Sanctiuni complementare

Cod ECLI ECLI:RO:TBDLJ:2017:381.001713

Dosar nr. 21629/215/2016

R O M Â N I A

TRIBUNALUL DOLJ

SECŢIA CONTENCIOS ADMINISTRATIV ŞI FISCAL

DECIZIE Nr. 1713/2017

Şedinţa publică de la 27 Noiembrie 2017

Completul compus din:

Preşedinte

Pe rol judecarea cauzei privind pe apelanta .... şi pe intimata AGENŢIA NAŢIONALĂ DE ADMINISTRARE FISCALĂ-DIRECŢIA GENERALĂ A VĂMILOR-DIRECŢIA SUPRAVEGHERE ŞI CONTROL VAMAL-DIRECŢIA REGIONALĂ VAMALA CRAIOVA-BIROUL VAMAL AEROPORT CRAIOVA, având ca obiect anulare proces verbal de contravenţie seria .. împotriva sentintei  civile  numărul . pronuntată de Judecătoria  Craiova .

Dezbaterile au avut loc în şedinţa publică din data de 13.11.2017, fiind consemnate în încheierea de şedinţă de la acea dată, parte integrantă din prezenta sentință.

Având nevoie de timp pentru a delibera, instanța a amânat pronunțarea  la  data  de  20.11.2017 şi ulterior pentru azi, 27.11.2017, când, a hotărât următoarele:

TRIBUNALUL

Deliberând asupra apelului , constată următoarele:

 Prin  sentinta  civila  numărul ..,  Judecătoria Craiova a respins plângerea contravenţională formulată de petenta ...,  în contradictoriu cu intimata AGENŢIA NAŢIONALĂ DE ADMINISTRARE FISCALĂ – DIRECŢIA GENERALĂ A FINANŢELOR PUBLICE CRAIOVA, ca fiind neîntemeiată.

În ceea ce privește legalitatea procesului-verbal de contravenţie atacat, în raport de aspectele formale, instanţa a constatat că acesta  a fost întocmit cu respectarea tuturor cerinţelor impuse de art. 17 din O.G. nr. 2/2001. De asemenea, instanta de fond a retinut faptul ca motivele de nelegalitate invocate de petenta nu sunt intemeiate.

S-a menționat că procesul-verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiei beneficiază, de regulă, de prezumţia de legalitate şi temeinicie, prezumţie care, deşi neconsacrată legislativ.

Instanta de fond a facut referire la dispozitile art.66 si art. 67 din Codul Vamal al României precum si la dispozitiile art. 612 din Regulamentul de aplicare a Codului vamal al României aprobat prin H.G. nr.707/2006 cu completările şi modificările ulterioare, aratand ca persoanele fizice pot introduce sau scoate din ţară mărfuri fără caracter comercial, în limitele şi în condiţiile prevăzute de lege.

S-a facut referire de asemenea la dispoziţiile art. 614 din Codul vamal referitoare si la art. 130, art. 139, art. 152, cap. 2, art. 201 din Regulamentul UE nr.952/2013 al Parlamentului European si al Consiliului de stabilire a Codului vamal al Uniunii, precum si la Regulamentul (CE) nr. 1186/2009 al Consiliului din 16 noiembrie 2009 de instituire a unui regim comunitar de scutiri de taxe vamale prevede acele cazuri în care, datorită unor împrejurări deosebite, se acordă scutirea de la plata taxelor la import şi la export, precum şi exceptarea de la măsurile adoptate în temeiul articolului 133 din tratat atunci când mărfurile sunt puse în liberă circulaţie sau sunt exportate în afara teritoriului vamal al Comunităţii. Instanta a aratat ca se acorda scutire de taxe vamale numai conform art.84 atunci când articolele oferite cadou sunt oferite ocazional; atunci când, prin natura, valoarea sau cantitatea nu reflectă niciun interes comercial; dacă nu sunt folosite în scopuri comerciale.

Insanta a facut referire si la dispozitiile art.1 pct.6 din Regulamentul Comisiei (CEE) nr.2454/1993 privind dispoziţii de aplicare a Regulamentului (CEE) nr.2913/92 privind instituirea Codului Vamal Comunitar, modificat prin Regulamentul (CE) NR. 1192/2008 al Comisiei din 17 noiembrie 2008, aratand ca mărfuri cu caracter necomercial reprezintă, mărfuri a căror punere sub regimul vamal în cauză se face ocazional şi a căror natură şi cantitate arată că sunt destinate uzului privat, personal sau familial al destinatarilor sau persoanelor care le transportă sau care au destinaţia evidentă de cadouri.

Instanta de fond a retinut ca la data de 20.07.2016, cu adeverinţele de reţinere a bunurilor nr.2-47, autoritatea vamală a reţinut la punctul vamal Aeroportul Craiova, bunuri pentru care petenta figura ca destinatar şi pentru care nu a solicitat regim vamal de punere în liberă circulaţie, inventariate, in urma expertizării preliminare in Comisia de Metale preţioase fiind păstrate in tezaurul trezoreriei Statului.

Apărarea petentei în sensul că bijuteriilor au fost introduse în ţară prin Aeroportul Otopeni şi că organele vamale de acolo nu i-au solicitat să întocmească o declaraţie vamală în acest sens precum şi susţinerea acesteia în sensul că bijuteriile erau de uz personal, nu au fost reţinute de instant de fond având în vedere, cantitatea şi natura bunurilor care fac obiectul adeverinţelor de reţinere mai sus indicate, aratandu-se ca autoritatea vamală în mod corect a constatat că, mărfurile în cauză, nu fac obiectul trimiterilor „fără caracter comercial". S-a aratat ca raportat la dispoziţiile legale ce reglementează efectuarea formalităţilor vamale la intrarea in spaţiul comunitar(UE), respectiv Regulamentul UE nr.952/2013 al Parlamentului European si al Consiliului de stabilire a Codului vamal al Uniunii, petenta nu face dovada ca bijuteriile introduse pe teritoriul vamal al Uniunii au fost prezentate în vamă imediat si nici dovada ca a întocmit declaraţia sumară de intrare sau ca a i s-a acordat o derogare de la obligaţia de depunere a unei declaraţii sumare de intrare. S-a mai aratat si faptul ca procesul-verbal de contraventie a fost semnat fara obiectiuni de catre petenta.

 Instanta de fond a mai aratat ca nu pot fi retinute sutinerile petenteii potrivit carora nu era necesara declararea scrisa sau efectuarea altor formalitati vamale la introducerea pe teritoriul vamal comunitar a bijuteriilor din aur, intrucat au fost achiziţionate  pentru uzul personal si pentru membrii familiei viitorului soţ de origine indiană, astfel incat acestea intra in categoria mărfurilor cu caracter necomercial, pentru care este suficienta declararea verbala a acestora in fata autoritatilor vamale, deoarece cantitatea de 4,800 kg bijuterii din aur este foarte mare pentru a putea fi considerata marfa fara caracter comercial pentru care importul beneficiaza de scutire de la plata taxelor vamale, a TVA-lui si accizei si pentru care nu este obligatorie declararea scrisa, cantitatea de bijuterii găsita si confiscate fiind una însemnata şi care depăşeşte cu mult noţiunea de bijuterii pentru uzul personal.

Împotriva  acestei  sentințe  a declarat apel petenta  .... criticând sentința  pentru nelegalitate  si netemeinicie, solicitând  admiterea apelului. 

Mai întâi petente a arătat că în cuprinsul procesului verbal se observa ca acesta nu indica decât numele, CNP-ul contravenientului si adresa sa, în ceea ce priveşte arătarea împrejurărilor ce pot servi la aprecierea gravitaţii faptei, acestea lipsesc cu desăvârşire.

Petenta a arătat că la momentul efectuării controlului vamal, efectuat în  aeroportul Otopeni Bucureşti, organele de control nu au reţinut în sarcina sa săvârşirea vreunei fapte contravenţionale sau de altă natură, acestea apreciind că a îndeplinit toate obligaţiile legale, dând toate declaraţiile necesare introducerii în ţară a bijuteriilor confiscate, făcând totodată dovada provenienţei acestor bijuterii şi a scopului pentru care au fost achiziţionate. Or atâta vreme cât organele de control vamale din cadrul aeroportului Bucureşti Otopeni nu au constatat vreo abatere săvârşită cu ocazia introducerii în ţară a bijuteriilor, este inadmisibil ca alte organe  de control din cadrul aceleiaşi instituţii să constate că de fapt a  săvârşit vreo abatere în data de 19-07-2016, data la care au fost introduse în ţară bijuteriile.

S-a mai precizat ca in cuprinsul procesului-verbal de contravenție nu se menționează dacă are o ocupaţie, care este aceasta, pentru a putea dovedi posibilitatea cumpărării acestor bunuri, dovada achitării lor si nici nu se face vorbire despre faptul ca era însoţită de alte persoane sau că dimpotrivă, eram singura in momentul in care s-a prezentat la aeroport in vederea plecării la Londra.

Apelanta a aratat ca a precizat ca nu are obiectiuni deoarece a fost lăsata sa dea explicaţii si lamuri, chiar detalii, chiar daca nu toate au fost consemnate si i s-a lăsat impresia ca este înţeleasa si ca, oarecum, lucrurile se vor îndrepta, in sensul ca bunurile îi vor fi restituit.

Din punctul de vedere al apelantei, situaţia de fapt reţinuta in actul contestat nu este conforma cu realitatea. Aceasta a arătat că este adevărat ca la data si ora indicata in procesul verbal de contravenţie  s-a  prezentat la Aeroportul Craiova in vederea părăsirii tarii, cu destinaţia Londra, însoţita de mama si fiul sau. Cu aceasta ocazie, a spus organelor vamale ca are in bagajul de mana o cantitate mai mare de aur, in bijuterii. In acel moment, organele vamale au început sa se agite,  i-au cerut sa desfaca cele doua cutii in care erau ambalate bijuteriile, au fost controlate si i-au fost cerute actele de proprietate ale acestora. Apelanta a arătat că a pus la dispoziţia organelor de control actele de proprietate ale bijuteriilor, respectiv facturile nr. ...din precum si actul însoţitor datat 20.07.2016, de unde rezulta ca a achiziţionat bunurile, firma de unde le-am cumpărat - Thattil Jewellers - modalitatea in care am făcut plata si, implicit, legalitatea tranzacţiei  si a posesiei bunurilor. În continuare s-a arătat că i s-a cerut un document vamal ce trebuia emis de organele vamale din Aeroportul Bucureşti Otopeni, document pe care nu l-am putut prezenta întrucât nu  i-a fost emis nimic de la vama Bucureşti - Otopeni. 

Apelanta a arătat că a  intrat in tara cu bijuteriile, s-a deplasat la Slatina pentru a-si lua mama si fiul si, la data de 20.07.2016. ora 15,30 a  vrut sa părăsesc tara spre Londra prin Aeroportul Craiova, ocazie cu care, ca si la intrarea in tara, a  raportat existenta cantităţii de cca. 4,800 kg de bijuterii din aur asupra sa, in bagajul de mana.

Dat fiind faptul ca nu a  avut asupra sa un document eliberat de autorităţile vamale de la Bucureşti, in 19.07.2016., in legătura cu bijuteriile, a determinat autorităţile vamale de la Craiova sa sancţioneze contravenţional si sa-i retina bijuteriile in vederea confiscării, susţinând ca s-a  sustras de la plasarea sub regim vamal al acestor bunuri

Apelanta a aratat ca daca ar fi dorit sa se sustrag, nu ar fi declarat bijuteriile din aur la ieşirea din Dubai, ocazie cu care pe verso facturilor s-a înregistrat acest lucru.

S-a arătat că rste evident ca, in condiţiile in care a achitat o valoare atât de mare pentru achiziţia acestor bijuterii, nu se punea problema sa nu achit taxele vamale de tranzit prin România a acestor bunuri, însă nimeni nu mi-a solicitat acest lucru.

Apelanta a indicat si faptul ca s-a deplasat special in Dubai in vederea achiziţionării acestor bijuterii întrucât viitorul său soţ este de origine indiana si in tara sa tradiţia impune ca viitoarea mireasa sa ofere familiei si rudelor viitorului soţ cantităţi substanţiale de bijuterii de aur.

Din punctul de vedere al apelantei este evident faptul că a dat dovadă de bună credinţă pe tot parcursul derulării evenimentelor, neexistând vreo dovadă în sensul că ar fi urmărit sa eludeze dispoziţiile legale, să se sustragă de la efectuarea vreunui control vamal, astfel lipsa vinovăţiei sale este incontestabilă, fapta reţinută în sarcina mea fiind  inexistentă.

În drept, au fost invocate dispoziţiile art. 466 şi următoarele din Codul de procedură civilă.

Apelul a fost legal timbrat cu 20 de lei taxă judiciara de timbru, în baza art. 19 din O.U.G. 80/2013.

Intimatul a formulat întâmpinare  solicitând respingerea apelului, menținerea sentintei ca temeinică şi legală.

În motivare s-a arătat că lipsa unor mentiuni lipsa unor menţiuni ale procesului-verbal nu conduce automat la anularea acestuia. Exista anumite elemente ale căror lipsa este sancţionată cu nulitatea expresa de articolul 17 al Ordonanţei Guvernului  nr. 2/2001, lipsa celorlalte elemente prevăzute in articolul 16 ducând la anularea procesului verbal numai in situaţia in care se provoacă o vătămare unei persoane, iar aceasta persoana,  înţelege sa invoce si sa dovedească acea vătămare, nulitatea fiind relativa si virtuala.

S-a aratat ca în speţa, petenta nu poate dovedi o vătămare, deoarece nu a săvârşit o contravenţie de natura celor în care este necesar sa se cunoască ocupaţia si locul de munca, aceste menţiuni neavând nicio legătura cu sustragerea de la controlul vamal a oricăror bunuri sau mărfuri care ar trebui plasate sub un regim vamal.

Cu privire la împrejurările ce pot servi la aprecierea gravitaţii faptei, acestea au fost descrise amănunţit in anexa 1 a procesului verbal, iar gravitatea faptei a fost stabilita de legiuitor prin actul normative sancţionator.

Cu privire la fondul cauzei intimata a arătat ca procesul-verbal de contraventie se bucura de prezumtia de legalitate si temeinicie și că la data de 20.07.2016, cu adeverinţele de reţinere a bunurilor nr.2-47, autoritatea vamală a reţinut la punctul vamal Aeroportul Craiova, bunuri pentru care petenta figurează ca destinatar şi pentru care nu a solicitat regim vamal de punere în liberă circulaţie, inventariate, in urma expertizării preliminare in Comisia de Metale preţioase fiind păstrate in tezaurul trezoreriei Statului, in gropul nr.164.

S-a considerat că având în vedere, cantitatea şi natura bunurilor mai sus menţionate, care fac obiectul adeverinţelor de reţinere mai sus indicate, autoritatea vamală în mod corect a constatat că, mărfurile în cauză, nu fac obiectul trimiterilor „fără caracter comercial", astfel că nu sunt îndeplinite condiţiile de vămuire.

În drept, au fost invocate dispoziţiile art. 471 alin. 1 pct. 5 din Codul de procedura civila, Codul Vamal al României, Regulamentul UE nr.952/2013 al Parlamentului European si al Consiliului de stabilire a Codului vamal al Uniunii, Regulamentul delegat al Comisiei de completare a Regulamentului nr.952/2013 al Parlamentului European si al Consiliului in ceea ce priveşte normele detaliate ale anumitor dispoziţii ale Codului vamal al Uniunii nr.2446/2015, Regulamentul de punere in aplicare nr. 2447/2015 al Comisiei de stabilire a unor norme pentru punerea in aplicare a anumitor dispoziţii din regulamentul UE  nr.952/2013 al Parlamentului European si al Consiliului de stabilire a Codului vamal al Uniunii.

Verificând în limitele cererii de apel stabilirea situaţiei de fapt şi aplicarea legii de către prima instanţă, tribunalul reţine următoarele:

Prin procesul verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiilor nr..... şi prin anexa la acest proces verbal, intocmit de agentul constatator Privantu George Daniel din cadrul Ministerul Finanţelor Publice – Agenţia Naţională de Administrare Fiscală - Direcţia Regională Vamală Craiova - Serviciul Supraveghere şi Control Vamal – Biroul Vamal Aeroport Craiova, petenta .... a fost sancţionată contravenţional cu amendă în cuantum de 3000 lei în baza art.653 lit.a din HG 707/2006 cu modificările ulterioare, reţinându-se în sarcina acesteia că la data de 20.07.2016 ora 15:30 în localitatea Craiova, judeţul Dolj s-a prezentat la Aeroportul Craiova, pe sensul de ieşire din ţară împreună cu bagajul însoţit pentru cursa aeriană nr.W6 3753, Craiova-Londra, iar la controlul bagajului de mână efectuat cu aparatele raze X tip Rapiscan a fost constatată prezenţa în bagajul de mână aparţinând petentei a două colete cântărind împreună aproximativ 4,800 kg conţinând diverse bijuterii din metal galben, presupus a fi aur, cu şi fără pietre de diverse culori.

S-a mai reţinut în anexa la procesul verbal că pentru aceste bunuri petenta a prezentat facturi de achiziţie şi, constatând că bunurile provin din afara Uniunii Europene, fiind în cantităţi considerate a depăşi uzul personal, şi întrucât numita Stegaru Elena Corina nu a prezentat dovada efectuării formalităţilor vamale pentru bunurile în cauză la intrarea în spaţiul comunitar, agentul constatator a reţinut că susnumita s-a sustras de la plasarea sub regim vamal a acestor bunuri, încălcând următoarele acte normative coroborate: - art.139, 158 si 201 din Regulamentul UE nr.952/201|3 al Parlamentului European si al Consiliului de stabilire a Codul vamal al Uniunii; -art.135 si 138 din Regulamentul delegat al Comisiei de completare a Regulamentului nr.952/2013 al Parlamentului European si al Consiliului in ceea ce priveşte normele detaliate ale anumitor dispoziţii ale Codului vamal al Uniunii nr.2446/2015; -art.219 din Regulamentul de punere in aplicare nr.247/2015 al Comisiei de stabilire a unor norme pentru punerea în aplicare a anumitor dispoziţii din regulamentul (UE) nr.952/2013 al Parlamentului European si al Consiliului de stabilire a Codului vamal al Uniunii.

S-a mai reţinut în cuprinsul procesului verbal că în conformitate cu art.653 alin.1 lit.a din HG 707/2006 cu modificările ulterioare se confiscă de la contravenient  bunurile conform ARB nr.-nr.47/20.07.2016, precum şi faptul că bunurile reţinute urmează să fie predate la Trezorerie.

Procesul-verbal de contravenţie a fost întocmit în prezenţa petentei, care l-a şi semnat după ce la rubrica alte menţiuni s-a consemnat "nu sunt obiecţiuni".

Art. 653 alin. 1 lit. a din H.G. nr. 707/2006 prevede că sustragerea de la controlul vamal a oricăror bunuri sau mărfuri care ar trebui plasate sub un regim vamal constituie contravenție, iar în acest caz bunurile se confiscă.

In ceea ce priveste motivul de apel referitor la faptul ca procesul-verbal de contraventie este nelegat din cauza faptului ca in cuprinsul procesului verbal nu se menţionează ca apelanta are vreo ocupaţie, care este aceasta, pentru a putea dovedi posibilitatea cumpărării acestor bunuri, dovada achitării lor şi nici nu se face vorbire despre faptul că era însoţită de alte persoane, sau dacă dimpotrivă, era singură în momentul în care s-a prezentat la aeroport în vederea plecării la Londra, instanţa de control judiciar arata ca in mod corect instanta de fond a reţinut ca acest motiv nu se regăseşte în cazurile strict şi limitativ prevăzute în cuprinsul art.17 din O.G. nr. 2/2001, atrăgând nulitatea relativă a procesului-verbal de contravenţie şi fiind necesar ca petenta să dovedească vătămarea produsă ce nu poate fi înlăturată decât prin anularea procesului-verbal de contravenţie. In mod corect s-a constatat ca apelanta petenta, nu a făcut  dovada producerii unei vătămări ce nu poate fi înlăturată decât prin anularea procesului-verbal.

Instanta de control judiciar mai arata si faptul ca in cuprinsul procesului-verbal de contraventie agentul constatator a descris in mod complet fapta retinuta in sarcina petentei apelante.

Cu privire la motivul de apel referitor la faptul ca situatia de fapt retinuta de agentul constator nu corespunde realitatii, deoarece nu s-a sustras de la plasarea sub regim vamal a bunurilor, neexistand nicio dovada ca a dorit sa eludeze dispozitiile legale, in contextul in care organele de control vamale din cadrul aeroportului Otopeni nu au constatat vreo abatere savarsita cu ocazia introducerii in tara a bijuteriilor, tribunalul arata ca apelanta petenta nu contesta faptul ca a introdus in tara bijuteriile respective si nici nu contesta faptul ca avea obligatia declararii bunurilor in vederea plasarii acestora sub regim vamal.

Instanta de control judiciar arata ca instanta de fond a analizat in mod amplu dispozitiile legale aplicabile in speta concluzionand in mod corect faptul ca raportat la dispoziţiile legale ce reglementează efectuarea formalităţilor vamale la intrarea in spaţiul comunitar(UE), respectiv Regulamentul UE nr.952/2013 al Parlamentului European si al Consiliului de stabilire a Codului vamal al Uniunii, petenta nu face dovada ca bijuteriile introduse pe teritoriul vamal al Uniunii au fost prezentate în vamă imediat si nici dovada ca a întocmit declaraţia sumară de intrare sau ca a i s-a acordat o derogare de la obligaţia de depunere a unei declaraţii sumare de intrare. Trebuie mentionat ca apelanta petenta nu se poate prevala de necunoasterea dispozitiilor legale, iar faptul  ca autoritatile vamale de la aeroportul Otopeni nu au constatat nicio abatere cu ocazia introducerii in tara a bijuteriilor, nu are semnificatia indeplinirii obligatiilor vamale de catre apelanta petenta, neexistand nicio dovada in acest sens.

 Din punctul de vedere al tribunalului,  instanta de fond a retinut in mod justificat ca nu pot fi retinute sutinerile petentei potrivit carora nu era necesara declararea scrisa sau efectuarea altor formalitati vamale la introducerea pe teritoriul vamal comunitar a bijuteriilor din aur, intrucat au fost achiziţionate  pentru uzul personal si pentru membrii familiei viitorului soţ de origine indiană, astfel incat acestea intra in categoria mărfurilor cu caracter necomercial, pentru care este suficienta declararea verbala a acestora in fata autoritatilor vamale, deoarece cantitatea de 4,800 kg bijuterii din aur este foarte mare pentru a putea fi considerata marfa fara caracter comercial pentru care importul beneficiaza de scutire de la plata taxelor vamale, a TVA-lui si accizei si pentru care nu este obligatorie declararea scrisa, cantitatea de bijuterii găsita si confiscate fiind una însemnata şi care depăşeşte cu mult noţiunea de bijuterii pentru uzul personal.

Considerand ca procesul-verbal de contraventie a fost legal si temeinic intocmit, tribunalul va analiza in continuare sanctiunile applicate.

In cee ace priveste sanctiunea amenzii, tribunalul arata ca a fost aplicata cu respectarea dispozitiilor legale si ca este proportional cu gradul de pericol social al faptei savarsite.

Tribunalul arata ca sancţiunea complementară a confiscarii se aplică în mod automat alături de sancţiunea principală in baza art. 653 alin. 1 lit. a din H.G. nr. 707/2006, însă atunci când procesul-verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiei este supus analizei instanţei, aceasta trebuie să aibă posibilitatea aprecierii asupra oportunităţii aplicării acestei sanctiuni, altfel, accesul la justiţie ar fi unul formal şi lipsit de eficienţă.

O sancţiune aplicată de autorităţi, indiferent de natura acesteia, trebuie apreciată şi analizată în mod concret, de sine stătător şi nu aplicată formal, chiar dacă legea prevede acest lucru, iar instanţa trebuie să verifice dacă a fost păstrat un just echilibru între cerinţele interesului general al societăţii, respectiv caracterul represiv al acestor fapte contravenţionale şi caracterul excesiv al sarcinii ce i se va impune contravenientului prin aplicarea unor sancţiuni.

În aprecierea oportunităţii şi proporţionalităţii aplicării sancţiunii complementare, instanţa va avea în vedere dispoziţiile art. 5 şi art. 6 din O.G. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, conform cărora sancţiunile complementare se aplică în funcţie de natura şi gravitatea faptei, urmând a fi coroborate cu art. 34 din O.G. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, care prevede că în soluţionarea plângerii contravenţionale, instanţa va decide şi asupra sancţiunii aplicate, fără a se face distincţie între sancţiunile principale şi cele complementare.

Instanta de control judiciar mentioneaza si faptul ca in hotararea Tanasov c. Romaniei din data de 31.10.2017,  Curtea Europeană a Drepturilor Omului a stabilit ca masura confiscarii unor bunuri ca urmare a aplicarii art. 653 alin. 1 lit. a din H.G. nr. 707/2006 nu este proportionala, fiind excesiv de impovaratoare si ca reprezinta o incalcare a dreptului de proprietate prevazut de art. 1 al Protocolului nr. 1 la Conventia Europeana a Drepturilor Omului.

Tribunalul arata ca prin aplicarea sanctiunii confiscarii a avut loc o ingerinta in dreptul de proprietate al apelantei si ca ingerinta a urmarit un scop legitim, insa trebuie sa se analizeze daca a existat o legatura de proportinalitate intre mijloacele folosite de autoritati pentru a atinge scopul legitim si dreptul apelantei de a se bucura de bunurile sale.

Instanta de control judiciar are in vedere ca fapta apelantei de a introduce in tara bijuteriile confiscate nu este ilegala, ca originea legala a bijuteriilor confisate nu a fost contestata de autoritata, iar apelanta a prezentat documente, respectiv facturile nr. PS 008955 si PS 008946 din 17.07.2016. si PS008957 precum si actul însoţitor datat 20.07.2016, de unde rezulta ca a achiziţionat bunurile, firma de unde le-am cumpărat - Thattil Jewellers - modalitatea in care am făcut plata si, implicit, legalitatea tranzacţiei  si a posesiei bunurilor.

Pe de alta parte, trebuie avut in vedere faptul ca la dosarul cauzei nu exista dovada ca apelanta ar figura cu fapte inscrise in cazierul judiciar, ca ar fi existat acuzatii penale in sarcina sa, sau ca prin aplicarea masurii confiscarii autoritatile au urmarit inlaturarea unei activitati ilegale.

Instanta de control judiciar are in vedere si faptul ca masura confiscarii nu a fost menita sa reprezinte o compensatie pecuniara pentru un prejudiciu cauzat statului, iar pe de alta parte nu s-a dovedit ca sanctiunea amenzii nu este suficienta pentru a asigura scopul punitiv si preventiv al sanctiunii si pentru a preveni savarsirea altor fapte.

Fata de aceste imprejurari, tribunalul constata ca sanctiunea confiscarii este disproportionata, fiind o sarcina excesiva pentru apelanta, motiv pentru care va inlatura aceasta sanctiune.

Pentru considerentele expuse anterior, în conformitate cu dispozitiile art. 480 alin. 2 din Codul de procedura civila, tribunalul va admite apelul şi va schimba sentința apelata  si va admite în parte plângerea contravențională  în sensul că va înlătura  sancțiunea  complementară a confiscării bunurilor mobile si va menține restul dispozițiilor procesului verbal de contravenție nr. 2/20.07.2016.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Admite apelul formulat  de  apelanta ..... în contradictoriu cu intimata AGENŢIA NAŢIONALĂ DE ADMINISTRARE FISCALĂ-DIRECŢIA GENERALĂ A VĂMILOR-DIRECŢIA SUPRAVEGHERE ŞI CONTROL VAMAL-DIRECŢIA REGIONALĂ VAMALA CRAIOVA-BIROUL VAMAL AEROPORT CRAIOVA,  cu  sediul în  CRAIOVA, str. Mitropolit Firmilian, nr. 2, judeţul Dolj, judeţul Dolj, împotriva sentintei  civile  numărul .... pronuntată de Judecătoria  Craiova. 

Schimbă sentința  apelată.

Admite în parte plângerea contravențională  în sensul că înlătură  sancțiunea  complementară a confiscării bunurilor mobile. 

Menține restul dispozițiilor procesului  verbal de contravenție nr. 2/20.07.2016.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţa publică de la 27 Noiembrie 2017.

Red ...

Domenii speta

Spete similare