393,08 lei (553.930.880 rol), întregeşte un prejudiciu total de 175393,08 lei (1.753.930.880 rol) cauzat de către înv. I.D.G., societăţilor în favoarea cărora, filele cec au fost emise.

Apreciem că, în contextul menţionat aceste ultime acte materiale executate de către învinuită, au fost motivate de aceiaşi rezoluţie infracţională, ele calificând fapta în infracţiunea prev. şi ped. de dispoziţiile art. 215 al.4 C.pen. cu aplic. art. 41 al.2 C.pen., infracţiune aflată în concurs real cu cea comisă de către învinuită, în perioada 2.10.2004- 17.12.2004.

În ceea ce priveşte pe inculpatul I.L. se reţine că, în perioada 2.10.2004 - 17.12.2004 cât timp a exercitat atribuţiile de coasociat al SC L. SRL Moineşti şi administrator unic al SC I.S. SRL Moineşti, a emis, fără a avea provizia necesară, un număr de 13 file cec în valoare totală de 143660,52 lei (1.436.605.285 rol), precum şi 2 bilete la ordin în valoare de 71270 lei, emise pentru SC V. SRL Bacău.

Prejudiciul total cauzat prin faptele sale ce urmează a i se reţine în sarcina inculpatului I.L. este de 214930,52 lei (2.149.305.285 rol).

La data de 14.12.2004 B. - agenţia Moineşti, a sesizat Poliţia mun. Moineşti în legătură cu faptul că, la data de 19.11.2004 a refuzat la plată fila cec trăgător SC L. SRL Moineşti, motivul refuzului fiind lipsa de disponibil bancar.

Din datele prezentate s-a stabilit că, fila cec în cauză în valoare de 1.680,6 lei, a fost semnată la rubrica trăgător, de către înv. I.D.G., tras fiind SC V. SRL Bacău şi că, acest cec a servit ca instrument de plată pentru suma menţionată mai sus.

Din probele ce s-au ataşat a rezultat că, în derularea unei relaţii comerciale mai vechi, SC L. SRL Moineşti se aproviziona cu diferite materiale, de la depozitul din mun. Moineşti aparţinând SC V. SRL Bacău.

Pentru plata acestor facturi, a fost emisă fila cec seria BB 00820044 pe care martorul B.L. a lăsat-o şefului de depozit C.F., după ridicarea

-mărfii aceasta fiind completată cu valoarea însumată a celor 4 facturi fiscale, de către C.S.

Din declaraţiile martorilor audiaţi în cauză a rezultat că, acest mod de lucru fusese convenit de către învinuiţi împreună cu conducerea SC V. SRL Bacău şi el reprezenta o practică curentă utilizată de toţi agenţii comerciali.

După introducerea filei cec în bancă spre decontare, aceasta a fost refuzată la plată, din lipsă de disponibil, SC L. SRL Moineşti fiind declarată în interdicţie bancară în perioada 19.11.2004 - 19.11.2005 iar B.G. - agenţia Moineşti a solicitat prin adresa nr. 420/19.11.2004 înscrierea refuzului bancar în F.N.C. (fi.9).

Din probele ce s-au administrat în cauză s-a stabilit că, reprezentantul părţii civile nu a cunoscut lipsa disponibilului bancar la eliberarea mărfurilor solicitate de către trăgător, prin delegatul acestuia.

SC V. SRL Bacău s-a constituit parte civilă (adresa nr. 1197/25.02.2008 - fl.22).

SC M. Oradea a sesizat prin plângerea nr. 2880/27.10.2004 faptul că înv. I.L., administratorul S.C.I.S. SRL Moineşti, a achiziţionat marfa în valoare de 33.818,92 lei (338.189.278 rol), din depozitul său situat în mun. Bacău, şi că, pentru plata acesteia a emis 2 file cec seria BM 327 00036301/2.10.2004 şi BM 327 nr. 00036282/10.10.2004, care au fost refuzate la plată, din lipsă de disponibil bancar.

În susţinerea plângerii au fost ataşate, în xerocopie, facturile fiscale seria BH XIU nr. 0162812/13.09.2004, nr. 0162782/9.09.2004, nr. 0152859/ 31.08.2004, nr. 0152963/7.09.2004, nr. 0152910/2.09.2004, semnate de către beneficiar prin delegatul său B.L. C..

Filele cec menţionate mai sus au fost emise în scopul ca beneficiarul lor, trasul SC M. Oradea, să încaseze sumele respective, potrivit scopului pentru care aceste titluri de valoare au fost reglementate.

B.G. - sucursala Bacău, a refuzat decontarea celor 2 file cec din lipsă totală de disponibil, cecul fiind emis de un trăgător aflat în interdicţie bancară, ele făcând parte dintr-un set de cecuri retrase din circulaţie.

Ulterior, sub semnătura inculpatul I.L., au fost emise de către trăgătorul SC L. SRL M., fila cec seria BB 303 00820030/24.11.2004 în valoare de 10.167,44 lei (101.674.464 rol), tras fiind SC I.S. SRL Moineşti, cec ce a fost girat către SC M. Oradea, precum şi fila cec seria BB 303 00820029/17.11.2004 în valoare de 10.000 lei, tras SC I.S. SRL Moineşti, cec ce a fost girat către SC M. Oradea .

Ambele file cec au fost refuzate la plată de către bancă din lipsă totală de disponibil în cont a trăgătorului aflat şi în interdicţie bancară. Din acest motiv, B.G. - agenţia Moineşti a sesizat sub nr. 2240/14.12.2004 şi 2245/ 14.12.2004 Poliţia mun. Moineşti în legătură cu refuzul plăţii filelor cec seria BB 303 00820029/17.11.2004 şi BB 303 00820030/24.11.2004, ambele emise de către trăgătorul SC L. SRL Moineşti, sub semnătura înv. I.L.. Şi în această situaţie, ca şi în cazul fiecărei file cec, prin înscrierea refuzului bancar în F.N.C., trăgătorul a fost declarat de către B.G. SA, în interdicţie bancară pe o perioadă de 1 an, perioada variind, în cazul filelor cec emise, de la data înregistrării refuzului (nr. 425/22.11.2004 - fl. 75-76).

Trăgătorul SC L. SRL Moineşti a fost somat cu nr. 426/22.11.2004 în legătură cu starea sa de interdicţie precum şi cu faptul că, în perioada respectivă îi este interzis a mai emite cecuri, cecurile aflate asupra sa urmând a fi, în mod obligatoriu, restituite băncii.

Acest lucru nu s-a întâmplat şi în pofida legii, învinuiţii au continuat, în activitatea lor infracţională, să emită file cec.

SC M. Oradea s-a constituit parte civilă în cauză cu suma de 20.161,44 lei (201.674.464 rol), prin adresa 903/18.07.2005 - fi. 8).

3. Sub nr. 2246/14.12.2004 Poliţia mun. Moineşti a fost sesizată de către B.G. - agenţia Moineşti în legătură cu faptul că, la 24.11.2004 a refuzat la plată fila cec seria BH 303 00633699 trăgător SC L. SRL Moineşti, din lipsă totală de disponibil bancar, trăgătorul aflându-se în interdicţie bancară.

Din datele prezentate, s-a stabilit că SC L. SRL Moineşti a cumpărat diferite materiale de la SC A.I. SRL Bacău, potrivit facturilor fiscale seria BC VDQ nr. 3426043/9.11.2004 în valoare de 1.827,93 lei (18.279.331 rol), nr. 3426036/3.11.2004 în valoare de 2.043,42 lei (20.434.292 rol), nr.3426047/11.11.2004 în valoare de 2.277,70 lei (22.777.024 rol) şi nr. 3425560/19.11.2004 în valoare de 1.906,05 lei (19.060.500 rol) - fi. 93-97.

Pentru plata acestor bunuri au fost emise, fila cec seria BH 303 00633699/19.11.2004 în valoare de 3.871,36 lei (38.713.623 rol), ce a fost semnată de înv. lacob Lucian, pentru trăgătorul SC L. SRL Moineşti şi fila cec seria BB 303 00820045/9.12.2004 în valoare de 4.183,75 lei (41.837.524 rol), în favoarea trasului SC A.I. SRL Bacău, ce a fost semnată de către înv. lacob Diana Georgeta.

Ambele file cec au fost refuzate la plată pentru motivele ce s-au arătat, la dosarul cauzei nefiind ataşate decât xerocopia acestora.

în cauză SC A.I. SRL Bacău s-a constituit parte civilă cu suma de 8.055,11 lei (80.551.100 rol) în baza adresei nr. 39/7.11.2007-fi. 98.

Prin somaţia nr. 443/24.11.2004 emisă de către Agenţia Moineşti a B.S., trăgătorul SC L. SRL Moineşti a fost încunoştiinţat asupra interdicţiei ce i s-a impus şi a consecinţelor juridice în cazul încălcării acesteia, interdicţia, alăturată altora, curgând de la data de 24.11.2004 - fl.88.

4. La data de 15.12.2004, înv. lacob Diana Georgeta a emis, pentru trăgătorul SC L. SRL Moineşti, fila cec seria BB 303 00820047 în valoare de 3.540 lei în favoarea trasului SC P. SRL Bacău.

Acest cec a fost refuzat la plată de B.G. - agenţia Moineşti, pentru lipsă totală de disponibil, trăgător aflat în interdicţie bancară, cecul respectiv aparţinând unui set de instrumente retrase din circulaţie.

Din acest motiv, unitatea bancară respectivă, a încunoştiinţat organele de poliţie prin adresa nr. 7/3.01.2005 aşa cum a facut-o şi prin adresa nr. 6/3.01.2005, către aceiaşi unitate de poliţie căreia i-a sesizat refuzul plăţii – pentru aceleiaşi motive menţionate mai înainte - filei cec seria BB 303 00820050/17.12.2004 în valoare de 3.540 lei, semnată de către înv. I.D.G., pentru trăgătorul SC L. SRL Moineşti, în favoarea trasului SC P. SRL Bacău.

Suma de 7.080 lei totalizând cele 2 file cec reprezenta contravaloarea centralelor termice marca „A." achiziţionate de către SC L. SRL Moineşti, prin delegatul acesteia B.L. C., de la SC P. SRL Bacău, în baza facturilor fiscale nr. 929262/15.11.2004, nr. 929263/15.11.2004, nr. 929278/17.11.2004 şi nr. 929279/17.11.2004 (fi. 116-119).

Filele cec menţionate mai sus au fost emise pentru a servi ca instrumente de plată, trasului nefiindu-i adusă la cunoştinţă de către trăgător, lipsa disponibilului bancar. Din declaraţia martorului D.A.T., inginer în cadrul SC F.D. SRL Bacău - firmă rezultată din fuziunea prin absorbţie, a SC P. SRL Bacău - a reieşit că înv. I.L. 1-a asigurat de plata cecurilor respective, la termenul scadent al acestora.

Urmarea refuzului decontării filelor cec, pentru motivele ce s-au arătat, banca a înscris trăgătorul în F.N.C. în baza cererilor nr. 521/28.12.2004 şi 522/28.12.2004 ( fl.103, 109), interdicţia bancară de a emite cecuri fiind astfel stabilită, şi prin această situaţie, în intervalul 29.12.2004 -28.12.2005. în acelaşi timp, trăgătorul a fost somat aducându-i-se la cunoştinţă starea de interdicţie bancară impusă (somaţiile nr. 520/28.12.2004 - fi. 104 şi nr. 523/28.12.2004-'fi. 110).

SC F.D. SRL Bacău, rezultată din fuziunea, prin absorbţie a SC P. SRL Bacău s-a constituit parte civilă în cauză cu suma de 3.680 lei, diferenţa de 4.120 lei fiind recuperată, prin compensarea sumei de la un client al trăgătorului SC L. SRL Moineşti.

5. În perioada 13.11.2004 - 9.12.2004, în materializarea aceleiaşi rezoluţii infracţionale , înv. I.L., pentru trăgătorul SC L. SRL Moineşti, a emis, fără a avea provizia bancară necesară, fila cec .

Inculpata I.D.G., pentru acelaşi trăgător, în aceleiaşi condiţii, a semnat filele cec seria BH 303 00633693/25.11.2004 în valoare de 5.633,07 lei (56.330.774 rol), pentru trasul SC D. Iaşi, seria BB 303 00820048/ 25.11.2004 în valoare de 2.960 lei (29.600.010 rol), în favoarea trasului SC D. Iaşi, seria BH 303 00633696/9.12.2004 în valoare de 11.646,39 lei (116.463.936 rol), pentru trasul SC D. Iaşi şi seria BH 303 00633694/29.11.2004, în valoare de 9649,87 lei (96.498.719 rol) în favoarea SC D. Iaşi.

Filele cec arătate mai sus au fost refuzate la plată din lipsă totală de disponibil, trăgătorului fîindu-i instituită interdicţia bancară.

Fiecare filă cec a fost emisă pentru plata contravalorii facturii fiscale corespondente, ea fiind introdusă în bancă, în vederea decontării, în termenul de scadenţă de 30 de zile, convenit între învinuiţi şi SC D. Iaşi.

Din materialitatea faptelor prezentate, comise de către învinuiţi rezultă fără urmă de dubii, intenţia directă de înşelăciune, a acestora.

În mod deliberat, cunoscând situaţia financiară precară a societăţilor pe care le administrau precum şi interdicţia bancară instituită asupra acestora, cei doi învinuiţi, au pus în circulaţie, în scopul producerii de consecinţe juridice, file cec şi bilete la ordin - anulate de către instituţiile bancare, obţinând astfel foloase materiale injuste şi prejudiciind societăţile comerciale în favoarea cărora aceste instrumente de plată au fost emise ori girate.

În scopul şi modalităţile arătate mai sus, învinuitei lacob Diana Georgeta urmează a i se reţine în sarcină comiterea infracţiunii prev. şi ped. de art. 215 al.4 C.pen., cu aplic.art. 41 al.2 C.pen., iar învinuitului I.L., comiterea infracţiunii prev. şi ped. de art. 215 al.4,5 C.pen., cu aplic.art. 41 al.2 C.pen.

Întrucât, în raport de toate datele prezentate mai sus, cercetările penale nu au fost finalizate, probatoriul urmând a fi completat cu anumite acte de urmărire, cauza urmează a se disjunge în cazul filelor cec seria xxx.

În drept, situaţia de fapt, aşa cum a fost reţinută, se încadra, la data comiterii faptelor, în:

Fapta comisă de inculpatul I.L. întrunea elementele constitutive ale infracțiunii prev. și ped. de art. 215 al. 4, cu aplicarea art. 41 al. 2 Cod penal..

Apărătorul desemnat ales al inculpatului a solicitat instanţei a arătat că menţine concluziile de la termenul de judecată anterior, cu menţiunea că a intervenit prescripţia răspunderii penale prin alineatul 4 pentru ambele fapte. Astfel, a invocat prevederile art. 16 lit. f  Cod procedură penală şi anume prescripţia acţiunii penale şi urmează a fi încetat procesul penal împotriva inculpatului. A mai arătat că la articolul 155, cu privire la întreruperea cursului prescripţiei penale, la al. 4 se arată că termenele prevăzute la art. 154, dacă au fost depăşite cu încă o dată, se consideră ca fiind îndeplinite ori câte întreruperi ar interveni. A solicitat să se observe că faptele sunt săvârşite în perioada 02.10.2004 – 17.12.2004, astfel că prescripţia răspunderii penale este îndeplinită, astfel că pe cale de consecinţă, solicită încetarea procesului. Cu privire la latura civilă, a arătat că instanţa să dispună.

Instanţa are în vedere că după data de 01.02.2014, data intrării în vigoare a noilor dispoziţii procesual penale de drept materiale, substanţial,  prin Codul penal şi Codul de procedură penală, aceeaşi situaţie de fapt se pliază pe noua numerotare, respectiv art.  244 alin.2 C.pen. cu aplicarea art. 35 NCP., motiv pentru care urmează a fi angajată răspunderea penală a inculpatului, cu reţinerea, evidentă a dispoziţiilor art. 396 alin.10 C.pr.pen. privind procedura simplificată, cu consecința reducerii limitelor minime şi maxime a pedepselor cu 1 o treime.

  De asemenea, în actuala variantă a infracțiunii de înșelăciune, , este eliminată forma comiterii infracțiunii prin emiterea de cec fără a avea disponibil în cont. Totuși, este prevăzut l alin.2  că ”Dacă mijlocul fraudulos constituie prin el însuși o infracțiune, se aplică regulile privind concursul de infracțiuni, infracţiunea de înşelăciune prevăzută în art. 244 alin. 1 sau 2 NCP , care nu va absorbi infracţiunea prevăzută de art. 84 pct. 2 din Legea nr. 59/1934, faţă de obiectul juridic şi conţinutul constitutiv al acestor infracţiuni urmând a fi reţinut concursul de infracţiuni între înşelăciune(art. 244 NCP) şi infracţiunea prevăzută de art. 84 pct. 2 din Legea nr. 59/1934, dacă beneficiarul cecului are cunoştinţă, în momentul emiterii, că nu există disponibil necesar acoperirii acestuia la tras, fapta constutuie infracţiunea prev. de art. 84 pct. 2 din Legea nr. 59/1934. Fapta de emitere a unui cec asupra unei instituţii de credit sau asupra unei persoane, ştiind că pentru valorificarea lui nu există provizia sau acoperirea necesară, precum şi fapta de a retrage, după emitere, provizia, în tot sau în parte (la momentul emiterii cecul având acoperire financiară), ori de a interzice trasului de a plăti înainte de expirarea termenului de prezentare (la momentul emiterii cecul avea acoperire financiară), în scopul de a obţine pentm sine sau pentm altul un folos material injust, dacă s-a produs o pagubă posesoralui cecului, constituie infracţiunea de înşelăciune prevăzută în art. 244 alin. (1) şi (2) NCP, care no va absorbi infracţiunea prevăzută de art. 84 pct. 2 din Legea nr. 59/1934 faţă de obiectul juridic şi conţinutul consti¬tutiv diferit al acestor infracţiuni urmând a fi reţinut concursul de infracţiuni între infracţiunea de înşelăciune (art. 244 NCP) şi infracțiunea prevăzută de art. 84 alin. (1) pct. 2 din Legea nr. 59/1934. Relevante în acest sens sunt dispo-ziţiile art. 244 alin. (2) teza Il-a NCP, potrivit cărora, dacă mijlocul fraudulos prin care se comite înşelăciunea constituie prin el însuşi infracţiune, se aplică regulile privind concursul de infracţiuni. Deopotrivă, decizia nr. IX/2005 pronunţată în recurs în interesul legii de I.C.C.J.. Secţiile Unite (M.Of. nr. 123 din 9 februarie 2006) îşi încetează efectele, deoarece aceasta avea în vedere dispoziţiile art. 215 alin. (4) C.pen. 1969 care incorporau incriminarea din Legea specială [art 84 alin. (1) pct 2 din Legea nr. 59/1934]. Prin urmare, sunt incidente dispoziţiile art. 474' C.proc.pen. 1969 privind încetarea efectelor recursului în interesul legii pronunţat prin Decizia nr. lX/2005 pronunţată de către înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Secţiile Unite, dispoziţii conform cărora efectele deciziei încetează în cazul abrogării, consta-tării neconstituționalității ori modificării dispoziţiei legale care a generat pro¬blema de drect dezlegată, cu excepţia cazului în care aceasta subzistă în noua reglementare.

 Prin urmare din art. 215 alin.4,5 c.pen. 1969  cu aplicarea art. 41 alin.2 C.pen. se va dispune schimbarea încadrării juridice în art. 244 alin.2 C.pen. cu aplicarea art. 84 alin.2  din Legea nr.59/1934, cu art. 35 C.pen..

  Pentru cea de-a doua infracțiune la legea specială, art. 84 alin.2  din Legea nr. 59/1934 vom constata că a intervenit împlinirea termenului de prescripție a răspunderii penale. Pentru această infracțiune, se prevede pedeapsa închisorii de la 6 luni la un an închisoare. Așadar, potrivit art.396 alin.6 C.pr.pen. rap. la art.16 lit.f C.pr,.pen,. se va dispune încetarea procesului penal pornit împotriva  inculpatului I.L.  sub aspectul săvârșirii infracțiunii de ”emitere de cec fără a avea disponibil suficient”, prev. de art. 84 alin.2 din Legea nr. 59/1934  cu aplicarea art. 35 C.pen.  și cu art. 396 alin.10 C.pr.pen.  întrucât a intervenit prescripția răspunderii penale.

Așadar, pentru prima infracțiune, aceea de înșelăciune, va fi atrasă răspunderea penală și se va aplica o pedeapsă sub limita minimă specială, urmare a se aplica și pedeapsa accesorie a interzicerii drepturior prev.de art.ării dispozițiilor art. 396 Alin.10 C.pr.pen..

Urmează a se aplica și pedeapsa accesorie  a interzicerii drepturilor prev. de art 66  şit.a,b,d C.pen., conform art. 65 C.pen

 Se va face aplicarea art. 72 C.pen. în sensul că urmează să se deducă din pedeapsa de executat, ceea ce a executat în faza de urmărire penală, de cercetare judecătorească, în modalitatea reținerii, arestului preventive și arestului la domiciliu, așa după cum rezultă din înscrisurile și evidențele locurilor de detenție. Astfel, se va deduce perioada  arestului preventiv de la data de 17.03.2017 și până la data de 12.05.2017 și a arestului la domiciliu, de la  data de 12.05.2017 și până la data de 13.07.2017.

Sub aspectul laturii civile a cauzei reținem că persoanele vătămate SC V.  BACĂU, SC M. ORADEA,  SC A.I. SRL BACĂU,  SC D. IAȘI,  SC F.D. SRL BACĂU, s-au constituit părți civile, încă din faza de urmărire penală.

Constatând întrunite condițiile răspunderiii vicile delictuale, atât generale cât și cele speciale prev. de art. 15, 397 C.pr.pen. art.1357 C.civ. (în vigoare la data comiterii faptelor), precum și principiul disponibilității exprimat expres de inculpat cu prilejul declarației pe care a dat-o în fața instanței de judecată, urmează să fie admise acțiunile civile formulate de aceste părţii cvile și să oblige pe inculpat la restituirea pagubelor, astfel inculpatul va plăti suma totale  de 83.399,71 lei. Din acest total, sumele revin: 1.680,6 lei către SC V.  BACĂU;  20.167,44 lei către SC M. ORADEA;  8.055,11 lei către SC A.I. SRL BACĂU; 49.816,56 lei către SC D.  IAȘI  și 3.680 lei către SC F.D. SRL BACĂU.

 Vom consta că prejudiciul în sumă de 4.120 lei a fost recuperat prin  compensarea sumei de la un client al trăgătorului SC  L.  SRL Moinești, părții civile SC F.D. SRL BACĂU.

 În baza art. 13 alin.1 din Legea nr. 241/2005 se va dispune ca la data rămânerii definitive a prezentei hotărâri să se comunice O.N.R.C., o copie a dispozitivului prezentei hotărâri judecătoreşti definitive.

 Vom constata că inculpatul a avut apărător ales.

În temeiul art. 274 C.pr.pen., fiind în culpă procesuală,va fi obligat  inculpatul la plata sumei de 12.000 lei către stat cu titlu de cheltuieli judiciare, sumă în care s-au inclus şi cei 1.000 lei de la urmărirea penală. Instanţa, în temeiul art. 375 C.pr.pen. admite solicitarea de judecarea cauzei pe baza procedurii recunoașterii învinurii.

În temeiul art. 386 C.pr.pen. amite cererea de schimbarea încadrării juridice pentru inculpatul  I.L. din  art. 215 alin.4,5 C.pen. 1969 cu aplicarea art. 41 alin.2 C.pen.1969, în  art. 244 alin.1, 2 C.pen. și art. 84 alin.2 din Legea nr. 59/1934 cu art. cu aplicarea art. 35 C.pen. şi în consecinţă:

1. În temeiul  art. 244 alin.1, 2  C.pen. cu art. cu aplicarea art. 35 C.pen.  cu art. 396 alin.10 C.pr.pen.  pentru săvârşirea infracţiunii de ”înșelăciune”, condamnă pe inculpatul inculpatul I.L., la pedeapsa de 3 (trei) ani închisoare.

În temeiul art. 65 C.pen. aplică inculpatului pedepsa accesorie a interzicerii drepturilor prev. de art 66  şit.a,b,d C.pen.

2. În temeiul  art.396 alin.6 C.pr.pen. rap. la art.16 lit.f C.pr,.pen,.dispune încetarea procesului penal pornit împotriva aceluiași inculpate sub aspectul săvârșirii infracțiunii de ”emitere de cec fără a avea disponibil suficient”, prev. de art. 84 alin.2 din Legea nr. 59/1934  cu aplicarea art. 35 C.pen.  și cu art. 396 alin.10 C.pr.pen.  întrucât a intervenit prescripția răspundrii penale.

PEDEAPSĂ REZULTANTĂ  DE EXECUTAT =  3 (trei) ani închisoare.

În temeiul art.72 C.pen. deduce din pedeapsa de executat perioada arestului preventiv de la data de 17.03.2017 și până la data de 12.05.2017 și a arestului la domiciliu, de la  data de 12.05.2017 și până la data de 13.07.2017.

În temeiul art.15, 397 C.pr.pen. art.1357 C.civ. admite acţiunile  civile formulate de părțile civile: SC V.  BACĂU, SC M. ORADEA ,  SC A.I. SRL BACĂU ,  SC D. IAȘI  ,  SC F.D. SRL BACĂU şi în consecinţă:

Obligă inculpatul, la plata sumei totale  de 83.399,71 lei, astfel:

- 1.680,6 lei către SC V.  BACĂU:

- 20.167,44 lei către SC M. ORADEA;

-  8.055,11 lei către SC A.I. SRL BACĂU;

- 49.816,56 lei către SC D.  IAȘI  și

- 3.680 lei către SC F.D. SRL BACĂU.

Constată că prejudiciul în sumă de 4.120 lei a fost recuperat prin  compensarea sumei de la un client al trăgătorului SC  L.  SRL Moinești, părții civile SC F.D. SRL BACĂU.

În baza art. 13 alin.1 din Legea nr. 241/2005 dispune ca la data rămânerii definitive a prezentei hotărâri să se comunice O.N.R.C., o copie a dispozitivului prezentei hotărâri judecătoreşti definitive.

Constată că inculpatul a avut apărător ales.

În temeiul art. 274 C.pr.pen., obligă inculpatul la plata sumei de 12.000 lei către stat cu titlu de cheltuieli judiciare, sumă în care s-au inclus şi cei 1.000 lei de la urmărirea penală.

Cu drept de apel în termen de 10 zile de la comunicare.

Domenii speta

Spete similare