Incompatibilitatea procedurii speciale a suspendării executării actului administrativ, reglementată de art. 14-15 din Legea nr. 554/2004, cu cea a ordonanţei preşedinţiale reglementată de Codul de procedură civilă, potrivit principiului „specia

R O M Â N I A

TRIBUNALUL BRAŞOV

SECŢIA I CIVILĂ

SENTINŢA CIVILĂ NR.145/S

Şedinţa publică din data de  06.09.2016

Completul compus din:

PREŞEDINTE –V. M.

GREFIER- D. A.

Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea asupra cererii formulată de reclamantul G.I., în contradictoriu cu pârâtul Partidul Ecologist Român - prin reprezentant legal, având ca obiect ordonanţă preşedinţială.

Dezbaterile orale asupra cauzei au avut loc în şedinţa publică din data de 05.09.2016, încheierea acestui tribunal făcând parte integrantă din prezenta sentinţă şi când, pentru a da posibilitatea părților să depună concluzii scrise a amânat pronunțarea pentru data de 06.09.2016.

TRIBUNALUL

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată sub nr. de mai sus, reclamantul G.I., CNP XXXX, a chemat în judecată pârâtul Partidul Ecologist Român, Biroul Permanent Naţional, solicitând emiterea unei ordonanţe preşedinţiale pentru suspendarea efectelor Hotărârii nr. 82 din 20.06.2016, emisă de pârât, susţinând că nu au fost respectate legea internă şi Legea 14/2003 prin raportare la statuările Curţii Constituţionale din Decizia nr. 503/2013.

Prin hotărârea a cărei suspendare se solicită, reclamantul a fost exclus din partid cu consecinţa pierderii tuturor funcţiilor deţinute şi a celor elective sau demnităţi de stat obţinute în numele partidului (fila 8).

Criticând hotărârea a cărei suspendare o solicită, reclamantul arată că a respectat toate îndatoririle faţă de partid şi nu se face vinovat de nicio transgresiune politică sau alianţă obscură ori împotriva partidului, făcând o alianţă puternică cu altă formaţiune politică la nivelul Consiliului Local B. şi anume FDGR.

Susţine că nu au fost respectate prevederile Statutului privind majoritatea necesară pentru excluderea din partid, sancţiune care este exagerată, poate fi luată pentru cele mai grave abateri şi nu i-a fost comunicată propunerea motivată şi persoana care a constatat  presupusul său comportament indisciplinat.

Ducerea la capăt a sancţiunii excluderii nu numai că l-ar prejudicia şi paguba nu ar putea fi înlăturată altfel, dar ar reprezenta şi un precedent periculos, Curtea Constituţională considerând într-un număr semnificativ de cauze că se impune o distincţie clară între normele de deontologie proprii partidelor politice şi normele care au evident natură juridică şi instituie drepturi şi obligaţii ale membrilor partidului şi organelor statutare, sancţiuni pentru abaterile de la prevederile statutare şi procedurile de urmat în aceste cazuri, făcând trimitere şi la jurisprudenţa CEDO în materie.

 Mai arată că la data de 18.06.2016 i-a fost acordat votul de încredere în unanimitate în cadrul BCJ B., fără a se pune în discuţie vreo excludere a sa, la data de 19.06.2016 a fost stabilită şedinţa BNP la care a fost convocat, dar aceasta s-a desfăşurat în data de 20.06.2016 fără ştiinţa reclamantului. 

 Arată că exisă aparenţa de drept, instanţa putând constata fără prejudecare fondului că nu a fost respectată legea internă a Partidului şi Legea 14/2003, fiind un caz grabnic deoarece se finalizează procedura de învestire în mandatul de consilier judeţean, pe care nu-l mai poate primi dacă este exclus din partid, validarea începând cu data de 23.06.2016, sau în perioada imediat următoare.

În drept, cererea a fost motivată pe prevederile art. 23. pct. 3, 4, 5, art. 87 pct. 21 din Statutul PER, Legea 14/2003, Decizia 530/2013 a  Curţii Constituţionale, art. 997 din Codul de procedură civilă.

Prin Încheierea de şedinţă nr. 11x/CC/S, din data de 19.05.2016, prezenta instanţă a declinat competenţa de soluţionare a cererii în favoarea Secţiei a II a civilă, complet specializat în soluţionarea litigiilor de contencios administrativ şi fiscal a Tribunalului, secţie care a declinat la rândul său competenţa prin Încheierea de şedinţă nr. 7xx/CA din 02.08.2016, prin care s-a constata ivirea conflictului negativ de competenţă între cele două secţii civile.

 Aceasta a fost soluţionat prin Sentinţa civilă nr. 2x/CC din 23.08.2016, pronunţată în dosar nr. XXX/64/2016 al Curţii de Apel B., în sensul stabilirii competenţei în favoarea Secţiei I civilă a Tribunalului B., cu motivarea că „date fiind prevederile art. 998 din Codul de procedură civilă, conform cărora cererea de ordonanţă preşedinţială se va introduce la instanţa competentă să se pronunţe asupra fondului dreptului, prevederile art. 95 pct.1 din Codul de procedură civilă, care consacră competenţa de drept comun a tribunalelor, precum şi prevederile art. 111 din Codul de procedură civilă, care reglementează competenţa teritorială de soluţionare a cererilor îndreptate împotriva persoanelor juridice de drept public, Curtea apreciază că în cauză competenţa de soluţionare a cererii de ordonanţă preşedinţială revine Secţiei I civile a Tribunalului B. …”

Pârâtul a formulat întâmpinare, în faţa Secţiei civilă II, prin care a invocat excepţia de necompetenţă a tribunalului în raport de împrejurarea că actul a cărui suspendare se solicită a fost emis de către organul central al partidului, susţinând că acesta poate fi asimilat ca fiind emis de o autoritate publică, făcând trimitere la jurisprudenţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (Decizia nr. 4623 din 08.11.2012).

Susţine că nu sunt îndeplinite condiţiile de admisibilitate prevăzute de art. 996 din Codul de procedură civilă, măsura solicitată încalcă prevederile al. 5 al art. 996 din acelaşi cod, iar clamata „aparenţă de nelegalitate” este vădit nefondată, reclamantul adresându-se şi Comisiei de etică şi disciplină a partidului care a respins contestaţia prin Hotărârea nr. 2 din 30.06.2016.

Analizând cererea în raport de probele existente la dosar, susţinerile părţilor şi dispoziţiile legale în materie, instanţa reţine următoarele:

În fapt, prin Hotărârea nr. 82 din 20.06.2016 emisă de pârât, reclamantul a fost exclus din partid cu consecinţa pierderii tuturor funcţiilor deţinute şi a celor elective sau demnităţi de stat obţinute în numele partidului, cu motivarea că au fost încălcate prevederile art. 11 pct. 1, 3 şi 4, art. 12, 13 şi 18 din Statutul PER (fila 8).

Reclamantul solicită pe calea ordonanţei preşedinţiale suspendarea executării actului menţionat emis de conducerea partidului din care acesta făcea parte anterior excluderii din partid, cu consecinţa încetării celorlalte funcţii pe care acesta le deţinea în numele partidului.

Partidul politic este definit ca o persoană juridică de drept public care îndeplineşte o misiune publică garantată de Constituţie, potrivit prevederilor art. 1 din Legea 14/2003, putând fi asimilat unei autorităţi publice, astfel cum este definită de art. 2 lit. b din Legea 554/2004 „orice organ de stat sau al unităţilor administrativ-teritoriale care acţionează, în regim de putere publică, pentru satisfacerea unui interes legitim public”, definit de art. 2 lit. r din aceeaşi lege ca fiind „interesul care vizează ordinea de drept şi democraţia constituţională, garantarea drepturilor, libertăţilor şi îndatoririlor fundamentale ale cetăţenilor, satisfacerea nevoilor comunitare, realizarea competenţei autorităţilor publice”.

În consecinţă, actul emis de către această entitate este unul cu caracter administrativ, iar instituţia suspendării executării actului administrativ este reglementată de art. 14 - 15 din Legea nr. 554/2004 şi presupune condiţii proprii de admisibilitate, pe care reclamantul trebuie să le îndeplinească pentru a se dispune suspendarea executării actului administrativ, condiţii care exclud verificarea şi a condiţiilor de admisibilitate ale ordonanţei preşedinţiale, respectiv urgenţa, vremelnicia şi neprejudecarea fondului.

 Prin art. 28 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 se prevede că dispoziţiile acestei legi se completează cu prevederile Codului de procedură civilă, în măsura în care nu sunt incompatibile cu specificul raporturilor de autoritate dintre autorităţile publice, pe de o parte, şi persoanele vătămate, pe de altă parte, precum şi cu procedura reglementată de această lege.

Rezultă că, în cadrul raporturilor de autoritate dintre autorităţile publice, pe de o parte, şi persoanele vătămate, pe de altă parte, legea specială a reglementat procedura suspendării executării actului administrativ atacat, iar suspendarea aceluiaşi act administrativ pe calea altei proceduri speciale, respectiv cea a ordonanţei preşedinţiale la care a apelat reclamantul, reglementată de Codul de procedură civilă, nu poate fi dispusă, procedura specială prevăzută de codul de procedură civilă fiind incompatibilă cu procedura specială reglementată de Legea nr. 554/2004, potrivit principiului „specialibus generalia derogant”.

În aceste sens este şi practica Secţiei Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie -

Secţia de Contencios Administrativ şi Fiscal, potrivit Decizii Civile nr. 4623 din 08.11.2012. 

 Din întâmpinarea depusă de pârât, rezultă că reclamantul a apelat la procedura reglementată de dispoziţiile art. 16 din Legea 14/2003, privind contestarea  hotărârii de pierdere a calităţii de membru al unui partid politic, dispoziţii declarate neconstituţionale prin Decizia Curţii Constituţionale 530/2013, prin care s-a statuat că soluţiile organelor partidului cu atribuţii jurisdicţionale pot fi contestate în justiţie, respectându-se astfel dreptul de acces liber la justiţie.

 Posibilitatea atacării în justiţie a soluţiei date de organele partidului odată cu soluţionarea contestaţiei împotriva măsurilor stabilite de acestea, este o realitate juridică prin care reclamantul poate să-şi valorifice în fond drepturile sale, iar suspendarea actului poate fi solicitată în condiţiile normelor speciale mai sus analizate.

Pentru aceste considerente, văzând dispoziţiile art. 997 – 1000  din Codul de procedură civilă, prin raportare la cele ale art.  art. 14 alin. 1 şi art. 15 alin. 1 din Legea nr. 554/2004, cererea reclamantului formulată pe calea ordonanţei preşedinţiale apare ca fiind inadmisibilă  şi va fi respinsă.

Nu s-a cerut cheltuieli de judecată.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE

Respinge cererea de ordonanţă preşedinţială formulată de reclamantul G.I., CNP XXXX, cu domiciliul în Oraş P., str. M. E. nr. X, bl. X, ap. X, judeţul B., cu domiciliul ales în B., str. O. nr. X, sc. X, ap. X. la Cabinet Avocat G. A. S., în contradictoriu cu pârâtul Partidul Ecologist Român, Biroul Permanent Naţional, cu sediul în B., C.V. nr. X-X, sector 1.

Fără cheltuieli de judecată.

Cu drept de apel în termen de 5 zile de la pronunţare, cererea de apel urmând a fi depusă la Tribunalul B..

Pronunţată în data de 06.09.2016 şi pusă la dispoziţia părţilor prin grija grefei instanţei.

PREŞEDINTE, GREFIER

V. M. D. A.

Red. VM/6.09.2016

Dact.AD/6.09.2016

Ex.4

Domenii speta

Spete similare