Pretentii. Litigii de muncă

DOSAR NR. ***

ROMÂNIA

TRIBUNALUL BUCUREŞTI SECŢIA A VIII A

CONFLICTE DE MUNCĂ ŞI ASIGURĂRI SOCIALE

SENTINŢA CIVILĂ NR. ***

ŞEDINŢA  PUBLICĂ DIN  **

TRIBUNALUL CONSTITUIT  DIN:

PRESEDINTE: **

ASISTENT JUDICIAR: **

ASISTENT JUDICIAR: **

GREFIER : **

Pe rol se află soluţionarea cauzei civile privind pe reclamanta *** în contradictoriu cu pârâtul ***, având ca obiect pretenţii.

La apelul nominal făcut în şedinţă publică, se prezintă reclamanta, personal, care se legitimează cu CI, lipsă fiind pârâtul.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de şedinţă, care învederează instanţei obiectul cauzei, părţile, precum şi legalitatea îndeplinirii procedurii de citare.

Instanţa pune în discuţie competenţa Tribunalului Bucureşti - Secţia a VIII-a Conflicte de Muncă şi Asigurări Sociale, faţă de dispoziţiile art. 131  Cod de procedură civilă.

 Reclamanta consideră că Tribunalul Bucureşti - Secţia a VIII-a Conflicte de Muncă şi Asigurări Sociale este instanţa competentă.

Văzând dispoziţiile art. 269 alineatul 2 din Codul Muncii, art. 210 din Legea dialogului social nr. 62/2011 raportat la dispoziţiile art. 131 alin. 1 si art. 95 pct. 4 Cod pr civ, având în vedere că este învestit cu soluţionarea unui litigiu căruia i se aplică jurisdicţia muncii, faţă de faptul că locul de muncă al reclamantei este în Bucureşti, astfel cum rezultă din acţiunea introductivă, Tribunalul consideră litigiul de competenţa generală a instanţelor judecătoreşti, iar material, funcţional şi teritorial consideră litigiul de competenţa Tribunalului Bucureşti – Secţia a VIII-a Conflicte de muncă şi asigurări sociale.

Nemaifiind alte cereri prealabile de formulat şi excepţii de invocat, Tribunalul acordă cuvântul asupra propunerii de probe.

Reclamanta, personal, solicită încuviinţarea probei cu înscrisuri, respectiv înscrisurile existente la dosarul cauzei.

În temeiul dispoziţiilor art. 255 – 258 Cod de procedură civilă va încuviinţa proba cu înscrisuri, respectiv înscrisurile existente la dosarul cauzei, considerând-o utilă, concludentă şi pertinentă soluţionării cauzei.

Nemaifiind alte cereri de formulat şi având în vedere că nu sunt alte incidente de soluţionat, Tribunalul declară deschise dezbaterile în fond şi în temeiul art. 392 din Codul de procedură civilă acordă cuvântul asupra dezbaterilor în fond.

Reclamanta, personal, solicită admiterea cererii de chemare în judecată aşa cum a fost obligată, respectiv obligarea pârâtului la acordarea sporului de confidenţialitate în cuantum de 25% şi a sporului de mobilitate în cuantum de 25% de la data de 01.06.2014, respectiv de la data de la care este consilier juridic definitiv, precum şi pentru perioada cât va deţine funcţia de consilier juridic la pârât. Reclamanta învederează instanţei că este angajată la pârât din data de 01.01.2005 cu contract de muncă pe perioadă nedeterminată. De asemenea, învederează că, începând cu data de 01.06.2014, îşi desfăşoară activitatea în cadrul Compartimentului Juridic Contencios în funcţia de consilier juridic, instituţie publică cu personalitate juridică, în subordinea Ministerului Transportului. Mai arată că, prin cererea din data de 07.12.2017, a solicitat conducerii CENAFER acordarea acestor spor, iar reprezentantul legal al instituţiei a formulat către Ministerul Transporturilor o solicitare pentru aprobarea acordării acestor sporuri de mobilitate în cuantum de 15% şi acordarea sporului de confidenţialitate în cuantum de 15%, specificând că aceste procente se pot acorda începând cu data de 01.01.2018 şi că nu afectează şi nu dezechilibrează bugetul instituţiei, încadrându-se în limitele de buget stabilite. Precizează că această solicitare a fost depusă la dosarul cauzei. De asemenea, precizează că Ministerul Transporturilor şi-a expus punctul de vedere printr-un comunicat, în sensul că răspunderea aplicării legii revine fiecărui conducător al unităţii împreună cu Compartimentul de Specialitate şi Compartimentul Juridic, indiferent de un punct de vedere exprimat de o altă entitate.  Reclamanta, personal, învederează instanţei că, la nivelul instituţiei pârâte – *** acordarea sporurilor a fost negociată în Contractul Colectiv pe 2018, care a fost înregistrat la ITM, aşa cum reiese şi din procesul verbal de negociere, care a fost anexat la dosarul cauzei. Totodată, arată că, în conformitate cu art. 13 alin. 2 se prevede următoarele: se acordă pentru toţi angajaţii **** şi alte sporuri, sporul de confidenţialitate, respectiv sporul de condiţii vătămătoare, etc. De asemenea, reclamanta, personal, precizează că prin acordarea sporului de mobilitate în cuantum de 25% şi a sporului de confidenţialitate în cuantum de 25% solicitate prin cererea de chemare în judecată, nu se depăşeşte cuantumul de 30% din totalul bugetului acordat pentru cheltuielile  de personal conform art. 25 din Legea nr. 153/2017. Totodată, solicită instanţei să aibă în vedere că, pârâta recunoaşte că sporurile pot fi acordate cu aprobarea ordonatorului principal de credite, respectiv Ministerul Transporturilor, ceea ce converge spre faptul că aceste sporuri pot fi propuse sau prevăzute în baza unei fundamentări a ordonatorului terţiar de credite, respectiv ***. Mai arată că, funcţia de consilier juridic este reglementată de legea specială, respectiv Legea nr. 514/2003 şi Statutul profesiei de consilier juridic, care se aplică cu prioritate faţă de legea cadru a salarizării şi respectiv Codul Muncii. În concluzie, reclamanta, personal, solicită admiterea cererii de chemare în judecată. Totodată, depune concluzii scrise la dosarul cauzei.

În temeiul prevederilor art. 394 din Codul de procedură civilă, Tribunalul declară închise dezbaterile în fond şi rămâne în pronunţare asupra fondului cauzei.

TRIBUNALUL

Prin cererea înregistrată pe rolul  *** sub nr. *** în data de *** reclamanta *** a solicitat în contradictoriu cu paratul *** ca prin hotararea ce se va pronunţa să  se dispună obligarea acestuia la acordarea sporului de mobilitate in cuantum de 25%, precum si acordarea sporului de confidenţialitate in cuantum de 25%, de la data 01.06.2014, data definitivării in funcţia de consilier juridic, pentru perioada cât va deţine funcţia de consilier juridic la parat.

În fapt, arată că este angajată la *** de la data de 01.01.2005 cu contract de muncă nr. 0767/ pe perioadă nedeterminată, în funcţia de Consilier Juridic începând cu data de 01.06.2014 (act adiţional nr. 2.01./26/27.05.2014), fiind înscrisă in Tabloul Consilierilor Juridici Ploieşti- consilier juridic definitiv. Prin cererea din data de 07.12.2017, a solicitat conducerii paratului acordarea sporului de confidenţialitate in cuantum de 25% si sporului de mobilitate in cuantum de 25%. Reprezentantul legal al instituţiei, dl director general *** i-a comunicat verbal ca nu este posibila acordarea sporurilor solicitate întrucât dumnealui nu este ordonator principal de credite si a formulat o solicitare către Ministerul Transporturilor - Serviciul Resurse Umane cu nr. 01/84-15 ianuarie 2018, înregistrata cu nr. 2256/18.01. 2018, prin care a solicitat aprobarea acordări sporurilor in cuantum de 15%. Prin adresa nr. 2256 din data de 25.01.2018, Ministerul Transporturilor comunica un punct de vedere, respectiv:"modul de aplicare a Legii nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările ulterioare este stabilit de art. 38 din lege; „răspunderea aplicării legii revine fiecărui conducător al unităţii împreuna cu compartimentul de specialitate si compartimentul juridic, indiferent de un punct de vedere exprimat de alta entitate”. Îşi exercită profesia de consilier juridic conform Legii nr. 514/2003 privind organizarea şi exercitarea profesiei de consilier juridic, Statutul profesiei de consilier juridic adoptat şi publicat în M. Of. nr. 684/2004, Legea nr. 53/2003-Codul Muncii si este remunerata conform dispoziţiilor prevăzute de Legea nr. 153 din 28 iunie 2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice. Prevederile art. 24 din Legea nr. 514/2003, privind organizarea şi exercitarea profesiei de consilier juridic, statuează ca "în termen de 60 de zile de la intrarea în vigoare a legii, autorităţile publice vor opera modificările prevăzute de prezenta lege în încadrarea şi stabilirea statutului şi a drepturilor şi obligaţiilor consilierilor juridici". Dispoziţiile art. 25 şi 26 Codul Muncii, actualizat, coroborate cu art. 60 alin. (1) si (2) din Statutul profesiei de consilier juridic, sunt aplicabile pentru activitatea profesionala a consilierul juridic care are dreptul la o remuneraţie de baza, stabilita prin negociere pentru consilierul juridic care are statut de angajat, astfel că plata sporurilor de mobilitate şi de confidenţialitate se acorda exclusiv consilierilor juridici care au statut de angajaţi în baza unor contracte individuale de muncă. De asemenea, potrivit art. 45 din Statutul profesiei de consilier juridic si art. 16 din Legea nr. 514/2003, este obligată să păstreze secretul profesional, cu plata drepturilor corespunzătoare de confidenţialitate iar in raport cu deplasările la toate instanţele din tara se impune a beneficia de spor de mobilitate.

În drept, îşi întemeiază cererea pe dispoziţiile Art. 194, CPC, art. 13, art. 45 din Statutul profesiei de consilier juridic, publicat in Monitorul Oficial nr.684/ 29.07.2004, art. 16 din Legea privind organizarea şi exercitarea profesiei de consilier juridic, art. 60, din Statutul profesiei de consilier juridic, publicat in Monitorul Oficial nr. 684/29.07.2004, art. 25, art. 26 din Legea nr. 53/2003 Codul muncii, Legea nr. 500/2002 privind finanţele publice.

La data de 13.04.2018 pârâtul  a formulat  în temeiul art. 205 NCPC  întâmpinare, prin care solicită respingerea cererii de chemare în judecată ca netemeinică. Arată că în conformitate cu prevederile legale în vigoare, în structura drepturilor salariale ale personalului ***, nu au existat si nu există sporuri de natura celor invocate de către D***

La data de  9.05.2018  reclamanta a depus  in conformitate cu art. 201 alin. 2 Cod Procedura Civila, in termen legal, răspuns la întâmpinare, prin care a solicitat respingerea apărărilor pârâtei şi, în esenţă, a reiterat cele susţinute în acţiune.

A fost administrată proba cu înscrisuri.

Analizând actele şi lucrările dosarului, tribunalul reţine următoarele:

Reclamanta este salariata pârâtei de la data de 01.01.2005, conform contractului individual de muncă nr. 1.9/67/2005 pe perioadă nedeterminată,  iar începând cu data de 01.06.2014 a fost încadrată  drept consilier juridic gradul I. Între părţi a fost încheiat şi actul adiţional nr. 2.01./26/27.05.2014.

Prin cererea de chemare în judecată reclamanta tinde la recunoaşterea unor drepturi de natură salarială la care consideră că este îndreptăţită, în virtutea specificului funcţiei pe care o deţine, cea de consilier juridic.

Tribunalul apreciază că în cauză prezintă relevanţă prevederile art. 162 alin. 3 din Codul muncii, potrivit cărora sistemul de salarizare al personalului din autorităţile şi instituţiile publice se stabileşte prin lege.

Se reţine că *** este organizat şi funcţionează ca instituţie publică finanţată integral de la bugetul de stat, înfiinţată prin Ordonanţa Guvernului României nr. 58/2004, aprobată prin Legea nr. 408/2004 cu modificările şi completările ulterioare. Regulamentul de Organizare şi Funcţionare al instituţiei este stabilit prin HG nr. 1663/2004, modificată prin HG 1399/2009, în baza aplicării Legii 329/2009 şi că este organ de specialitate cu personalitate juridică în subordinea Ministerului Transporturilor. În lumina acestor prevederi legale, pârâta intra sub incidenţa legislaţiei privind salarizarea personalului din sistemul bugetar.

Având în vedere perioada pe care se întind pretenţiile reclamantei, salarizarea personalului din sistemul bugetar a fost reglementată prin Legea nr. 284/2010 cu modificările şi completările ulterioare şi de Legea nr. 153/2017. De reţinut este că în nici una dintre cele două norme sporurile de mobilitate şi de confidenţialitate pentru reclamantă nu erau recunoscute, cum de altfel recunoaşte şi aceasta prin acţiunea introductivă.

Se constată că prin promovarea prezentei acţiuni, reclamanta tinde la recunoaşterea pe cale judiciară a unor drepturi de natură salarială pe care legea de salarizare nu i le-a prevăzut. În aceste condiţii, o eventuală admitere a acţiunii ar fi reprezentat o depăşire a atribuţiilor instanţei de judecată, fapt de natură a încălca principiul constituţional al separării puterilor în stat, aceasta nefiind îndrituită să adauge la lege.

Nu pot fi reţinute susţinerile reclamantei întemeiate pe Legea privind statutul consilierilor juridici întrucât în materie de salarizare se aplică norma cu caracter special, legea unică de salarizare, care reglementează pentru fiecare funcţie din sistemul bugetar, şi care, în cazul reclamantei, nu a prevăzut drepturile ce sunt solicitate pe calea prezentei acţiuni.

Prin Statutul profesiei de consilier juridic nu se poate adăuga la lege şi acest lucru nici nu s-a produs.

De altfel, art. 16 din Legea nr. 514/2003 şi art.13, art. 45 din Statutul profesiei de consilier juridic din 06.03.2004 publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 684 din 29 iulie 2004 nu reglementează plata unor sporuri.

Conform art. 60 alin. 2 din Statutul profesiei de consilier juridic, deosebit de remuneraţia de bază astfel stabilită, în considerarea specificului muncii şi a importanţei sociale a serviciilor profesionale, în temeiul art. 25 şi 26 din Legea nr. 53/2003, cu modificările ulterioare, consilierul juridic poate negocia prestaţii suplimentare în bani reprezentând clauza de mobilitate şi clauza de confidenţialitate. Prevederea privind posibilitatea de a negocia nu este echivalentă prevederii existenţei unui spor salarial.

Văzând aceste considerente, precum şi prevederile art. 40 alin. (2) lit. c) din Codul muncii, conform cărora angajatorul este obligat sa acorde salariaţilor toate drepturile ce decurg din lege, din contractul colectiv de munca aplicabil si din contractele individuale de munca, tribunalul constată neîntemeiate pretenţiile reclamantei, acţiunea urmând a fi respinsă în întregime ca atare.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE:

Respinge cererea de chemare în judecată formulată de reclamanta****, cu domiciliul în ***, în contradictoriu cu pârâtul ** cu sediul în **,  ca neîntemeiată.

Cu apel in 10 zile de la comunicare. Cererea de apel se depune la Tribunalul Bucureşti – Secţia a VIII-a.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, ***

Preşedinte, Asistent judiciar, Asistent judiciar,

Grefier,

Red. – asist. jud. **; 4 ex. (2 orig.)

Comunicat 2 ex./___________

Domenii speta

Spete similare