Ordonanţă de plată

SENTINŢA CIVILĂ NR. 965

Şedinţa publică din 17.10.2018

Pe rol se află, la a doua strigare, judecarea cauzei civile privind pe creditoarea I.D, în contradictoriu cu debitorul I.M, având ca obiect ordonanţă de plată.

La apelul nominal sunt lipsă părţile.

Procedura este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de şedinţă, după care, văzând că societatea creditoare a solicitat judecarea în lipsă, nemaifiind alte cereri de formulat, în temeiul art. 244 Cod procedură civilă, instanţa constată terminată cercetarea judecătorească, iar în temeiul art. 394 din acelaşi cod, declară închise dezbaterile în fond şi reţine cauza spre soluţionare.

 INSTANŢA,

Deliberând asupra cauzei de față, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată la Judecătoria Sânnicolau Mare în data de … sub dosar nr. … creditoarea I.D, în contradictoriu cu debitorul I.M, a solicitat emiterea unei ordonanţe de plată pentru creanţa sa certă, lichidă şi exigibilă, în valoare de 2.675,41 lei, sumă care se compune din 1.328,33 lei debit principal, 36,88 lei penalităţi de întârziere şi 1.310,20 lei daune pentru rezilierea contractului înainte de expirarea perioadei minime contractuale, cu cheltuieli de judecată.

În motivarea cererii formulate creditoarea a arătat că în baza contractului de prestări-servicii nr…. creditorul cedent … Romania S.A. a prestat debitorului servicii de telefonie mobilă pentru care a emis 2 facturi fiscale, pe care, însă, debitorul nu le-a achitat, valoarea lor totală ridicându-se la suma de 1.328,33 lei.

În clauzele contractuale şi în Termenii şi Condiţiile generale se prevede foarte clar că plata facturilor se va face în termen de 14 zile de la emitere, pentru neplata lor la termen creditoarea având dreptul la penalităţi de întârziere de 0,5% pentru fiecare zi de întârziere, totalul penalităţilor putând depăşi cuantumul sumei asupra căreia sunt calculate. De asemenea, creditoarea are dreptul şi la daune pentru rezilierea contractului înainte de expirarea perioadei minime contractuale, despăgubirile fiind egale cu valoarea abonamentului înmulţită cu numărul de luni rămase până la expirarea perioadei minime contractuale, care, în cazul debitorului, a fost de 24 de luni de la semnare.

Creanţa reclamată este certă, lichidă şi exigibilă, fiind îndeplinite, astfel, toate condiţiile impuse de art. 1014 din Codul de procedură civilă.

În drept, a invocat art. 1014 şi următ. Cod procedură civilă.

Debitorul, legal citat, nu s-a prezentat la dezbateri şi nici nu a formulat întâmpinare.

Analizând actele şi lucrările dosarului, instanţa reţine următoarele:

În data de 27.07.2015, între creditorul cedent … Romania S.A. Bucureşti şi debitorul I.M a fost încheiat contractul … România nr. …, în temeiul căruia creditorul cedent a prestat debitorului servicii de telefonie mobilă pentru care a emis 2 facturi fiscale, potrivit extrasului privind sumele restante anexat acţiunii, în valoare totală de 1.328,33 lei. Prin contractul de cesiune de creanţă nr. …, iar ulterior prin contractul de confirmare atribuire sume referitor la portofoliul de sume care rezultă din împrumuturi, contracte de telecomunicaţii şi utilităţi din data de 19.04.2017, creanţa mai sus menţionată a fost cedată, mai întâi către …, iar mai apoi către creditoarea cesionară ….

Prin realizarea acordului de voinţă al părţilor asupra clauzelor unui contract, co-contractanţii îşi asumă efectele pe care contractul respectiv le creează în patrimoniul lor, cu toate consecinţele care decurg din acestea. Efectul imediat al oricărui contract este acela de a da naştere unor drepturi şi obligaţii, contractul având între părţile care îl încheie putere de lege, principiu consacrat de art. 1270 din noul Cod civil, în vigoare la data semnării convenţiei în discuţie. Intrată în circuitul raporturilor juridice civile, obligaţia apare ca un raport juridic între subiecte determinate, fiecărui subiect revenindu-i drepturi ori îndatoriri sau, după caz, atât drepturi cât şi îndatoriri de la care ele nu se pot sustrage.

În speţă, convenţia nr. … de prestare către debitor a serviciilor de telefonie mobilă de către creditoarea cedentă iniţială a fost încheiată pe o durată de 24 luni, aceasta purtând semnătura celui chemat în judecată, semnătură necontestată. În ceea ce priveşte facturile fiscale ataşate acţiunii, instanţa reţine că acestea au fost emise în baza aceloraşi contracte şi sunt scadente la 14 zile de la emitere. De asemenea, din coroborarea probelor constând în înscrisurile arătate, instanţa constată că reclamanta cesionară are o creanţă certă, lichidă şi exigibilă în sumă de 1.328,33 lei - debit principal - împotriva pârâtului debitor cedat.

Judecătoria consideră, astfel, că în cauză sunt întrunite condiţiile de angajare a răspunderii contractuale a pârâtului, creanţa fiind exigibilă (adică ajunsă la scadenţă), certă (în sensul că existenţa ei este neîndoielnică, reflectată în înscrisurile depuse în probaţiune la dosar) şi lichidă (cuantumul ei fiind precis determinat prin suma precizată anterior, având în vedere că în contract se menţionează tariful la care se prestau serviciile de telefonie mobilă).

Conform art. 1.9 din „Termeni şi condiţii generale”, parte integrantă a contractelor de furnizare, clientul are obligaţia de a achita integral şi la termen facturile emise de furnizor, potrivit art. 5 din clauzele contractuale de bază, neachitarea facturii la termen atrăgând după sine penalităţi pentru fiecare zi de întârziere de 0,5% pentru fiecare zi de întârziere, totalul penalităţilor putând depăşi cuantumul sumei asupra căreia sunt calculate. Or, până în prezent, facturile emise de furnizorul de telefonie nu au fost achitate integral de către beneficiar.

Din coroborarea probelor constând în înscrisurile arătate, instanţa constată că reclamanta creditoare are împotriva pârâtei debitor o creanţă certă, lichidă şi exigibilă în cuantum de 1.328,33 lei. Deşi suma datorată, reprezentând contravaloarea celor două facturi fiscale reclamate a devenit scadentă, debitorul nu a achitat integral debitul aferent facturilor emise de către creditoare.

Instanţa a reţinut această situaţie de fapt întrucât, în conformitate cu art. 249 din Codul de procedură civilă, reclamanta este obligată să facă dovada existenţei obligaţiei, ceea ce, în speţă, partea a şi făcut, iar apoi pârâtului îi revenea sarcina de a proba liberarea sa prin plată sau în alt mod admis de lege. Or, pârâtul nu a produs o asemenea dovadă.

Dat fiind faptul că debitorul nu a înţeles să-şi onoreze integral obligaţia care îi incumbă, instanţa, în temeiul art. 1270 din noul Cod civil, coroborat cu dispoziţiile 1014 şi următ. din noul Cod de procedură civilă, va admite cererea de emitere a unei ordonanţe de plată.

Astfel, procedura ordonanţei de plată se aplică doar creanţelor certe, lichide şi exigibile constând în obligaţii de plată a unor sume de bani care rezultă dintr-un contract civil (inclusiv din cele încheiate între un profesionist şi o autoritate contractantă), constatat printr-un înscris ori determinate potrivit unui statut, regulament sau altui înscris, însuşit de părţi prin semnătură ori în alt mod admis de lege. Prin creanţă certă, în lipsa unei definiţii legale, nu putem să înţelegem decât acea creanţă a cărei existenţă este neîndoielnică, asupra căreia nu există litigiu. Corelativ, datoria are caracter cert dacă existenţa sa este neîndoielnică şi cu privire la ea nu se poartă vreun proces.

De asemenea, pârâtul datorează creditoarei şi suma de 36,88 lei reprezentând penalităţile de întârziere calculate potrivit art. 1.9 alin. 4 din Termeni şi Condiţii generale, precum şi suma de 1.310,20 lei cu titlu de daune pentru rezilierea contractului înainte de expirarea perioadei minime contractuale, calculate conform art. 1.16 din aceleaşi clauze, parte integrantă a contractelor de furnizare.

În raport de motivele mai sus expuse, instanţa urmează să admită cererea de chemare în judecată şi să ordone debitorului să plătească creditoarei, în termen 30 de la comunicare (termenul maxim prevăzut de lege – art. 1022 alin. 3 din Codul de procedură civilă), suma de 2.675,41 lei cu titlu de contravaloare servicii prestate, penalităţi de întârziere şi daune pentru reziliere.

Raportat la soluţia la care a ajuns, instanţa, la solicitarea creditoarei, va obliga debitorul, în temeiul art. 451 şi următ. din Codul de procedură civilă, şi la plata sumei de 200 lei cu titlu de cheltuieli de judecată, reprezentând taxa judiciară de timbru.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE

Admite cererea formulată de creditoarea I.D, înregistrată la Registrul Comerţului … sub nr. …, cu sediul procesual ales în România la …, în …i, str. …, clădirea …, în contradictoriu cu debitorul I.M, CNP …, domiciliat în loc. …, nr. … jud. Timiş şi, în consecinţă:

Ordonă debitorului să plătească creditoarei, în termen 30 de la comunicare, suma de 2.675,41 lei cu titlu de contravaloare servicii prestate, penalităţi de întârziere, daune pentru reziliere.

Obligă debitorul să plătească creditoarei suma de 200 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.

Cu drept la cerere în anulare în termen de 10 zile de la înmânare/comunicare, cerere care se depune la Judecătoria Sânnicolau Mare.

Pronunțată în ședință publică azi, 17.10.2018.

Domenii speta

Spete similare