Emiterea unei ordonanţe de plată

SENTINŢA CIVILĂ NR. 514

Şedinţa publică de la 16.05.2018

Pe rol se află judecarea acţiunii formulată de creditoarea …., în contradictoriu cu debitoarea T.M, având ca obiect emiterea unei ordonanţe de plată.

La apelul nominal efectuat în ședință publică, lipsă părţile.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care arată că, dosarul se află la primul termen de judecată la care părțile au fost legal citate.

Că în cauză a fost efectuată procedura prealabilă fiind comunicate debitoarei cererea de chemare în judecată împreună cu înscrisurile aferente, aceasta nedepunând la dosar întâmpinare.

Cererea este legal timbrată cu 200 lei taxă timbru potrivit art.6 al.2 din O.U.G. 80/2013.

Instanța procedează la verificarea competenței în temeiul dispozițiilor art. 131 alin. 1 Cod de procedură civilă.

Potrivit dispozițiilor art. 94 alin. 1 coroborat cu art.1015 și art. 107 Cod de procedură civilă instanța stabilește că este competentă general, material și teritorial să  judece pricina de față.

Nemaifiind cereri de formulat și probe de administrat, în baza art. 244 C.proc.civ., instanța constată terminată cercetarea judecătorească, iar în baza art. 394 C.proc.civ. declară închise dezbaterile în fond și reține cauza spre soluționare.

INSTANŢA

In deliberare asupra cauzei civile de faţă, instanţa constată următoarele:

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Judecătoriei Sânnicolau Mare la data de … sub nr. dosar …, creditoarea … în contradictoriu cu debitoarea T.M, a solicitat instanţei pronunţarea unei hotărâri prin care să dispună obligarea debitoarei la plata sumei de 3831, 60 lei, reprezentând contravaloarea facturi neachitate la scadenţă. Dobânda legală penalizatoare, conform art. 3 alin.2 din OG 13/2001, începând cu data predării produselor, respectiv, de la data de 18.05.2015 pentru suma de 2263 lei, conform facturii nr. … şi până la data plăţii efective şi de la data de 04.06.2015, pentru suma de 1.568,60 lei, conform facturii nr. … şi până la data plăţii efective, cu cheltuieli de judecată reprezentând taxa judiciară de timbru şi onorariu de avocat.

În motivarea cerii creditoarea a arătat că, în fapt, a livrat debitoarei, la cererea acesteia următoarele produse: sămânţă porumb PARDI CS saci 5, în valoare de 2.263,00 lei, la 18.05.2015, factura nr. …; SAMSON EXTRA 6 OD 10X1LT si CEREDIN SUPER 40SL IL, în valoare de 1.568,60 lei, la 04.06.2015, factura nr….. Valoarea totală a produselor livrate este de 3.831,60 lei. Facturile sunt semnate si acceptate de către debitoare, ele atestând livrarea produselor.

Deşi au trecut aproape 3 ani de la primirea produselor şi i-a solicitat în numeroase rânduri plata, debitoarea nu i-a achitat contravaloarea acestora, aşa cum au stabilit la predare.

Deşi procedura ordonanţei de plată reglementată de art. 1014 şi următoarele din Codul de procedură civilă este una specială, urgentă, care nu permite administrarea tuturor probelor prevăzute de dreptul comun, dar aceasta permite totuşi administrarea probei cu înscrisuri, ori din cele depuse în litigiul de faţă, se poate observa cu uşurinţă existenţa valabilă a facturilor nr. … si …, care sunt semnate si acceptate de către debitoare si reprezintă tocmai temeiul în baza căruia s-a născut obligaţia de plată.

Conform art. 1719 Cod civil: „Cumpărătorul are următoarele obligaţii principale: a) să preia bunul vândut; b)să plătească preţul vânzării. Ori, în speţa adusă înaintea instanţei, debitorul a preluat produsele mai sus arătate, însă nu şi-a îndeplinit obligația de a achita preţul acestora. Aşa cum prevede art. 1720 alin. 1 Cod civil "În lipsa unei stipulaţii contrare, cumpărătorul trebuie să plătească preţul la locul în care bunul se afla în momentul încheierii contractului şi de îndată ce proprietatea este transmisă.”.

Momentul la care debitorul trebuia să facă plata era cel la care creditoarea a livrat produsele şi acestea au trecut în proprietatea cumpărătorului.

Cu privire la dobânzi, conform art. 1721 Cod civil „În cazul în care nu s-a convenit altfel, cumpărătorul este ţinut să plătească dobânzi asupra preţului din ziua dobândirii proprietăţii, dacă bunul produce fructe civile sau naturale, ori din ziua predării, dacă bunul nu produce fructe, însă îi procură alte foloase.”

întrucât obligaţia debitoarei este una de plată a sumei mai sus arătate, aceasta îi datorează, conform art. 3 alin. 2 din OG nr. 13/2011 şi dobânda legală penalizatoare, începând de la data predării produselor şi până la data plăţii efective. În urma comunicării somaţiei, trimisă către debitoare în temeiul art. 1014 din Codul de procedură civilă, nu a binevoit să îi achite suma datorată nici până în prezent în condiţiile în care a făcut toate demersurile în acest sens, dând dovadă de rea-credinţă, astfel că, s-a văzut nevoită să o acţioneze în judecată.

Că procedura ordonanţei de plată se aplică creanţelor certe, lichide şi exigibile constând în obligaţii de plată a unor sume de bani care rezultă dintr-un contract civil, inclusiv din cele încheiate între profesionişti, constatat printr-un înscris ori determinate potrivit unui statut, regulament sau altui înscris, însuşit de părţi sub semnătură ori în alt mod admis de lege, conform art. 1014 din noul Cod de Pr. Civ.

Potrivit art. 1017 (2) din noul Cod de pr. civila, la cererea privind ordonanţa de plată se anexează înscrisurile ce atestă cuantumul sumei datorate şi orice alte înscrisuri doveditoare ale acesteia. Dovada comunicării somaţiei prevăzute la art. 1015 alin. 1 se va ataşa cererii, sub sancţiunea respingerii acesteia ca inadmisibilă.

întreaga procedură, aşa cum este ea reglementată în Noul de Cod de Procedură Civila a fost îndeplinita de creditoare aşa cum a arătat mai sus.

Astfel, având în vedere considerentele expuse în rândurile de mai sus, sunt îndeplinite în speţa de faţă prevederile art. 1014 din Codul de procedura civilă, referitoare la caracterul cert, lichid si exigibil al creanţei.

Pentru toate aceste motive solicită admiterea prezentei cereri, cu cheltuieli de judecată.

În drept, a invocat dispoziţiile art. 1014 - 1023 din Codul de procedură civilă, privind procedura ordonanţei de plată, art. 1521 şi următoarele C. Civ coroborat cu art. 1538, art. 1539, art. 1547, art. 1548 C. Civ.

A timbra acţiunea cu suma de 200 lei taxa judiciara de timbru conform chitanţei nr. 5354/07.02.2018.

Debitoarea, deşi legal citată, nu a depus întâmpinare şi nici nu s-a prezentat la termenul de judecată acordat.

Analizând actele şi lucrările dosarului, instanţa constată următoarele:

Conform înţelegerii părţilor, creditoarea a vândut către debitoare sămânţă porumb PARDI CS – saci 5, în valoare de 2.263,00 lei, fiind emisă factura nr…, SAMSON EXTRA 6 OD 10X1LT si CEREDIN SUPER 40SL IL, în valoare de 1.568,60 lei, fiind emisă factura nr. ….

Analizând facturile fiscale depuse, în copie, la dosar de către creditoare, instanța constată că acestea poartă semnătura de primire a debitoare, fiind însuşită şi necontestată.

Astfel, instanţa constată că cele 2 părţi au procedat la încheierea unui contract de vânzare-cumpărare, consimțământul fiind dat și însușit de către ambele părți, în înțelesul 1270 Cod Civil, cu toate efectele care decurge din acesta.

În acest sens, judecătoria constată că efectul imediat al oricărui contract este acela de a da naştere unor drepturi şi obligaţii, contractul având între părţile între care se încheie putere de lege.

Intrată în circuitul raporturilor juridice civile, obligaţia apare ca un raport juridic între subiecte determinate, fiecărui subiect revenindu-i drepturi ori îndatoriri sau, după caz, atât drepturi cât şi îndatoriri de la care ele nu se pot sustrage.

Conform semnăturii de primire aflate pe facturile fiscale nr. 13539/18.05.2015 şi nr. 3061/04.06.2015, rezultă că debitoarea a recepționat marfa.

Astfel, debitoarei îi revenea, potrivit art. 1270 Cod civil, obligația de a deconta valoarea acestei facturi, obligație corelativă prestației reclamantei.

Instanţa constată, astfel, că în cauză sunt întrunite condiţiile de angajare a răspunderii contractuale a debitoarei, creanţa în cuantum de 3831, 60 lei fiind exigibilă (adică ajunsă la scadenţă), certă (în sensul că existenţa ei este neîndoielnică, reflectată în înscrisurile depuse în probaţiune la dosar şi încadrându-se în accepţiunea prevederilor art. 662 C .proc.civ.) şi lichidă (cuantumul ei fiind precis determinat prin suma arătată mai sus).

Deşi această sumă a devenit scadentă, debitoarea nu a achitat suma arătată. Instanţa a reţinut această situaţie de fapt întrucât, în conformitate cu art. 249 C.proc.civ. creditoarea este obligată să facă dovada existentei obligaţiei, ceea ce în speţa a şi făcut, iar apoi debitoarei îi revenea sarcina de a proba liberarea sa prin plată sau în alt mod admis de lege.

Totodată, în speță, instanța consideră că obligaţia de plată a fost recunoscută de către debitoare prin necontestarea facturilor şi a debitului.

Întrucât debitoarea nu a făcut dovada executării obligaţiei care îi revenea prin  convenţia încheiată, instanţa, în temeiul dispoziţiilor art. 1270 C.civ., va admite cererea de obligare a acesteia la plata către reclamantă a sumei de 3831,60 lei, reprezentând contravaloarea facturi neachitate la scadenţă.

Totodată, în temeiul art. 3 alin.2 din OG 13/2001, va obliga debitoarea să achite creditoarei, începând cu data predării produselor, dobânda legală penalizatoare aferentă sumelor din cele două facturi, respectiv suma de 2263 lei, calculată la debitul principal din factura nr. 13539/18.05.2015 şi suma de 1568,60 lei, calculată la debitul principal din factura nr. 3061/04.06.2015 şi, în continuare până la data plăţii efective.

Fiind în culpă procesuală, instanţa va obliga debitoarea să plătească creditoarei suma de 220 lei cu titlul de cheltuieli de judecată, constând în taxă timbru şi taxă emitere somaţie.

Judecătoria va respinge cererea creditoarei de o obligare a debitoarei la plata sumei ce reprezintă onorariu avocat, ca nedovedită, având în vedere că la dosar nu s-a depus nici un înscris din care să rezulte dovada achitării onorariului.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE

Admite în parte cererea formulată de creditoarea …, cu sediul în Timişoara str. …, având număr de înregistrare la ORC Timiş …, CUI …, cont …, prin reprezentantul său legal C.R – administrator, în contradictoriu cu debitoarea T.M, cu domiciliul în com. …, nr. …, jud. …, CNP …, având ca obiect ordonanţă de plată.

Obligă debitoarea să plătească creditoarei suma de 3831,60 lei, reprezentând contravaloarea facturi neachitate la scadenţă.

În temeiul art. 3 alin.2 din OG 13/2001, obligă debitoarea să achite creditoarei, începând cu data predării produselor, dobânda legală penalizatoare aferentă sumelor din cele două facturi, respectiv suma de 2263 lei, calculată la debitul principal din factura nr. … şi suma de 1568,60 lei, calculată la debitul principal din factura nr. … şi, în continuare până la data plăţii efective.

Obligă debitoarea să plătească creditoarei suma de 220 lei cu titlul de cheltuieli de judecată, constând în taxă timbru şi taxă emitere somaţie.

Respinge cererea creditoarei de o obligare a debitoarei la plata sumei ce reprezintă onorariu avocat, ca nedovedită.

Debitoarea va achita aceste sume reclamantei în termen de 30 de zile de la comunicarea prezentei ordonanţe.

Cu drept de acţiune în anulare pentru debitoare în termen de 10 zile de la comunicare sau înmânare. Cererea se depune la Judecătoria Sânnicolau Mare.

Pronunţată în şedinţă publică de la 16.05.2018.

Domenii speta

Spete similare