Sechestru

Deliberând asupra cauzei civile de faţă, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată sub nr. X/104/2017 pe rolul Tribunalului Olt – Secţia a II-a Civilă, de Contencios Administrativ şi Fiscal reclamantul Statul Român prin Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, reprezentată de Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice P prin Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice A a chemat în judecată pe pârâta INL, solicitând ca prin hotărârea care va fi pronunţată să se dispună obligarea acesteia la plata sumei de 404.317 lei, reprezentând prejudiciu total adus  bugetului consolidat al statului, la care se adaugă accesoriile aferente debitului până la data stingerii sumei datorate, aşa cum rezultă din sentinţa penală nr. 245 din 16.05.2017 pronunţată de Tribunalul Argeş în dosarul nr. X/198/2017, instituirea măsurii sechestrului asigurator asupra bunurilor  mobile şi imobile ale pârâtei, potrivit prevederilor art. 952 şi următoarele din Codul de procedură civilă, coroborat cu art. 213 Cod procedură fiscală, cu plata cheltuielilor de judecată.

În motivare, a arătat reclamantul că prin sentinţa penală nr. 245 din 16.05.2017 pronunţată de Tribunalul Argeş în dosar nr. X/109/2017  s-a dispus condamnarea pârâtei INL la o pedeapsă de 2 ani închisoare şi 2 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 alin. 1 lit. a teza a II-a, b. şi c. C.P. din 1968 pentru săvârşirea infracţiunii de complicitate la evaziune fiscală în formă continuată, prevăzută de art. 26 C.p. din 1968 rap. La art. 9 alin. 1 lit. c din Legea nr. 241/2005 cu aplic. art. 41 alin. 2 C.p. din 1968, art. 5 C.p. şi art. 480 alin. 4 C.p., în temeiul art. 486 alin, 2 C.p.p. lăsându-se nesoluţionată acţiunea civilă. 

În drept, au fost invocate dispoziţiile art. 1357 şi urm. Cod civil, art. 1447, art. 1915 alin. 1 Cod civil, Legea nr. 227/2015 privind Codul Fiscal, Legea nr. 227/2015 privind Codul de procedură fiscală.

Prin încheierea nr. X/12.06.2017 pronuntată de – Secţia a II-a Civilă, de Contencios Administrativ şi Fiscal a fost trimisă cauza Sectiei I Civilă a Tribunalului Olt, retinându-se că în speţă, nu se solicită anularea sau emiterea unui act administrativ, pentru a fi incidente dispoziţiile Legii nr.554/2004 privind contenciosul administrativ, cauza având ca obiect o acţiune în răspundere civilă delictuală, întemeiată pe dispoziţiile art 1382 Cod civil, astfel că, în ceea ce priveşte  competenţa materială funcţională de soluţionare a acestor litigii, aceasta  aparţine Secţiei I Civilă din cadrul Tribunalului Olt, raportat şi la valoarea pretenţiilor menţionate în cererea de chemare în judecată şi la dispoziţiile  art. 95 pct.1 coroborat cu art. 94 pct.1 lit. k din Codul de procedură civilă.

Astfel, potrivit art.200 alin.1 şi 2 NCPCiv completul căruia i s-a repartizat aleatoriu cauza verifică, de îndată, dacă cererea de chemare în judecată este de competenţa sa şi dacă aceasta îndeplineşte cerinţele prevăzute la art. 194 – 197, iar, în  cazul în care cauza nu este de competenţa sa, completul căruia i-a fost repartizată cererea dispune, prin încheiere dată fără citarea părţilor, trimiterea dosarului completului specializat competent sau, după caz, secţiei specializate competente din cadrul instanţei sesizate.

Pârâta INL nu a depus întâmpinare.

Cauza a fost înregistrată pe rolul Sectiei I Civilă a Tribunalului Olt la data de 15.06.2017.

Analizând actele si lucrările dosarului instanta de fond constată si retine următoarele:

La data de 27.04.2017 a fost înregistrat pe rolul Tribunalului Arges sub nr. X/109/2017 acordul de recunoaştere a vinovăţiei privind pe inculpata INL, încheiat de Parchetul de pe lângă Tribunalul Argeş, având ca obiect recunoaşterea săvârşirii infractiunilor de:

- complicitate la evaziune fiscală în formă continuată, prev. de art. 26 C.p. din 1968 rap. la art. 9 alin. 1 lit. c  din Legea nr. 241/2005, cu aplic. art. 41 alin. 2 C.p. din 1968, art. 5 NCP ;

- complicitate la spălare a banilor în formă continuată, prev si ped de  art. 26 C.p. din 1968 rap. la art. 29 alin. 1 lit. b) din Legea nr. 656/2002, cu aplic. art. 41 alin. 2  si art. 33 lit. a C.p. din 1968, art. 5 NCP.

Din cuprinsul acordului de recunoastere mentionat a rezultat că prin rechizitoriul emis în dosarul nr. X/P/2013 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Argeş s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatilor MM, FV, EE, TA, s.a, în total 18 persoane (a se observa vol. II UP) pentru săvârşirea infracţiunilor de evaziune fiscală în modalitatea prevăzută de art. 9 lit. c din Legea nr. 241/2005 şi spălare a banilor, în modalitatea prevăzută de art. 29 alin.1 lit.  b din Legea nr. 656/2002, după caz, sub forma autoratului sau a complicităţii, înregistrat la Tribunalul Arges la data de 24.03.2017 sub nr. X/109/2017, ultimul termen de judecată acordat în acea cauză fiind 17.04.2018 (conform datelor de pe  portalul instantelor).

Totodată, întrucât cercetările penale nu erau finalizate, s-a dispus disjungerea cauzei şi formarea unui nou dosar penal în vederea continuării cercetărilor penale faţă de inculpatii CC, cercetată pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art. 269 alin. 1 C.p., INL, cercetată pentru infr. prev. de art. 26 C.p. din 1968 rap. la art. 9 alin. 1 lit. c din Legea nr. 241/2005 şi art. 26 C.p. din 1968 rap. la art. 29 alin. 1 lit. b din Legea nr. 656/2002,  ambele  cu aplic. art. 41 alin. 2 C.p. din 1968 şi art. 33 alin. 1 lit. a C.p. din 1968 în cond. art. 5 C.p., suspecta S.C. R S.R.L., cercetată pentru  săv. infr. prev. de art. 9 alin. 1 lit. c din Legea nr. 241/2005 cu aplic. art. 35 alin. 1 C.p., suspectul FV (cercetat în legătură cu infracţiunea de evaziune fiscală, prev. de art. 9 alin. 1 lit. c din Legea nr. 241/2005, ce ar fi fost săvârşită în calitate de administrator la S.C. R S.R.L.), inculpaţii MM, DD şi MC (cercetaţi în legătură cu lucrările ce ar fi fost efectuate la UM 0X B), alte fapte de evaziune fiscală pentru care s-a început urmărirea penală „in rem”, fără a se dispune efectuarea în continuare a urmăririi penale faţă de persoane.

Dosarul penal astfel constituit a fost înregistrat la Parchetul de pe lângă Tribunalul Argeş sub nr. X/P/2017.

La data de 11.04.2017, inculpatei INL i-au fost aduse la cunoştinţă calitatea de inculpat, drepturile şi obligaţiile procesuale, ocazie cu care a formulat cererea de încheiere a unui acord de recunoaştere a vinovăţiei, precizând că recunoaşte faptele reţinute în sarcina sa şi acceptă încadrarea lor juridică.

În aceste condiţii, în ceea ce o priveşte pe inculpata INL, prin ordonanta nr. X/P/2017 din data de 13.04.2017 a Parchetului de pe lângă Tribunalul Argeş s-a dispus disjungerea cauzei şi formarea unui nou dosar penal, ce a fost înregistrat la Parchetul de pe lângă Tribunalul Argeş sub nr. X/P/2017 (filele 13 – 14 vol. I UP).

 În ceea ce o priveşte pe inculpata INL, din cercetările penale efectuate în dosarul nr. X/P/2013 a rezultat că aceasta în fapt, în sem. II 2011, în calitate de administrator în drept la SC RIC SRL, la solicitarea şi sub coordonarea inculpatului TA a emis facturi fiscale în valoare totală de 768.259 lei către SC ACMM AG SRL, administrată de inculpatul FV şi în valoare totală de 248.126,36 lei către SC ST SRL, administrată de inculpatul EE, ajutându-l pe inculpatul FV să prejudicieze bugetul de stat cu suma de 247.825 lei (TVA şi impozit pe profit) şi pe inculpatul EE, cu suma de 80.040 lei (TVA şi impozit pe profit).

De asemenea, în calitate de administrator la SC RIC SRL, în sem. II 2011, a emis facturi fiscale fictive în valoare totală de 237.000 lei către SC IDT SRL, administrată în drept de inculpatul AST, pentru ca această din urmă societate comercială să justifice livrări fictive de mărfuri şi servicii către beneficiarii finali ai circuitului comercial fictiv, prin această modalitate inculpata INL, ajutând, în mod direct, la producerea unui prejudiciu bugetului de stat în valoare de 76.452 lei (45.871 lei TVA şi 30.581 lei impozit pe profit).

Totodată, în perioada 2011-2012, la solicitarea inculpatului TA şi cu datele puse la dispoziţie de acesta, a completat facturi fiscale emise de către SC PXFI SRL, societate în cadrul căreia nu deţinea vreo calitate, către SC ACMM AG SRL şi SC ST SRL.

În  perioada 2011-2012, sumele de bani provenind prin virament bancar de la societăţile comerciale beneficiare enumerate mai sus, plătite în baza facturilor fiscale ce nu au la bază operaţiuni comerciale reale, au fost retrase în numerar de către inculpata INL prin două acte materiale (respectiv la datele de 12.09.2011, suma de 29.650 lei şi de 15.09.2011, suma de 49.750 lei) din conturile societăţilor pe care le reprezenta, împreună cu inculpatul TA,  şi restituite administratorilor societăţilor de unde proveneau iniţial banii, care, o parte din aceste sume de bani, le introduceau, tot în aceeaşi zi sau în ziua următoare, în patrimoniul societăţilor, sub formă de împrumut asociat sau depunere numerar, disimulând astfel adevărata lor provenienţă şi introducându-le în circuitul financiar.

Aşadar, prin complicitatea inculpatei INL (2 acte materiale) a fost supusă procesului de spălare de către  inculpatul FV suma totală de 69.800 lei.

S-a retinut că, în drept, faptele inculpatei INL care, în semestru II 2011, în calitate de administrator în drept la S.C. RIC S.R.L. la solicitarea şi sub coordonarea inculpatului TA, a emis facturi fiscale în valoare totală de 1.016.385,36 lei către SC ACMM AG SRL, administrată de inculpatul FV  şi S.C. ST S.R.L., administrată de inculpatul EE, ajutându-i, astfel, pe inculpatii FV şi EE să prejudicieze bugetul de stat cu suma totală de  327.865 lei, de a emite, în aceeasi calitate si în aceeasi perioadă, facturi fiscale ce atestau operaţiuni comerciale nereale în valoare totală de 237.000 lei către SC IDT SRL, administrată în drept de inculpatul AST, pentru ca aceste din urmă  societate comercială să justifice livrări fictive de mărfuri şi servicii către beneficiarii finali ai circuitului fictiv, ajutând, în mod indirect, prin aceasta la producerea unui prejudiciu bugetului de stat în valoare de 76.452 lei şi de a completa, în perioada 2011-2012, la solicitarea inculpatului TA şi cu datele puse la dispoziţie de acesta,  facturi fiscale emise de către SC PXFI SRL, societate în cadrul căreia nu deţinea vreo calitate, către  SC ACMM AG SRL şi SC ST SRL, modalităţi în care a ajutat la producerea unui prejudiciu total în valoare de 404.317 lei, întrunesc elementele constitutive ale infractiunii de complicitate la evaziune fiscală, în formă continuată, prevăzută de art. 26 C.p. din 1968 rap. la art. 9 alin. 1 lit. c din Legea nr. 241/2005 cu aplic. art. 41 alin. 2 C.p. din 1968 si art. 5 NCP.

De asemenea, faptele inculpatei INL care, în datele de 12.09.2011 si 15.09.2011, în calitate de administrator, a retras din contul SC RIC SRL, suma totală de 79.400 lei, imediat după efectuarea aparentelor plăti de către SC ACMM AG SRL, prin inculpatul FV a contravalorii facturilor fictive emise de către SC RIC SRL, sumă ce a fost restituită inculpatului FV, din care acesta, în scopul adevăratei sale proveniente, a reintrodus într-un circuit aparent legal suma de 69.650 lei, sub forma unor împrumuturi acordate societătii pe care o administra, având ca efect înscrierea sa ca şi creditor al societăţii, cu consecinţa restituirii de sume de bani, a căror deţinere o putea justifica legal prin împrumuturile restituite, întrunesc elementele constitutive ale infractiunii de complicitate la spălare a banilor, în formă continuată (2 acte materiale), prev. si ped. de art. 26 C.p. din 1968 rap. la art. 29 alin.1 lit. b din Legea 656/2002, cu aplic. art. 41 alin. 2 C.p. din 1968 si art. 5 NCP.

Prin sentinta penală nr. X/16.05.2017 a Tribunalului Arges pronuntată în dosar X/109/2017 a fost condamnată pârâta în cauza de fată la o pedeapsă rezultantă de doi ani închisoare cu suspendarea conditionată a executării pedepsei pe durata unui termen de încercare de patru ani pentru faptele expuse anterior iar în temeiul art. 486 alin. 2 NCPP a fost lăsată nesolutionată actiunea civilă.

Împotriva acestei sentinte a declarat apel partea civilă Statul Român prin ANAF – DGRFP P prin AJFP A care a fost respins prin Decizia penală nr. X/A din 19. 06.2017 (filele 15 – 19 dosar X/109/2017 al Curtii de Apel Pitesti.

În cauza de fată, Tribunalul observă că pârâta INL a fost audiată în faza de urmărire penală în fata procurorului la data de 18.04.2017 (filele 10 – 11 vol. I UP) dând o declaratie în care a mentionat: „Recunosc săvârsirea faptelor descrise mai sus si accept încadrarea lor juridică”.

De asemenea a fost audiată aceasta si la data de 11.04.2017 (filele 19 – 21 vol. I UP), mentionând la întrebarea procurorului ”recunosti faptele retinute în sarcina ta prin actul de inculpare” următorul răspuns „Da. Le recunosc în totalitate” si adăugând la întrebarea dacă are probe de propus sau cereri de formulat în apărarea sa, că nu are (fila 21 vol. I UP).

Or, descrierea faptelor în plan procesual penal implică inclusiv descrierea modalitătii de producere a prejudiciului si a cuantumului acestuia, neputând pretinde pârâta că recunoasterea sa ar fi vizat numai producerea faptelor iar nu si a prejudiciului si întinderii acestuia, această atitudine neechivalând cu o veritabilă recunoastere, în sensul legii penale.

Desigur, aceasta trebuie să aibă consecinte juridice si în plan procesual civil, căci de vreme ce pârâta a recunoscut faptele si nu a contestat probatoriul administrat în faza de urmărire penală referitor la faptele de evaziune fiscală si spălare de bani pentru care a fost cercetată, astfel că nu ar mai putea reveni în procesul civil, în sensul de a nu mai recunoaste prejudiciul produs, fără argumente obiective în acest sens, argumente care însă nu au fost prezentate.

În plus, este de asemenea de observat din modul de exprimare al pârâtei în declaratia dată în fata organelor de urmărire penală că aceasta nu a făcut nici o distinctie în sensul că a înteles să recunoască doar infractiunile pentru care a fost cercetată iar nu si prejudiciul retinut în sarcina sa, pe considerentul că ar fi prea mare sau prea mic.

În declaratia dată de pârâta INL în calitate de suspectă aceasta a descris în amănunt (filele 26 – 29 vol. I UP) modalitatea în care a conlucrat cu concubinul său, TA în vederea săvârsirii infractiunilor pentru care a încheiat acordul de recunoastere a vinovătiei iar prin declaratiile date în calitate de inculpat a precizat că îsi mentine în totalitate declaratiile date în calitate si de suspect (filele 11 si 21 vol. I UP).

Declaratiile date de pârâtă în calitate de suspect si apoi de inculpat sunt probe si este de retinut că aceste probe nu au fost contestate de aceasta nici în procesul penal si nici în procesul civil de fată, prin urmare, fără o justificare obiectivă ele nu pot fi înlăturate, urmând a fi avute în vedere la solutionarea cauzei de fată.

De asemenea, au fost întocmite în cadrul urmăririi penale un raport de constatare de către inspectorii antifraudă la 13.03.2017 (filele 38 – 42 vol I UP)  si un raport de expertiză contabilă (vol. III UP) care de asemenea nu au fost contestate de pârâta INL.

În cadrul procesului civil de faţă la cererea reclamantului, pârâta INL a fost citată cu menţiunea la interogatoriu  pentru termenul de judecată din 12.10.2017 (fila 16 dosar fond), la care însă aceasta a lipsit astfel cum a rezultat din cuprinsul încheierii de şedinţă de la data precizată (fila 26 dosar fond), lipsa nefiind justificată de motive temeinice sens în care se face aplicarea art. 358 NCPCiv.

Asadar pârâta INL, efectuând activităţi specifice calităţii de administrator în cadrul SC RIC SRL (societate la care a deţinut calitatea de asociat unic şi administrator în drept), în concret a completat facturile fiscale fictive la solicitarea şi cu datele puse la dispoziţie de către inculpatul TA, concubinul său, ajutând la realizarea unor operaţiuni fictive în sensul reglementat de art.2 lit. f din Legea 241/2005 si la disimularea realităţii prin crearea aparentei existentei unei operaţiuni care în fapt nu există.

De asemenea, tot la solicitarea inculpatului TA, pârâta INL  a retras sume de bani în valoare totală de 69.800 lei, ajutând la realizarea procesului de spălare a banilor cu scopul de a îngreuna identificarea şi tragerea la răspundere penală a susnumitului dar si a lui FV.

Expertii judiciari contabili au retinut că SC RIC SRL administrată de pârâta  INL, în calitate de administrator în drept, în semestrul II anul 2011 nu a prezentat evidenţa contabilă completă conform legii, din documentele contabile incomplete prezentate constatându-se că aceste livrări s-au înregistrat în evidenţa contabilă sintetică (122 vol. III UP), nu are evidenţă contabilă şi nici documente justificative pentru achiziţii (fila 356 vol. III UP), nu figurează cu salariaţi (343 vol. III UP) şi începând cu data de 15.09.2012 a fost declarată inactivă (376 vol. III UP).

Totodată din raportul de expertiză contabilă a rezultat că SC RIC SRL administrată de pârâta  INL, în calitate de administrator în drept, în semestrul II anul 2011, a făcut achiziţii după cum urmează:

-de la SC ACMM AG SRL în sumă de 768.259 lei, din care TVA în sumă de 148.695 şi impozit pe profit în sumă de 99.130 lei, în total suma de 247.825 lei, sumă cu care a fost prejudiciat bugetul de stat prin neplata obligaţiilor fiscale constând în TVA şi impozit pe profit, astfel cum au fost anterior precizate (fila 149 vol. III UP);

-de la SC ST SRL în sumă de 248.126,36 lei, din care TVA în sumă de 48.024 şi impozit pe profit în sumă de 32.016 lei, în total suma de 80.040 lei, sumă cu care a fost prejudiciat bugetul de stat prin neplata obligaţiilor fiscale constând în TVA şi impozit pe profit, astfel cum au fost anterior precizate fila 210 vol. III UP) ;

-SC IDT SRL în sumă de 237.000 lei, din care TVA în sumă de 45.871 şi impozit pe profit în sumă de 30.581 lei, în total suma de 76.452 lei sumă cu care a fost prejudiciat bugetul de stat prin neplata obligaţiilor fiscale constând în TVA şi impozit pe profit, astfel cum au fost anterior precizate filele 87, 139 şi 197 vol. III UP) ;

Potrivit art. 10 alin. 1 din Legea 82/1991 privind organizarea contabilităţii răspunderea pentru organizarea si conducerea contabilităţii la persoanele prevăzute la art. 1 revine administratorului, ordonatorului de credite sau altei persoane care are obligaţia gestionarii unităţii respective.”

Pârâta INL, în calitate de administrator în drept al SC RIC SRL, în semestrul II anul 2011 avea obligaţii financiar contabile, respectiv obligaţia legala de a tine si organiza contabilitatea societăţii şi de a gestiona patrimoniul acestei societăţi Având in vedere ca persoana juridica administrata de pârâtă nu si-a îndeplinit obligaţia de plata a obligaţiilor fiscale totale de 404.317 lei, din care suma de 242.590 lei reprezentând TVA şi respectiv suma de 161.727 lei reprezentând impozit pe profit, la bugetul de stat rezultă un prejudiciu sub forma unei obligaţii civile de dezdăunare constituita prin convertire din obligaţia fiscala a contribuabilului, sustras de la plata şi din accesorii (dobânzi şi penalităţi).

Aşa cum s-a arătat anterior din raportul de expertiza contabila a rezultat că prejudiciul adus bugetului de stat este in suma de 404.317 lei, reprezentând impozit pe profit si TVA neachitat bugetului de stat pentru achiziţiile efectuate în semestrul II de pârâta INL, în calitate de administrator în drept .

Răspunderea pârâtei INL, în calitate de administrator în drept urmează să fie antrenată având în vedere situaţia de fapt dovedita în cauza. Actele de complicitate ale pârâtei au avut rolul de a contribui la realizarea laturii obiective a infracţiunii de evaziune fiscala prevăzuta de art. 9 alin. 1 lit. c) din Legea 241/2005 cu aplicarea art. 41 alin. 2 din Codul penal din 1968 în condiţii optime de către autorul TA, astfel cum s-a reţinut şi în considerentele mai sus arătate.

Revenind la elementele răspunderii civile delictuale instanţa constata ca sunt întrunite condiţiile răspunderii civile delictuale prev. de art. 998,1003 cod civ.

Întrucât faptele ilicite ce fac obiectul prezentei cauze s-au derulat în cursul anului 2011 iar reclamantul a invocat drept temei drept al cererii introductive dispoziţiile art. 1357 şi urm. Noul cod civil, Tribunalul, apreciază că se impune a determina legea civilă aplicabilă în prezenta cauză, în raport de care vor fi analizate condiţiile răspunderii civile delictuale.

Astfel, instanţa reţine că prevederile art. 103 din legea 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii 287/2009 privind Codul Civil stabilesc că răspunderea pentru faptele ilicite cauzatoare de prejudicii (răspunderea civilă delictuală) este guvernată de legea în vigoare la momentul săvârşirii faptei ilicite.

Ca atare, întrucât faptele deduse judecăţii s-au săvârşit în cursul anului 2011, în cauză sunt aplicabile dispoziţiile Codului civil de la 1864, respectiv art. 998-999.

Aşadar pârâta INL, în calitate de administrator în drept al SC RIC SRL a emis facturi fiscale însă acestea nu au fost înregistrate în contabilitate.

Astfel, fapta ilicita consta în „neplata obligaţiilor fiscale” ca urmare a neevidenţierii veniturilor realizate în documentele contabile.

Urmarea imediata a acestei fapte ilicite consta în paguba creata patrimoniului public al statului în sumă totală de 404.317 lei reprezentat în cauza de faţă, prin ANAF – DGRFP P.

Între fapta ilicita şi prejudiciul produs bugetului de stat exista o legătura de cauzalitate concretă având în vedere ca fapta pârâtei de a nu evidenţia veniturile realizate în contabilitate a determinat neplata taxei pe valoarea adăugată în sumă de 242.590 lei şi a impozitului pe profit în suma de 161.727 lei.

Faţă de considerentele ce preced, se va admite în parte acţiunea civilă formulată de reclamant, respectiv numai capătul de cerere referitor la pretenţii băneşti constând în obligarea la plata sumei de 404.317 lei cu titlu de despăgubiri, reprezentând obligaţii fiscale aferente semestrului II anul 2011 (constând în suma de 242.590 lei şi impozit pe profit în sumă de 161.727 lei), datorate de SC RIC SRL prin administratorul de drept (la acel moment), în speţă pârâtă INL.

Cu privire la capătul de cerere referitor la instituirea sechestrului asigurator acesta a fost deja respins prin încheierea din 29.06.2017 (fila 10 dosar fond).

Data publicarii pe portal:09.05.2018

Domenii speta

Spete similare