Acţiune în anulare. Dispoziţie primar pentru instituirea curatelei. Necompetenţa primarului

Deliberând, constată următoarele:

Prin acţiunea înregistrată pe rolul acestei instanţe sub numărul XXXXX reclamantul XXXXX, CNP XXXXX, domiciliat in loc. XXXXX, jud. XXXXX, in contradictoriu cu Primarul Comunei XXXXX, cu sediul in loc. XXXXX, jud. XXXXX, si XXXXX, domiciliat in loc. XXXXX, jud.TR, a solicitat ca prin hotărârea ce se va pronunţa să dispună anularea Dispoziţiei nr. XXXXX emisă de Primarul Comunei XXXXX şi obligarea paraţilor, in solidar, la plata cheltuielilor de judecata.

 În motivarea acţiunii reclamantul arată că în luna august 2017 văzând că nu primeşte  pensia si indemnizaţia de handicap, a aflat de la personalul  Oficiului Poştal din localitate de existenţa dispoziţiei primarului nr. XXXXX prin care paratul XXXXX a fost numit curatorul  si putea ridica în numele său aceste drepturi băneşti.

Cum dispoziţia nr. XXXXX nu a intrat in circuitul civil si nu producea încă efecte juridice, acest act individual nefiindu-i comunicat, la data de XXXXX a solicitat Primarului Comunei XXXXX să revoce acest act administrativ individual pentru faptul că la data emiterii Codul Familiei era abrogat prin Legea 71/2011 şi înlocuit de Ordonanţă de urgenţă 25/1997 si Codul Civil 2009 (rl).

 Astfel, art.180 C.Civ. prevede că curatorul poate fi desemnat prin mandat autentic sau hotărârea instanţei de tutela si nu de către primăriile din România iar potrivit art.182 C.civ. curatela se instituie numai cu consimţământul celui reprezentat, respectiv al său.

 Deoarece pana in prezent nu a primit nici un răspuns la solicitarea sa a formulat prezenta acţiune prin care să se constatate ca Dispoziţia primarului nr. XXXXX este un act nul fiind emisa in contra dispoziţiilor legii.

Prin întâmpinarea formulată pârâtul XXXXX a solicitat pe cale de excepţie anularea acţiunii pentru lipsa mandatului judiciar şi lipsa capacităţii de exerciţiu a drepturilor procedurale, iar pe fond respingerea acţiunii ca tardivă şi neîntemeiată, cu cheltuieli de judecată, pentru următoarele considerente:

 Chestiuni prealabile:

1.Pârâtul a solicitat instanţei să constate că în mod prezumtiv reclamantul este lipsit de capacitatea de exerciţiu a drepturilor procedurale cerută de art. 57 alin. (2) C. pr. civilă, fiind în vârstă de 90 de ani şi nevăzător, şi să dispună numirea unui curator special care să-l reprezinte conf. art. 58 C. pr. civilă până la numirea unui tutore sau a unui curator în condiţiile Codului civil. In prezent, reclamantul nu are un reprezentant legal.

2.Solicită suspendarea judecării prezentului dosar, până la soluţionarea cauzei prin care va solicita punerea sub interdicţie a reclamantului şi instituirea tutelei, adică până la soluţionarea dosarului nr. 5483/740/2017 - C4 civil - aflat pe rolul Judecătoriei XXXXX, conf. art. 412 alin. (1) pct. 2 C. pr. civilă.

 3. Excepţia lipsei mandatului:

In dosarul nr. XXXXX aflat pe rolul Judecătoriei XXXXX, acelaşi reclamant a acuzat lipsa vederii ca motiv pentru nevaliditatea unor acte autentice pe care le atacă. In acest caz, reclamantul nu putea în prezent să semneze o împuternicire avocaţială în mod valabil, fără să fie asistat de un tutore sau de un curator anume desemnat să-i reprezinte interesele. Dacă semnătura care apare pe împuternicirea avocaţială este a reclamantului (puţin probabil, pentru că este nevăzător din 2011), ea este dată în necunoştinţă de cauză. Dacă semnătura este a altei persoane, terţe de contractul de asistenţă, avocatul reclamantului se face vinovat de săvârşirea infracţiunii de fals intelectual. Solicită administrarea probei cu expertiza grafoscopică privind semnătura clientului existentă pe împuternicirea avocaţială şi pe contractul de asistenţă juridică.

 Solicită anularea acţiunii pentru lipsa dovezii calităţii de reprezentant, cf. art. 82 alin. (1) C. pr. civilă.

4. Excepţia lipsei capacităţii procesuale de exerciţiu:

Acţiunea a fost pornită de un avocat pretins a fi angajat de către un bătrân în vârstă de 90 de ani şi nevăzător. Reclamantul este prezumat a avea capacitatea de exerciţiu a drepturilor procedurale cel puţin restrânsă, până se va dovedi că este total lipsit de capacitate de exerciţiu. In aceste condiţii, fără o ratificare din partea unui tutore sau a unui curator numit de instanţă de tutelă în condiţiile art. 170 sau art. 182 Cod civil, acţiunea este anulabilă conform art. 57 alin. (4)-(5) C. pr. civilă.

Cu privire la fondul cauzei, pârâtul XXXXX arată că dacă instanţa va considera că reclamantul are capacitate deplină de exerciţiu, invocă tardivitatea acţiunii în anulare a dispoziţiei nr. 65/2016 a Primarului corn. Plosca, raportat la disp. art. 7 din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ care prevede posibilitatea atacării actului administrativ în termen de maxim 30 de zile de la comunicare, dar nu mai târziu de 6 luni de la data emiterii actului.

 Pârâtul arată că a ridicat lunar pensia de handicap a reclamantului venită prin poştă începând cu luna februarie 2016 până în august 2017, folosind aceşti bani pentru întreţinerea reclamantului. Prin urmare acesta avea posibilitatea să se intereseze de ce nu primeşte decât pensia pentru limită de vârstă încă din luna februarie 2016, termenul de 6 luni împlinindu-se la 29.07.2016. Afirmaţia reclamantului că nu a aflat de decizia de curatelă decât în august 2017 este mincinoasă şi se contrazice cu afirmaţia făcută prin acţiunea introductivă din dosarul nr XXXXX că-i ridică lunar pensia de handicap de multă vreme.

 Reclamantul şi-a pierdut vederea în cursul anului 2011, aşa cum rezultă din certificatul de încadrare în grad de handicap nr. XXXXX din care rezultă că data dobândirii handicapului a fost 30.12.201 1. Prin urmare, eu fiindu-i nepot de frate, i-a dat acordul să îl întreţină, motiv pentru care în anul 2016 a solicitat Primăriei comunei XXXXX din jud. XXXXX să-l sprijine în demersurile privind obţinerea drepturilor băneşti aferente stării de handicap.

 Primarul comunei XXXXX a dispus efectuarea unei anchete sociale, în urma căreia s-a constatat că reclamantul se află în dificultate, şi a emis dispoziţia nr XXXXX de instituire a curatelei. Nu este datoria sa să facă un control de legalitate al dispoziţiei atacate şi nu-i este imputabilă forma în care a fost emisă, acest lucru revenind secretarului Primăriei şi compartimentului juridic. Prin urmare, nu se află în culpă procesuală şi nu pot fi obligat nici la plata cheltuielilor judiciare, în cazul în care instanţa va admite acţiunea şi va anula actul administrativ.

În drept: art. 7 din Legea nr. 554/2004

Prin răspunsul la întâmpinare, reclamantul XXXXX solicită respingerea excepţiilor şi a apărărilor formulate de către pârâtul XXXXX pentru următoarele:

 In privinţa chestiunii prealabile ce vizează numirea unui curator special întrucât „prezumtiv" ar fi  lipsit de capacitate de exerciţiu, fiind o persoana în vârsta de 90 ani si nevăzătoare, arată că  a dobândit capacitatea deplina de exerciţiu de la împlinirea vârstei de 18 ani, nu este  o persoana pusa sub interdicţie si nu exista contrarietate de interese intre el si reprezentantul său judiciar.

Mai mult chiar, din consulturile medicale la care a fost supus în lunile septembrie-octombrie a.c. un medic specialist psihiatric a stabilit ca este  apt pentru a face acte de dispoziţie privind bunurile mele, după cum tot in deplinătatea facultăţilor mintale a angajat un avocat care sa se ocupe de afacerile sale judiciare si a formulat plângere penala împotriva paratului, cauza ce face obiectul dos.nr. XXXXX aflata pe rolul Parchetului de pe lângă Judecătoria XXXXX.

 Privind solicitarea suspendării cauzei pana la soluţionarea dos.nr. XXXXX aflat pe rolul Judecătoriei XXXXX, solicită  respingerea sa pentru ca aceea cerere de chemare in judecata a formulat-o el si nu paratul -asa cum acesta pretinde- iar, pe de alta parte, cererea are ca obiect numire curator pentru ca este o persoana capabila psihic si nu are ca obiect numire tutore pentru ocrotirea sa ca urmare a punerii sub interdicţie ce ar rezulta in urma constatării medicale a pierderii discernământului din cauza alienaţiei ori debilitaţii mintale, dupa cum cererea va fi soluţionata definitiv de instanţa la XXXXX.

 Solicită respingerea excepţiei lipsei dovezii calităţii de reprezentant cu consecinţa anularii cererii deoarece la încheierea contractului de asistenta juridica a fost prezent in calitate de martor fratele meu biologic XXXXX, iar împuternicirea avocaţiala nu este semnata de nimeni pentru ca din cuprinsul ei rezulta numărul si data contractului de asistenta juridica in baza căruia a fost emisa, conform anexei II din Statutul profesiei de avocat.

Împuternicirea avocaţială a fost emisa pe formular tipizat si cuprinde menţiunile impuse de legea speciala, aceasta dovedind pe deplin calitatea de reprezentant a apărătorului ales, fără a mai fi necesar depunerea contractului de asistenta juridica (ICCJ, Secţia I civila, decizia nr.6768/2009).

 Privind săvârşirea infracţiunii de fals intelectual comisa de apărătorul său, arată ca avocatul nu este funcţionar public pentru a fi subiect activ al acestei infracţiuni, după cum proba cu expertiza grafologica solicitata de parat prin apărător se poate administra doar in fata organului de urmărire penala in urma formulării unei plângeri sau denunţ.

Solicită respingerea excepţiei lipsei capacităţii procesuale de exerciţiu in lipsa oricărei probe, invocata doar pe chestiuni pretinse si prezumtive.

In fond, in temeiul art. 11 din L.nr.554/2004 solicită respingerea excepţiei tardivităţii acţiunii întrucât nici la aceasta data Dispoziţia nr.56/29.01.2016 nu i-a fost comunicata, după cum nici răspunsul la plângerea prealabila nu a fost comunicat iar in privinţa acordului dat paratului sa-l întreţină nu poate fi vorba de aşa ceva atât timp cat realizează venituri de peste 2.000 lei lunar, deţine imobile si are un frate biologic care se ocupa de mine.

 Despre Dispoziţia nr. XXXXX are cunoştinţa de la fratele său care a primit o copie a actului in luna august a.c. de la dirigintele poştei din loc. Peretu, in prezenta apărătorului ales.

Examinând actele şi lucrările dosarului Tribunalul reţine următoarele:

 I. În temeiul art. 248 alin. 1 şi 2 din noul Cod de procedură civilă , Tribunalul se va pronunţa mai întâi asupra excepţiei tardivităţii acţiunii în anulare întemeiată pe disp. art. 7 din Legea nr. 554/2004.

 Excepţia este nefondată.

Potrivit art. 7 din Legea nr. 554/2004 înainte de a se adresa instanţei de contencios administrativ competente, persoana care se consideră vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim printr-un act administrativ individual trebuie să solicite autorităţii publice emitente sau autorităţii ierarhic superioare, dacă aceasta există, în termen de 30 de zile de la data comunicării actului, revocarea, în tot sau în parte, a acestuia.

 Potrivit art. 11 din Legea nr. 554/2004 , denumit ,, Termenul de introducere a acţiunii,,  cererile prin care se solicită anularea unui act administrativ individual, a unui contract administrativ, recunoaşterea dreptului pretins şi repararea pagubei cauzate se pot introduce în termen de 6 luni de la data comunicării răspunsului la plângerea prealabilă;  data expirării termenului de soluţionare a plângerii prealabile, respectiv data expirării termenului legal de soluţionare a cererii;.

Aşa cum se poate observa din dispoziţiile legale anterior menţionate, curgerea termenului  de 30 de zile,  pentru formularea  plângerii prealabile este condiţionată de comunicarea către persoana vătămată a actului administrativ individual.

 Or, din probele administrate în cauză nu rezultă că dispoziţia nr. XXXXX emisă de pârâtul Primarul comunei XXXXX a fost comunicată reclamantului XXXXX aşa cum prevăd dispoziţiile art. 68 din Legea nr. 215/2001 Republicată , Legea administraţiei publice locale .

 II. Referitor la fondului cauzei

Potrivit art. 1 alin. 1 din Legea nr. 554/2004, orice persoană care se consideră vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim, de către o autoritate publică, printr-un act administrativ se poate adresa instanţei de contencios administrativ competente, pentru anularea actului, recunoaşterea dreptului pretins sau a interesului legitim şi repararea pagubei ce i-a fost cauzată.

 Prin dispoziţia nr.65/29.01.2016 2014 emisă de Primarul Comunei a fost instituită curatela pentru reclamantul XXXXX şi numirea pârâtului XXXXX în calitate de curator în vederea ridicării drepturilor băneşti, reprezentând pensie şi indemnizaţie  handicap.

În continuare Tribunalul va examina criticile de nelegalitate a actului administrativ anterior menţionat prin prisma dispoziţiilor legale care trebuiau respectate de emitentul pârâtul primarul comunei XXXXX.

Aşa cum rezultă din preambulul dispoziţiei contestate acest act administrativ individual a fost emis de Primarul comunei Plosca , la data de 29 .01.2016  în temeiul art. 152-158 din Codul familiei, art. 63 alin. 1 lit. d , art. 68 şi art. 115 alin. 1 lit. a din Legea nr. 215/2001 .

 Este adevărat că potrivit dispoziţiilor art. 158 din fosta lege nr. 4/1953  Codul familiei , atribuţiile de autoritate tutelară aparţineau organelor executive şi de dispoziţie ale consiliilor populare comunale, orăşeneşti, municipale.

 Legea nr. 4/1953  Codul familiei a fost  abrogată prin Legea 71/2011 , fiind aplicabile dispoziţiile art. 178-186 din Legea nr. 287/2009 Codul civil, conform cărora curatela poate fi instituită doar de către instanţa de tutelă.

Potrivit art. 229 din Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a noului Cod civil, organizarea, funcţionarea şi atribuţiile instanţei de tutelă şi de familie urmau să se stabilească prin legea privind organizarea judiciară; până la reglementarea prin lege a organizării şi funcţionării instanţei de tutelă atribuţiile acesteia, prevăzute de Codul civil, trebuiesc îndeplinite de instanţele, secţiile sau, după caz, completele specializate pentru minori şi familie.

 În concluzie, la data emiterii dispoziţiei nr. XXXXX,  Primarul Comunei XXXXX nu mai avea competenţa legală să instituie curatela pentru reclamantul XXXXX şi să numească  pârâtul XXXXX în calitate de curator în vederea ridicării drepturilor băneşti , reprezentând pensie şi indemnizaţie  handicap , astfel că acest act administrativ este lovit de nulitate absolută  .

Nulitatea absolută intervine atunci când la eliberarea actului administrativ s-a încălcat o normă cu caracter imperativ , în speţă actul administrativ individual a fost emis de către o autoritate necompetentă.

 III. SOLUŢIA

Având în vedere considerentele prezentate, în temeiul art. 18 alin. 1 din Legea nr. 554/2004 , Tribunalul va respinge excepţia tardivităţii acţiunii în anulare  invocată de pârâtul XXXXX, ca nefondată; va admite acţiunea formulată de reclamantul XXXXX în contradictoriu cu pârâţii Primarul Comunei XXXXX şi XXXXX; va anula Dispoziţia nr. 56/29.01.2016 emisă de Primarul Comunei XXXXX privind instituirea curatelei pentru reclamantul XXXXX şi numirea pârâtului XXXXX  în calitate de curator în vederea ridicării drepturilor băneşti , reprezentând pensie şi indemnizaţie  handicap.

În temeiul art. 453 din Codul de procedură civilă , Tribunalul va obliga doar pârâtul Primarul Comunei XXXXX să plătească reclamantului XXXXX 1.000 lei cheltuieli de judecată reprezentând onorariu avocat, pârâtul XXXXX neavând culpă procesuală.

Domenii speta

Spete similare