Contestatie la executare

Sentinţă civilă 2922/2012 din 16.10.2012


Pe rol fiind soluţionarea cauzei civile având ca obiect contestaţie la executare, formulată de contestatorul A, domiciliat în municipiul Roman, jud.Neamţ, în contradictoriu cu intimata C, cu acelaşi domiciliu.

La apelul nominal făcut în şedinţa publică, se prezintă contestatorul personal şi intimata personal.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează:

- obiectul pricinii: contestaţie la executare;

- stadiul judecăţii: fond (primul termen de judecată);

- alte aspecte: BEJ a înaintat dosarul de executare nr. /2012.

Contestatorul depune chitanţa seria KC nr. ***/01.10.2012 în valoare de 194 lei şi timbru judiciar mobil în sumă de 0,3 lei, reprezentând dovada achitării taxei judiciare de timbru.

Instanţa constată timbrajul complinit. 

Părţile nu mai au alte cereri.

Nemaifiind alte cereri de formulat şi probe de administrat, cauza fiind în stare de judecată, s-a dat cuvântul la fond, când:

Contestatorul învederează instanţei că motivul pentru care a promovat prezenta acţiune este că, în urma înţelegerii intervenite cu ocazia partajului bunurilor comune dobândite în timpul căsătoriei, casa din comuna Ion Creangă, i-a fost atribuită lui, în timp ce apartamentul din mun. Roman a fost atribuit intimatei, însă valoarea celor două imobile nu este aceeaşi, astfel că solicită banii reprezentând diferenţa de valoare, având în vedere şi că imobilul atribuit lui, nu este locuibil.

Intimata arată că, potrivit înţelegerii intervenite, nu a fost stabilită nicio obligaţie în sarcina sa cu privire la plata vreunei sume de bani.

În condiţiile art. 150 CPC, instanţa declară dezbaterile închise, reţinând cauza în pronunţare.

I N S T A N Ţ A

Asupra cauzei civile de faţă;

Prin contestaţia înregistrată pe rolul acestei instanţe sub nr. ****/291/24.09.2012, contestatorul A a solicitat în contradictoriu cu intimata C, anularea formelor de executare silită întocmite de Biroul Executorului Judecătoresc din municipiul Roman în dosarul de executare nr.3**/2012, inclusiv a Somaţiei de executare nr.3**/12.09.2012, cu obligarea intimatei la plata cheltuielilor de judecată efectuate în cauză.

În motivarea cererii contestatorul arată că, prin Sent. civ. nr. 2***/05.10.2010, pronunţată de Judecătoria Roman în dosarul nr. 24**/291/2010 s-a dispus încetarea comunităţii de bunuri a părţilor prin încheierea unei tranzacţii. Ori, deşi cu prilejul manifestării lor de voinţă, au convenit ca el să poată locui în continuare în apartamentul atribuit în lotul intimatei, situat în municipiul Roman, jud.Neamţ, până la finalizarea lucrărilor de construire a imobilului atribuit lui, situat în satul şi comuna Ion Creangă, jud.Neamţ, această înţelegere a părţilor nu a fost consemnată în conţinutul tranzacţiei, astfel că în prezent intimata solicită evacuarea lui din acest imobil. Având în vedere această omisiune, ca şi faptul că lui nu i-a fost comunicată niciodată hotărârea de partaj, luând act de conţinutul ei abia la declanşarea executării silite, contestatorul solicită anularea formelor de executare deja întocmite şi încetarea executării declanşate asupra sa.

În dovedirea contestaţiei, a depus la dosarul cauzei somaţia de executare nr.3**/12.09. 2012 (f.3) şi procesul verbal privind cheltuielile de executare şi onorariul executorului (f.4)

În drept, contestaţia a fost întemeiată pe dispoziţiile art.399 şi următoarele Cod.proc.civ. şi a fost legal timbrată cu chitanţa nr.***/01.10.2012 în valoare de 194 lei şi timbre judiciare mobile în valoare de 0,30 lei (f.10).

Instanţa, din oficiu, a solicitat comunicarea dosarului de executare, înaintat cu adresa nr.3**/12.10.2012.

Prezent personal în şedinţă publică, contestatorul şi-a menţinut cererea pe aceleaşi considerente de fapt şi de drept.

Contrar susţinerilor contestatorului, intimata a arătat că acesta nu urmăreşte decât tergiversarea executării, toate afirmaţiile sale fiind false şi lipsite de suport probatoriu. Intimata a arătat că deşi prin hotărârea de partaj imobilul apartament situat în municipiul Roman, jud.Neamţ, a fost atribuit în lotul său, ea nu a beneficiat niciodată de acest bun, pe care contestatorul l-a ocupat în mod abuziv, îngrădindu-i exercitarea drepturilor  asupra acestui bun. Ori, cum în prezent, nu are alt spaţiu locativ, intimata a solicitat continuarea executării şi evacuarea necondiţionată a contestatorului din apartamentul proprietatea sa.

Analizând susţinerile părţilor în raport de probele de la dosar, instanţa reţine în fapt că, prin Sent.civ.nr.2***/05.10.2010, pronunţată de Judecătoria Roman în  dosarul nr.24**/291/2010, definitivă  şi irevocabilă prin nerecurare, s-a dispus încetarea comunităţii de bunuri a acestora în baza manifestării lor de voinţă cuprinsă în tranzacţia depusă la dosar. În baza acesteia, instanţa a dispus printr-o hotărâre de expedient atribuirea în lotul intimatei, printre altele a apartamentului cu două camere şi dependinţe, situat în municipiul Roman, jud.Neamţ şi în lotul contestatorului casa de locuit compusă din trei camere şi un hol, situată în comuna Ion Creangă, jud.Neamţ. Cu toate acestea, contestatorul a nesocotit hotărârea judecătorească pronunţată, ocupând în mod abuziv, prin acte de violenţă şi apartamentul atribuit intimatei, lăsând-o pe aceasta fără bunul proprietatea sa. Prin aceasta, intimata nu şi-a putut exercita în primul rând dreptul său de abitaţie, locuind în diferite locaţii în calitate de tolerat. Prin cererea înregistrată pe rolul Biroului Executorului Judecătoresc din municipiul Roman sub nr.3**/05.09.2012, intimata a solicitat executarea silită a dispoziţiilor Sent.civ.nr.27**/05.10.2010 pronunţată de Judecătoria Roman în dosarul nr.24**/291/2010, ce implica şi evacuarea contestatorului din imobilul respectiv. În baza cererii intimatei, executorul judecătoresc a solicitat încuviinţarea executării silite a hotărârii judecătoreşti de partaj, definitivă şi irevocabilă şi investită cu formulă executorie (f.2-4 d.ex), încuviinţare dispusă prin încheierea de şedinţă nr.9**/ex/10.09.2012, pronunţată de Judecătoria Roman în dosarul nr. 42**/291/2012 (f.8). De asemenea, a întocmit şi comunicat contestatorului procesul verbal privind cheltuielile de executare şi onorariu de executor (f.9) şi somaţia de executare nr.3**/12.09.2012 (f.10). De asemenea, contestatorului i-a fost înaintată înştiinţarea de efectuare a executării la data de 16.10.2012 (f.12).

Prin prezenta, contestatorul solicită anularea acestor forme de executare şi implicit încetarea executării pe considerentele menţionate mai sus.

Contestaţia este neîntemeiată şi în consecinţă va fi respinsă pe următoarele considerente.

Potrivit art.3711 Cod.proc.civ. „Obligaţia stabilită prin hotărârea unei instanţe sau printr-un alt titlu se aduce la îndeplinire de bunăvoie. În cazul în care debitorul nu execută de bunăvoie obligaţia sa, aceasta se aduce la îndeplinire prin executare silită, potrivit dispoziţiilor prezentei cărţi, dacă legea nu prevede altfel. Executarea silită are loc în oricare dintre formele prevăzute de lege, simultan sau succesiv, până la realizarea dreptului recunoscut prin titlu executoriu, achitarea dobânzilor, penalităţilor sau a altor sume, acordate potrivit legii prin acesta, precum şi a cheltuielilor de executare”. Art.372 Cod.proc.civ stipulează în continuare că „Executarea silită se va efectua numai în temeiul unei hotărâri judecătoreşti ori al unui alt înscris care, potrivit legii, constituie titlu executoriu”. În cazul de faţă, hotărârea judecătorească, definitivă şi irevocabilă, investită cu formulă executorie în cond.art.376 Cod.proc.civ. şi încuviinţată la executare silită, constituie titlu executoriu şi urmează a fi adusă la îndeplinire prin executare silită în condiţiile menţionate mai sus. Susţinerile contestatorului privind alte înţelegeri ale părţilor necuprinse în conţinutul tranzacţiei lor, nu pot fi luate în consideraţie, hotărârea fiind definitivă şi irevocabilă. De altfel, instanţa apelând la prezumţii ca mijloace de probă, constată că în speţă contestatorul apelează la tot felul de subterfugii pentru a-şi exercita atitudinea ostilă faţă de fosta sa soţie, punând-o în imposibilitatea exercitării prerogativelor dreptului său asupra bunului ce i-a fost atribuit în proprietate exclusivă. Contestatorul ocupă în mod abuziv un bun imobil care nu-i mai aparţine şi solicitarea sa de a păstra posesia acestuia până la terminarea lucrărilor la locuinţa atribuită în lotul său este nelegală. Părţile au convenit prin bună înţelegere partajarea masei lor de bunuri comune, în manierea consemnată în tranzacţia şi respectiv hotărârea de expedient dată de instanţă, asupra căreia nu se mai poate reveni. Toate motivele invocate de contestator nu ţin de instituţia juridică a contestaţiei la executare, ci de aceea a căilor de atac pe care contestatorul nu le-a exercitat. Ori, chiar făcând abstracţie de acestea, instanţa constată că prin cererea sa, contestatorul nu urmăreşte decât perpetuarea unei ocupări abuzive a bunului intimatei, lipsind-o pe aceasta printre altele de dreptul său locativ urgent.

Pentru toate aceste considerente, instanţa constatând contestaţia neîntemeiată va dispune respingerea sa, cu menţinerea tuturor formelor de executare efectuate spre a-şi produce efectele şi a conduce la urgentarea executării.