Sentinţă penală 30 din 19.01.2018

Dosar nr. 4603/63/2017

R O M Â N I A

TRIBUNALUL DOLJ

SECŢIA PENALĂ

SENTINŢA PENALĂ NR. 30

Şedinţa publică de la 19 Ianuarie 2018

Completul compus din:

PREŞEDINTE GC

Grefier LIN

Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Tribunalul Dolj

a fost reprezentat prin procuror CN

Pe rol fiind pronunţarea asupra actiunii civile formulată de partea civilă PD împotriva condamnatului MSI, cauză disjunsă din dosar nr. 9348/63/2016, având ca obiect săvârșirea infracțiunii de loviri sau vătămări cauzatoare de moarte, prevăzută de art.195 Cod penal, cu aplic. art.41 alin.1 Cod penal şi Penitenciarului Pelendava.

Dezbaterile au avut loc în şedinţa publică din data de 11.01.2018, fiind consemnate în încheierea de şedinţă de la acea dată, încheiere ce face parte integrantă din prezenta hotărâre, când instanţa având nevoie de timp pentru a delibera, a stabilit termen pentru deliberare şi pronunţare la data de 19.01.2018, când a hotărât următoarele:

INSTANŢA

Asupra cauzei de faţă constată următoarele:

Prin sentinţa penală nr. 177 din data de 16.03.2017 pronunţată de Tribunalul Dolj în dosarul nr. 9348/63/2016 s-au dispus următoarele:

In baza art. 195 CP cu aplicarea art. 75 lit. a Cp cu aplic art. 396 alin 10 cpp art. 41 alin 1 CP

A fost condamnat inculpatul MSI, in vârsta de 27 de ani, fără ocupaţie, fără loc de muncă, recidivist postcondamnatoriu, în prezent încarcerat în Penitenciarul Craiova, la pedeapsa de 3 ani închisoare la care se adaugă restul de 1017 zile închisoare rămas neexecutat din pedeapsa de 5 ani si 2 luni închisoare aplicata prin sp 386/16 06 2016 a Judecatoriei Slatina, urmand ca inculpatul sa execute pedeapsa totala de 3 ani si 1017 zile inchisoare şi 3 ani interzicerea drepturilor prev.de art. 66 lit. a, b, C.pen., ca pedeapsă complementară.

S-a făcut aplicarea disp. art. 66 lit. a, b, C.pen, pe durata prev. de art. 65 alin. 3 C.pen.

In baza art 399 alin 1 C.proc.pen.

S-a menținut măsura arestării preventive a inculpatului.

S-a dedus din pedeapsa aplicată durata arestării preventive de la data de 26 10 2016 la zi.

S-a anulat mandatul de executare nr 635/6. 07. 2016 emis de Judecatoria Slatina si s-a dispus emiterea unui nou mandat.

S-a luat act ca părţile civile SCJUC şi SCN Craiova nu se constituie parti civile.

În baza art. 7 alin.1 din Legea 76/2008.

S-a dispus prelevarea de probe biologice de la inculpatul MSI în vederea introducerii în SNDGJ.

S-a disjuns actiunea civila formulata de partea civila PDS si s-a fixat termen la data de 6 04 2017

In baza art 274 alin 1 cpp

A fost obligat inculpatul la plata sumei de 1680 lei cheltuieli judiciare statului.

Cheltuielile in cuantum de 260 lei reprezentând onorariu avocat oficiu au rămas in sarcina statului.

Prin decizia penală nr . 935/23.05.2017 a Curtii de Apel Craiova s-au admis apelurile declarate de Parchetul de pe lângă Tribunalul Dolj şi inculpatul MSI.

S-a desfiinţat în parte s.p. nr. 177/2017 a Tribunalului Dolj şi rejudecând,

S-a descontopit pedeapsa rezultantă de 3 ani şi 1017 zile închisoare în pedepsele componente.s-a inlăturat circumstanţa atenuantă prev. de art. 75 alin. 1 lit. a C.p.

S-a retinut în beneficiul inculpatului circumstanţa atenuantă prev. de art. 75 alin. 2 lit. b C.p.

În baza art. 195 C.p. cu apl. 41 alin. 1 C.p., art. 75 alin. 2 lit. b C.p., art. 396 alin. 10 C.p.p., a fost condamnt inculpatul MSI la pedeapsa de 3 ani şi 6 luni închisoare.

În baza art. 67 alin. 1 C.p.,s-a aplicat inculpatului pedeapsa complementară prev. de art. 66 alin. 1 lit. a, b C.p., pe o perioadă de 4 ani.

În baza art. 65 alin. 1 C.p., s-a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie prev. de art. 66 alin. 1 lit. a, b.

În baza art. 43 alin. 1 C.p., s-a adaugat la pedeapsa aplicată în cauză restul rămas neexecutat de 1017 zile închisoare din pedeapsa de 5 ani şi 2 luni închisoare aplicată prin s.p. nr. 386/2016 a Judecătoriei Slatina, urmând ca inculpatul să execute pedeapsa rezultantă de 3 ani 6 luni şi 1017 zile închisoare, în regim de detenţie.

În baza art. 45 C.p., s-au contopit pedepsele accesorii şi complementare aplicate prin prezenta decizie cu cele aplicate prin s.p. nr. 386/2016 a Judecătoriei Slatina, urmând ca inculpatul să execute pedeapsa complementară prev. de art. 66 alin. 1 lit. a, b, C.p. pe o perioadă de 4 ani conform art. 68 alin. 1 lit. c C.p., şi pedeapsa accesorie prev. de art. 66 alin. 1 lit. a, b C.p. conform art. 65 alin. 3 C.p.

S-a dedus din pedeapsa rezultantă perioada executată şi durata arestării preventive de la 06.10.2016 la zi.

S-au menţinut restul dispoziţiilor sentinţei penale apelate care nu contravin prezentei decizii.

În fapt, s-a reţinut că, la data de 05.10.2016, in jurul orelor 08.10, în timp ce se afla in camera de detenţie nr. 2.9 a Penitenciarului Pelendava Craiova, pe fondul unor neînţelegeri legate de vizualizarea preferenţială a unor posturi TV, MS a lovit pe numitul PI persoana aflata de asemenea in executarea unei pedepse, cu pumnul în zona feţei, cauzandu-i acestuia un traumatism cranio-facial care a avut ca urmare moartea victimei, la data de 15.10.2016, la secţia ATI a SCU Craiova, din cauza insuficienţei cardio-respiratorii, urmarea unui accident vascular cerebral hemoragic,

Fapta expusă a fost probată cu următoarele mijloace de probă: constatare la fata locului si plansă fotografică, proces verbal de cercetare la fata locului si plansa fotografică, fişă de constatări preliminare, raport de expertiză medico-legală autopsie, planşă fotografica privind fotografiile efectuate cu ocazia autopsiei, certificat constatator al decesului, procesul verbal de vizualizare a imaginilor video si plansa fotografică ce cuprinde principalele momente surprinse in incinta penitenciarului, declaratiile martorului VB, declaratiile martorului BIC, declaratia martorului CLV, declaratia martorului IAC, declaratia martorului MI,declaratia părţii civile PD , declaratiile inculpatului MSI.

Referitor la latura civilă a cauzei, instanţa constatata că atât pe parcursul urmăririi penale cât şi, ulterior, în faţa instanţei de judecată, fiica victimei numita PD a precizat că se constituie parte civilă în procesul penal.

In faza de judecata, la termenul din data de 09.02.2017, partea civila PD a arătat că înţelege să majoreze cuantumul pretenţiilor solicitate iniţial in faza de urmărire penala, solicitând obligarea inculpatului MSI, cât şi a Penitenciarului Pelendava Craiova, în solidar, la plata suma totală de 130 000 lei, sumă compusă din: suma de 30.000 lei daune materiale (constând în cheltuielile efectuate cu inmormântarea, achiziţionarea produselor alimentare, pieselor vestimentare şi a altor obiecte specifice îndeplinirii ritualurilor de înmormântare şi pomenire a tatălui, dar şi cheltuielile viitoare legate de pomenirea acestuia ulterioară, până la 7 ani conform obiceiului locului) şi 100.000 lei daune morale şi actualizarea acestora cu indicele de inflaţie, de la momentul producerii incidentului până la plata efectivă.

A arătat că motivele pentru care înţelege să se constituie parte civilă şi împotriva Penitenciarului Pelendava Craiova, sunt următoarele: - a fost anunţată despre starea tatălui abia în data de 14.10.2016 în jurul orei 13:00, după 9 zile de la incident, când tatăl deja intrase în comă şi nu se mai putea face nimic pentru el, încălcându-se astfel dispoziţiile art. 52 alin 8 şi 9 din Legea Legea nr. 254/2013, privind executarea pedepselor şi a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal.

- altercaţia intre victimă şi inculpat a avut loc în incinta penitenciarului, iar această instituţie avea obligaţia legală de asigurare a pazei, siguranţei, protejarea vieţii, integrităţii corporale şi sănătăţii deţinuţilor, menţinerea ordinii şi disciplinei în rândul deţinuţilor conform art. 15 din Legea nr. 254/2013, privind executarea pedepselor şi a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal şi art. 13 din Regulamentul de aplicare a Legii nr 254/2013, care prevăd că siguranţa deţinerii se referă la totalitatea activităţilor desfăşurate de administraţia penitenciarului în scopul impunerii unor restricţii, astfel încât să prevină săvârşitrea de noi infracţiuni, precum şi pentru protejarea vieţii, integrităţii corporale şi sănătăţii deţinuţilor, a personalului locului de deţinere şi a oricăror alte persoane.

-ar fi trebuit sa asigure condiţiile necesare separării diferitelor categorii de deţinuţi (art. 7 alin. 3 din Regulamentul de aplicare a Legii nr. 254/2013) prin evaluarea riscurilor pentru siguranţa penitenciarului după criteriile şi procedura de evaluare a riscului prevăzute de art. 27 şi 28 din Regulamentul de aplicare a Legii nr. 254/2013 şi în funcţie de regimul de executare al pedepselor privative de libertate asa cum este acesta descris în Capitolul III al Titlului III din Regulamentul de aplicare a Legii nr. 254/2013 ( şi art. 26 şi următoarele din Regulamentul de aplicare a Legii nr.254/2013).

Cu privire la daunele morale a precizat ca acestea reprezintă o compensaţie a dispariţiei intempestive a tatălui, dispariţie determinată de lovirile cauzatoare de moarte aplicate de către inculpat, în condiţiile în care altercaţia dintre cei doi, deţinuţi fiind, a avut loc in incinta locului de detenţie, mai exact în camera de detenţie E. 2.9 a Penitenciarului Pelendava, unde se presupune că aceştia ar fi trebuit să fie in siguranţă, sa nu existe riscul izbucnirii de altercaţii având in vedere că sunt sub pază strictă, sau dacă există altercaţii să se intervină prompt, fără să existe timp pentru agresiuni grave care să ducă în final la decesul unuia dintre detinuti.

A mai arătat că, solicitarea daunelor morale este motivată de emoţia violentă cauzată mie prin decesul tatălui, modificându-i personalitatea şi generându-i o tulburare sufletească mai ales la gândul că tatăl său a suferit 10 zile dureri îngrozitoare, dar având în vedere că angajaţii penitenciarului au anunţat abia după 9 zile, când tatăl său era deja în comă şi nu mai reacţiona la niciun stimul, la gândul că tatăl său nu şi-a cunoscut nepoatele. Si, nu în ultimul rând la gândul ca tatăl să nu mai avea puţin timp pana ar fi îndeplinit condiţiile pentru a putea fi eliberat din Penitenciar şi a duce o viaţă normală in libertate.

A mai menţionat că, suferinţa psihică este amplificată şi la gândul referitor la suferinţa fizică suportata de tatăl său atât în timpul agresiunii, cât şi ulterior în timpul îngrijirilor medicale.

La cererea partii civile s-a dispus introducerea in cauza a Penitenciarului Pelendava.

În dovedirea pretenţiilor civile formulate, a solicitat proba cu înscrisuri şi administrarea probei cu martorii LM şi NEM.

Având în vedere cele de mai sus, instanţa a disjuns acţiunea civilă astfel promovată, cauza fiind înregistrată la nr. 4603/63/2017.

Analizând întreg materialul probator instanţa constată următoarele:

Partea civila PD a solicitat obligarea Penitenciarului Pelendava la despagubiri civile, temeiul juridic al cererii fiind cel prevăzut de art. 1357 - răspunderea pentru fapta proprie.

Potrivit art. 19 cpp, actiunea civilă exercitata in cadrul procesului penal are ca obiect tragerea la raspundere civila delictuala a persoanelor responsabile potrivit legii civile pentru prejudiciul produs prin comiterea faptei care face obiectul actiunii penale.

În spetă, fapta care face obiectul actiunii penale, este infractiunea de lovituri cauzatoare de moarte, iar autorul acestei fapte este MS, singurul care poate fi obligat la repararea prejudiciului in temeiul art. 1357 C. civ., in cadrul procesului penal, ,Penitenciarul Craiova fiind lipsit de calitate procesuala raportat la temeiul acţiunii civile invocat de partea civila PD.

O eventuala tragere la răspundere civilă a Penitenciarului Pelendava poate fi angajata doar in temeiul unei acţiuni civile exercitată pe cale separată in faţa instanţei civile competente.

În consecinţă, în baza art 248 cpc se va admite excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a Penitenciarului Pelendava si se va respinge actiunea civilă formulată de partea civilă PD ca fiind formulată împotriva unei persoane lipsită de calitate procesuală pasivă.

Cu privire la acţiunea civilă formulată împotriva condamnatului PI instanţa reţine următoarele:

Conform dispoziţiilor art.1357 alin. 1 C.civ., cel care cauzează altuia un prejudiciu printr-o faptă ilicită, săvârşită cu vinovăţie, este obligat să îl repare iar potrivit alin. 2, autorul prejudiciului răspunde pentru cea mai uşoară culpă.

Angajarea răspunderii pentru prejudiciile cauzate prin fapta proprie presupune existenţa cumulată a patru condiţii sau elemente constitutive: prejudiciul, fapta ilicită, raportul de cauzalitate între fapta ilicită şi prejudiciu, vinovăţia autorului faptei ilicite şi prejudiciabile.

În afara existenţei unei fapte ilicite, pentru a putea angaja răspunderea delictuală pentru fapta proprie, aşa cum este reglementată în art. 1349 coroborat cu art. 1357 - 1371 din noul Cod civil, mai este necesară şi producerea unei pagube victimei.

Esenţa răspunderii civile delictuale constă în existenţa unui prejudiciu, cauzat prin încălcarea drepturilor subiective sau a unor interese legitime ale unei persoane, condiţii obiective în lipsa cărora nu se poate stabili obligaţia de reparare ce se naşte în sarcina persoanei responsabile.

În noul Cod civil nu se dă o definiţie legală prejudiciului, dar aceasta se poate deduce din analiza textelor care reglementează răspunderea civilă delictuală în ansamblu şi în mod deosebit cele cuprinse în art. 1381-1395 din noul Cod civil, privind „Repararea prejudiciului în cazul răspunderii delictuale”.

Astfel, în alin. 1 al art. 1349 din noul Cod civil, care reglementează obligaţia generală a oricărei persoane de a nu vătăma sau prejudicia o altă persoană, se dispune că orice atingere adusă drepturilor sau intereselor legitime ale altor persoane atrage, pentru cel vinovat, răspunderea pentru toate prejudiciile cauzate, fiind obligat la repararea integrală acestora.

Prejudiciile patrimoniale sunt cele care au o valoare economică şi pot fi evaluate în bani şi care rezultă din încălcarea drepturilor şi intereselor economice.

Prejudiciile morale sau daunele morale sunt cele cauzate prin atingerile aduse personalităţii afective sau sociale a unei persoane, cum ar fi moartea unei rude apropiate, atingerile aduse vieţii private sau intime, atentatele la onoarea, demnitatea şi cinstea victimei, etc.

Pentru a se putea repara prejudiciul cauzat victimei, acesta trebuie să îndeplinească următoarele condiţii: să fie cert, să nu fi fost reparat încă, să fie direct, să fie personal şi să rezulte din încălcarea sau atingerea unui interes legitim.

Prejudiciul este sigur atunci când existenţa sa se poate constata cu certitudine şi atunci când acesta se poate evalua.

Sintagma prejudiciul sigur cuprinde în conţinutul său, atât prejudiciul actual, prezent, cât şi prejudiciul viitor.

Prejudiciul actual, prezent, este acea daună care s-a produs deja la data când se pretinde repararea lui.

Prejudiciul viitor este acela care, deşi nu s-a produs încă, există certitudinea că acesta se va produce în viitor, fiind astfel susceptibil de evaluare, (de exemplu acela rezultat în cazul decesului unei persoane, când despăgubirile sunt datorate persoanelor pe care aceasta le avea în întreţinere, cu posibilitatea actualizării lor, în raport cu evoluţia stării de sănătate sau în funcţie de starea de nevoie în care se află cei îndreptăţiţi la despăgubire).

Un prejudiciu viitor este cert atunci când se referă, atât la existenţa, cât şi la întinderea sa.

Prejudiciul eventual nu este cuprins în prejudiciul viitor, întrucât producerea acestuia nu este sigură şi nici nu poate fi evaluat.

În ceea ce priveşte daunele materiale solicitate, trebuie avut în vedere că, în soluţionarea acţiunii civile trebuie urmărite, mutatis mutandis şi în măsura în care legea procesual penală nu conţine dispoziţii contrare, regulile care guvernează sarcina probei în procesul civil, respectiv dispoziţiile art. 249 Cpc. care reglementează că “cel ce face o susţinere în cursul procesului trebuie să o dovedească”.

Pentru dovedirea daunelor pretinse, partea civilă a solicitat încuviinţarea probei testimoniale cu martorii LM si NEM şi proba cu înscrisuri

Martora LM a declarat ca a ajutat-o pe partea civila la organizarea pomenilor de la înmormantare de 6 saptamani si 6 luni si cunoaste sumele de bani pe care aceasta le-a cheltuit. Astfel martora a arătat că pomana de înmormântare a costat 2400 lei şi a fost organizată la restaurant, 1500 lei cavoul, 1500 lei crucea de marmura, 150 lei troiţa de lemn, 150 lei produsele pentru sicriu, 200 lei costumul, 90 lei pantofii,70 lei cămaşa, 50 lei şapca. Martora a mai arătat că pomana de 6 săptămâni a costat 2000 lei, iar pentru pomenirea de 6 luni s-au cheltuit 1600 lei pentru produsele de mobilier care s-au impărţit (suma confirmată şi de bon fiscal) si 3000 lei masa.

Martorul NEM a declarat ca a participat la înmormantare şi stie că sicriul a costat 1000 lei, cavoul 1500 lei, crucea 1500 lei, muzica 500 lei şi taxa de înmormântare 300 lei (aspect confirmat şi de chitanţa emisă), pomana la restaurant la care au participat 40 de persoane, aproximativ 2000 lei, masina mortuara 200 lei, colacii şi pâinea -400 lei, 200 lei costumul. La pomana de 6 luni a participat şi ştie că s-au împartit obiecte de mobilier.

Coroborând actele depuse-respectiv chitanţe si bonuri fiscale cu depoziţiile martorilor instanţa reţine că partea civilă a efectuat cheltuieli legate de înmormântarea victimei în cuantum de 8510 de lei, cheltuieli legate de slujba de pomenire de şase săptămâni în cuantum de 2.000 de lei, iar cheltuieli legate de pomana de 6 luni in cuantum de 4600 lei.

Mai reţine instanţa că prejudiciul pretins de partea civilă PD pentru pomenirile pe care urmează să le facă pentru tatal său, până la 7 ani, este un prejudiciu eventual, ce nu îndeplineşte condiţia de certitudine pentru a putea fi acoperit.

Nu se poate stabili că toate cheltuielile legate de pomenirea victimei până la 7 ani vor fi suportate de partea civilă PDşi nici nu poate fi evaluat un asemenea prejudiciu, neputându-se calcula cu certitudine cuantumul total al cheltuielilor ce vor fi efectuate pentru organizarea acestor evenimente.

Cu privire la daunele morale solicitate de aceasta, instanţa reţine următoarele:

Potrivit art. 1357 din Noul C. civ, "cel ce cauzează altuia un prejudiciu printr-o faptă ilicită, săvârşită cu vinovăţie, este obligat să îl repare. Autorul prejudiciului răspunde pentru cea mai uşoară culpă." Potrivit art. 1349 din Noul C. civ., "orice persoană are îndatorirea să respecte regulile de conduită pe care legea sau obiceiul locului le impune şi să nu aducă atingere, prin acţiunile ori inacţiunile sale, drepturilor sau intereselor legitime ale altor persoane. Cel care, având discernământ, încalcă această îndatorire, răspunde de toate prejudiciile cauzate, fiind obligat să le repare integral ..."

Textele de lege sunt aplicabile speţei în condiţiile în care se dovedeşte că sunt îndeplinite cele patru condiţii ale răspunderii civile delictuale şi anume săvârşirea unei fapte licite, vinovăţia (în cea mai uşoară formă - culpă uşoară), prejudiciul şi legătura de cauzalitate între faptă şi prejudiciu.

Potrivit art. 253 alin. (4) din Noul C. civ., persoana fizică ale cărei drepturi nepatrimoniale, dintre cele enumerate de art. 252 al aceluiaşi C. civ., au fost lezate prin săvârşirea unei fapte ilicite, poate cere despăgubiri sau, după caz, o reparaţie patrimonială pentru prejudiciul, chiar nepatrimonial, ce i-a fost cauzat, dacă vătămarea este imputabilă autorului faptei prejudiciabile.

Ceea ce este de stabilit este doar problema existenţei unui prejudiciu, a producerii lui, pentru a fi incident textul de lege invocat, problema întinderii (evaluării) lui fiind o chestiune de apreciere a probelor.

Prejudiciul moral a fost definit în doctrina dreptului şi în jurisprudenţă ca orice atingere adusă uneia dintre prerogativele care constituie atributul personalităţii umane şi care se manifestă prin suferinţa fizică sau morală, pe care le resimte victima. Caracterul suferinţelor trebuie privit în legătură cu particularităţile individuale ale persoanei prejudiciate, suferinţele morale (psihice) fiind frica, tristeţea, neliniştea, umilirea şi alte emoţii negative. În stabilirea existenţei unui prejudiciu trebuie luate în calcul caracterul şi importanţa valorilor nepatrimoniale, cărora le-a fost cauzat prejudiciul, situaţia personală a victimei, ţinând cont de mediul social din care victima face parte, educaţia, cultura, standardul de moralitate, personalitatea şi psihologia victimei, circumstanţele săvârşirii faptei, statutul social.

Fiind vorba de lezarea unor valori fără conţinut economic şi de protejarea unor drepturi care intră, ca element al vieţii private, în sfera art. 8 din Convenţia pentru Apărarea Drepturilor Omului, dar şi de valori apărate de Constituţie şi de legile naţionale, existenţa prejudiciului este circumscrisă condiţiei aprecierii rezonabile, pe o bază echitabilă corespunzătoare a prejudiciului real şi efectiv produs victimei, privit prin prisma împrejurărilor anterior expuse.

În acord cu jurisprudenţa naţională şi practica Curţii Europene a Drepturilor Omului, proba faptei ilicite este suficientă, urmând ca prejudiciul şi raportul de cauzalitate să fie prezumate, instanţa urmând să deducă producerea prejudiciului moral din simpla existenţă a faptei ilicite de natură să producă un asemenea prejudiciu şi a împrejurărilor în care a fost săvârşită, soluţia fiind determinată de caracterul subiectiv, intern al prejudiciului moral, proba sa directă fiind practic imposibilă.

Pe de altă parte, la stabilirea cuantumului daunelor morale, instanţa are în vedere ca sumele de bani ce urmează a se acorda cu acest titlu trebuie să aibă efecte compensatorii pentru partea civilă şi să nu constituie amenzi excesive pentru autorul faptei ilicite, care a suportat şi o condamnare penală. De asemenea, instanţa are in vedere şi principiul potrivit căruia daunele morale, având drept finalitate compensarea suferinţelor psihice, suferinţe care în sine nu pot fi înlăturate sau vindecate prin presaţii băneşti, nu se pot constitui în sursă de îmbogăţire fără just temei a părţii civile.

În speţă, instanţa va avea în vedere suferinta incercata de partea civila prin decesul tatalui dar şi relatiile dintre partea civila si victima.

Astfel, din actele depuse la dosarul cauzei de Penitenciarul Pelendava rezultă ca partea civila PDnu avea relaţii apropiate cu tatăl său, vizitându-l pe timpul detentiei doar o singura dată şi o singura data trimiţându-i acestuia pachet (extras vizite, corespondenta, pachete).

Din evaluarile psihologice ale victimei care au avut loc in timpul executarii pedepsei in penitenciar rezulta ca acesta nu mentinea legatura cu fiica sa, relatia fiind intrerupta de mai mult timp, mentinand legatura telefonic doar cu cativa vecini. Or, din perspectiva tuturor aceste aspecte, instanţa apreciază că valoarea daunelor morale solicitate in speta de catre partea civilă este exagerată şi nerezonabilă.

În raport de situaţia de fapt reţinută, instanţa constată că în cauză sunt întrunite condiţiile prevăzute de art. 1357 N.C.civ., prin fapta sa culpabilă inculpatul producând prejudicii de natură morală părţii civile PD, impunându-se acoperirea lor prin acordarea de despăgubiri în cuantum de 30.000 de lei, de natură să asigure o justă şi integrală despăgubire raportat la urmările produse.

Avand in vedere ca autorul faptei ilicite MI a fost condamnat pentru savarsirea infractiunii de lovituri cauzatoare de moarte prev. de art. 195 cp, retinandu-sein favoarea sa circumstanta atenuanta prevăzută de art. 75 lit b cp respectiv depasirea limitei legitimei aparari, instanta apreciaza ca se impune reducerea cuantumului daunele materiale (15.110 lei) si morale (30.000 lei) cuvenite partii civile cu 30%, proportional cu gradul de implicare al victimei in incidentul care a condus la decesul acesteia.

In consecinta, in baza art. 19 şi 397 C.p.p. şi art. 1357 şi urm. C.civ. va admite în parte acţiunea civilă formulată de partea civilă PD şi va obliga pe condamnatul MSI la plata sumei de 31585 lei către partea civilă PD , din care 10.585 de lei reprezintă daune materiale, iar 21.000 lei daune morale, suma ce va fi reactualizata cu indicele de inflatie de la data platii efective.

În baza art. 274 alin. 1 C.p.p. va obliga pe condamnatul MSI la plata sumei de 600 de lei cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat.

In baza art 275 alin 6 cpp onorariul avocatului din oficiu in cuantum de 260 lei va ramane in sarcina statului.

In baza art 276 cpp va obliga pe inculapatul MSI la plata sumei de 4000 lei cheltuieli judiciare catre partea civila PD reprezentand onorariul de avocat.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE

In baza art 248 cpc

Admite exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a Penitenciarului PELENDAVA.

Respinge actiunea civila formulata de partea civila PD , ca fiind formulata impotriva unei persoane lipsita de calitate procesuala pasiva.

În baza art. 19 şi 397 C.p.p. şi art. 1357 şi urm. C.civ. admite în parte acţiunea civilă formulată de partea civilă PD şi obligă pe condamnatul MSI, la plata sumei de 31585 lei către partea civilă PD , din care 10.585 de lei reprezintă daune materiale, iar 21.000 lei daune morale, suma ce va fi reactualizata cu indicele de inflatie de la data platii efective.

În baza art. 274 alin. 1 C.p.p. obligă pe condamnatul MSI la plata sumei de 600 de lei cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat.

In baza art 275 alin 6 cpp onorariul avocatului din oficiu in cuantum de 260 lei ramane in sarcina statului.

In baza art 276 cpp obliga pe inculaptul MSI la plata sumei de 4000 lei cheltuieli judiciare catre partea civila PD reprezentand onorariul de avocat.

Cu drept de apel în termen de 10 zile de la comunicare.

Pronunţată în şedinţă publică, azi, 19.01.2018.

Judecător,

GC Grefier,

LIN

Red jud. G.C./Tehnored.L.I.N.

9ex/06.02.2018

Cod ECLI ECLI:RO:TBDLJ:2018:128.000030