Temei de drept: Codul muncii, art. 256 alin. 1; Codul de procedură civilă, art. 249, art. 255 alin. 2
Potrivit art. 256 alin. 1 Codul muncii, „salariatul care a încasat de la angajator o sumă nedatorată este obligat să o restituie”. Chiar dacă este o prevedere specială din Codul muncii, regimul comun al plăţii nedatorate este aplicabil şi în cadrul conflictelor de muncă, atât timp cât legiuitorul nu a înţeles decât să enunţe incidenţa instituţiei plăţii nedatorate şi în dreptul muncii, fără a detalia condiţiile ce trebuie îndeplinite pentru a se putea vorbi de o plată nedatorată.
În consecinţă, şi pentru plata nedatorată invocată în dreptul muncii trebuie verificate îndeplinirea condiţiilor impuse de dreptul comun. Astfel, prestaţia trebuie să fie efectuată cu titlu de plată, datoria în vederea căreia s-a făcut plata nu trebuie să existe din punct de vedere juridic în raporturile dintre părţi, iar plata trebuie să fi fost făcută din eroare.
Sarcina probei revine, în acest caz, reclamantului, potrivit prevederilor art. 249 Cod procedură civilă, care trebuie să dovedească nu doar plata sumei a cărei restituire se solicită, ci și caracterul nedatorat al acestei plăți.
Dovada titlului cu care s-a făcut plata este necesară pentru a răsturna prezumția legală relativă instituită în favoarea pârâtului de dispozițiile art. 1341 alin. 3 Cod civil, potrivit cărora se prezumă, până la proba contrară, că plata s-a făcut cu intenția de a stinge o datorie proprie.
Întrucât verificarea îndeplinirii condiţiilor plății nedatorate implică mai multe aspecte, respectiv, prestaţia trebuie să fie efectuată cu titlu de plată, datoria în vederea căreia s-a făcut plata nu trebuie să existe din punct de vedere juridic în raporturile dintre părţi, iar plata trebuie să fi fost făcută din eroare, sarcina probei plății nu este atenuată în cauză, în condițiile art. 255 alin. 2 Cod procedură civilă, în cazul în care pârâtul contestă caracterul nedatorat al plății.
Curtea de Apel Timișoara
Contract colectiv de muncă la nivel de unitate. Efecte. Posibilitatea cumulării măsurilor de protecţie din partea statului cu compensaţiile prevăzute în contractul colectiv de muncă la nivel de unitate.
Curtea de Apel Craiova
Dreptul muncii. Contestaţie decizie de sancţionare disciplinară. Existenţa faptei. Sarcina probei. Individualizarea sancţiunii disciplinare.
Curtea de Apel București
Constatarea nulitatii clauzelor din contractul individual de munca privind formarea profesionala. Distinctie fata de rezolutiune. Dovada cheltuielilor
Curtea de Apel Suceava
Încetarea contractului individual de muncă în temeiul acordului părţilor
Curtea de Apel Alba Iulia
Contract colectiv de muncă. Drepturi salariale.