Obligaţia de plată își are izvorul în contractul de asigurare, în ipoteza asigurătorului sau în virtutea dispoziţiilor art. 61 din Legea nr. 136/1995, în cazul Fondului de Protecţie a Victimelor Străzii, singura condiţie pentru naşterea acestei obligaţii fiind producerea evenimentului generator de prejudiciu, care este accidentul rutier.
Este adevărat că Fondul are o obligaţie proprie, determinată prin lege, de despăgubire, însă trebuie avut în vedere care este izvorul acesteia, respectiv fapta autorului prejudiciului.
În cauză, obligaţia făptuitorului de despăgubire a reclamantului nu mai există, deoarece aceasta a fost stinsă integral prin plată, conform celor consemnate în Declarația notarială.
În aceste circumstanțe, nici obligaţia reclamată în proces în contradictoriu cu Fondul de Protecţie a Victimelor Străzii nu există, pentru că nu se poate pretinde, în instanță, intimatei Fondul de Protecţie a Victimelor Străzii ceea ce nu s-ar putea pretinde nici autorului faptei. Astfel, în absenţa întrunirii condiţiilor răspunderii civile delictuale în persoana autorului faptei, obligaţia de despăgubire a victimei nu există nici în sarcina asociației.
Tribunalul Ialomița
Acţiune civilă de recuperare a daunelor plătite de asigurator asiguratului în baza conttractului de asigurare. Termen de prescripţie. Momentul de la care acesta curge.
Judecătoria Întorsura Buzăului
Pretenţii
Judecătoria Târgu Jiu
pretenţii
Tribunalul Harghita
Contract de asigurare obligatorie de răspundere civilă pentru prejudicii produse prin accidente de vehicule încheiat în baza Legii 136/1995
Curtea de Apel Constanța
Situatia Biroului Asigurătorilor de Autovehicule din România de garant al cererii de despăgubire rezultată din faptul ilicit al neîncheierii politiei de asigurare obligatorie de răspundere civilă a unui vehicul înmatriculat în România