Anulare act notarial.

Anulare act notarial. Analiza condiţiilor erori ca viciu de consimţământ. La încheierea unui contract fiecare parte se presupune a avea diligenţa medie de a cunoaşte ce semnează, în sensul de a se informa sau de a cere explicaţii, în acest caz cocontractantului sau măcar notarului public ce este terţ faţă de contract şi profesionist al dreptului, iar omisiunea de a face acest lucru este imputabilă.

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Galaţi  reclamanţii DD şi DC au chemat în judecată pârâţii DN şi DD solicitând, în principal anularea actului de vânzare cumpărare cu abitaţie viageră autentificat sub numărul ...... şi repunerea părţilor în situaţie anterioară, iar în subsidiar adaptarea contractului în contract de vânzare cumpărare cu clauză de întreţinere. Au mai solicitat şi obligarea pârâţilor la plata cheltuielilor de judecată.

Nulitatea este sancţiunea aplicabilă actelor juridice încheiate cu încălcarea condiţiilor cerute de lege pentru încheierea lor valabile, potrivit art. 1246 Cod civil. Aceasta poate fi absolută sau relativă, nulitatea relativă fiind sancţiunea aplicabilă dacă sunt nesocotite dispoziţiile legale referitoare la capacitatea de exerciţiu, când consimţământul uneia dintre părţi a fost viciat şi în alte cazuri prevăzute de lege, potrivit art. 1251 Cod civil.

Consimţământul poate fi viciat când este dat din eroare, surprins prin dol sau smuls prin violenţă, potrivit art. 1206 Cod civil, pentru a se solicita anularea, eroarea trebuind să fie, potrivit art. 1207 Cod civil, esenţială, iar cealaltă parte ştia sau trebuia să ştie că faptul asupra căruia a purtat eroarea era esenţial la încheierea contractului.

Erorile esenţiale au fost enumerate de legiuitor în cuprinsul articolului 1207 Cod civil, situaţia în care eroarea poartă asupra naturii sau obiectului contractului fiind una dintre acestea.

Eroarea nu trebuie să fie imputabilă persoanei ce o invocă, or reclamanţii au arătat că deşi au avut la dispoziţie actul de vânzare cumpărare, nu au solicitat opinia unui profesionist decât după ce pârâţii ar fi încetat să îi mai ajute. La încheierea unui contract fiecare parte se presupune a avea diligenţa medie de a cunoaşte ce semnează, în sensul de a se informa sau de a cere explicaţii, în acest caz cocontractantului sau măcar notarului public ce este terţ faţă de contract şi profesionist al dreptului, iar omisiunea de a face acest lucru este imputabilă exclusiv reclamanţilor. În aceste sens sunt şi dispoziţiile art. 1208 Cod civil, ce prevăd faptul că eroare asupra unui element ce putea fi cunoscut cu diligenţe rezonabile nu atrage sancţiunea nulităţii.

Sentinţa civilă nr.3888/15.05.2017

Domenii speta

Spete similare