În materie contractuală sarcina probei este împărţită între creditor şi debitor, în sensul că reclamantul are sarcina de a proba existenţa convenţiei, moment în care se prezumă faptul neexecutării culpabile din partea debitorului (1548 c. civ.), culpa deb

Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de … , reclamanta  … SA a solicitat, în contradictoriu cu pârâta SC … SRL, obligarea acesteia la plata sumei de 6972,63 lei din care 6288,21 lei reprezintă contravaloare chirie linie industrială şi 684,42 lei penalităţi de întârziere, cu cheltuieli de judecată.

În motivare, s-a arătat că între reclamantă şi pârâtă s-a încheiat Contractul de exploatare şi locaţiune a liniei ferate nr. … cu valabilitate … având ca obiect închirierea mijloacelor fixe ale … SA şi exploatarea LFI pârâtei care se racordează de la linia II Filipeştii de Pădure prin schimbătorul de cale nr. 10 prin asigurarea accesului de pe / spre infrastructura administrată de DLFI spre/dinspre infrastructura feroviară administrată de … SA a trenurilor, convoaielor şi materialului rulant, conform art. 15 din HG 2299/2004, în condiţii depline de siguranţă a operaţiilor de circulaţie şi manevră.

Prin notificarea nr. 01/12.10.2016, pârâta a solicitat reclamantei să ia act de rezilierea contractului, iar în conformitate cu pct. 11.4 din convenţia părţilor, … a fost de acord cu rezilierea începând cu data de 20.11.2016, dată până la care pârâta datorează taxele aferente derulării contractului.

În baza contractului au fost emise mai multe facturi, neachitate ori achitate cu întârziere, şi anume : 1. factura nr.  …/17.10.2016 scadentă la data de 01.11.2016 în valoare de 4074,05 lei reprezentând contravaloare chirie industrială (LFI) pentru trimestrul al IV-lea 2016 şi care a fost stornată parţial urmare a rezilierii contractului cu factura nr. …/08.11.2016 în valoare de 1859,89 lei, rămânând de achitat suma de 2214,16 lei la care s-au calculat penalităţi de întârziere în valoare de 21,03 lei, 2. factura nr.  …/04.04.2016 în valoare de 4029,76 lei, achitată peste termenul scadent, motiv pentru care s-au calculat penalităţi de întârziere în cuantum de 433,20 lei, fiind emisă factura nr.  …/10.07.2017, 3. factura nr. …/15.07.2017 în valoare de 4074,05 lei reprezentând contravaloare chirie LFI trimestrul al III-lea 2016, cu scadenţa la data de 30.07.2016, neachitată, la care s-au calculat penalităţi de întârziere în valoare de 230,18 lei.

În drept, au fost invocate dispozițiile art. 14, art. 1164, art. 1170, art. 1270, art. 1272, art. 1516 C. civ.

Acțiunea a fost legal timbrată cu suma de 453,63 lei, conform art. 3 alin. (1) din OUG nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru (fila 54).

Pârâta, legal citată, nu a formulat întâmpinare în termenul prevăzut de lege.

La termenul de judecată din data de … , pârâta a depus note de şedinţă în cuprinsul cărora a solicitat respingerea ca neîntemeiată a acţiunii şi a invocat excepţia de neexecutare a contractului, arătând că prin contractul încheiat, singura obligaţie a reclamantei, aceea de a asigura folosinţa bunurilor ce făceau obiectul contractului, nu a fost îndeplinită începând cu luna martie 2016, aspect comunicat prin email-ul din data de 25.07.2016.

 A mai susţinut că reclamanta nu a luat nicio măsură de remediere a acestei situaţii, dar în schimb a înţeles să emită şi ulterior acestei comunicări facturi reprezentând contravaloare chirie.

La termenul de judecată din data de … , instanţa a încuviinţat proba cu înscrisuri, apreciind-o admisibilă şi aptă a conduce la soluţionarea cauzei pe fondul ei.

Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:

La data de … s-a încheiat Contractul de exploatare şi locaţiune a liniei ferate nr. … (filele 37-43) între SC  … SRL în calitate de beneficiar/locatar şi  … SA în calitate de prestator/locator, având ca obiect închirierea mijloacelor fixe ale … SA şi exploatarea  … SRL care se racordează de la linia II Filipeştii de Pădure proprietate  … prin schimbătorul de cale nr. 10 proprietate … prin asigurarea accesului de pe/spre infrastructura administrată de DLFI spre/dinspre infrastructura feroviară administrată de … SA a trenurilor, convoaielor şi materialului rulant, conform art. 15 din HG 2299/2004, în condiţii depline de siguranţă a operaţiilor de circulaţie şi manevră (art. 3.1).

S-a stabilit în cuprinsul art. 9.1 valabilitatea contractului, respectiv de la data de … până la data de 31.12.2017, putând fi prelungit prin act adiţional numai cu acordul scris al ambelor părţi.

De asemenea, printre obligaţiile locatarului (beneficiar) se numără şi aceea de a achita tarifele … SA , precum şi alte cheltuieli efectuate de … – SA pe bază de deviz, pentru prestaţiile efectuate în condiţiile stabilite prin prezentul contract, astfel cum impun prevederile art. 6.1.7 din convenţia părţilor.

În executarea relaţiilor contractuale au fost emise de către reclamantă mai multe facturi fiscale.

Astfel, la data de 17.10.2016 a fost emisă Factura nr. … (fila 24) scadentă în termen de 15 zile de la emiterea facturii, respectiv la data de 01.11.2016 în valoare de 4074,05 lei reprezentând contravaloare chirie industrială (LFI) pentru trimestrul al IV-lea 2016 şi care a fost stornată parţial cu factura nr.  … /08.11.2016 în valoare de 1859,89 lei (fila 15), rămânând de achitat suma de 2214,16 lei.

La suma rămasă de achitat au fost calculate penalităţi de întârziere în cuantum de 21, 03 lei, astfel cum reiese din înscrisul ataşat cererii de chemare în judecată intitulat „Cuantumul penalităţilor de întârziere la data de 31.08.2017” (fila 4), suma totală de achitat în baza facturii nr.  …/17.10.2016 fiind de 2235,19 lei. 

Cu privire la temeiul contractual în baza căruia s-au calculat penalităţile de întârziere, art. 7.6 din contract prevede că pentru neîndeplinirea obligaţiilor de plată a tarifului de prestaţii,  va plăti penalităţi de 0,05% pentru fiecare zi de întârziere, calculate la suma datorată, până la data achitării integrale a debitului (fila 99).

De asemenea, în conformitate cu art. 7.7, penalităţile se calculează începând cu prima zi de la data scadenţei pentru factura pentru care se face plata, data plăţii fiind considerată data intrării sumei de plată în contul prestatorului.

În continuare, la data de 04.04.2016 s-a emis Factura nr. … (fila 32) pentru suma de 4029,76 lei reprezentând chirie LFI trim. al II-lea 2016, plata urmând a se face în termen de 15 zile de la data emiterii facturii, astfel cum rezultă din menţiunile exprese din cuprinsul acesteia.

Cu referire la această din urmă factură, instanţa reţine că a fost achitată peste termenul scadent, motiv pentru care au fost calculate penalităţi de întârziere în cuantum de 433,20 lei, conform facturii nr.  …/10.07.2017 (fila 6), în baza art. 7.6 din Contractul nr. …/2015.

Situaţia facturii nr. … reiese din înscrisul de la fila 7 în cuprinsul căruia se menţionează modul de calcul al penalităţilor de întârziere în sumă de 433,20 lei, prin raportare la data emiterii, respectiv scadenţa facturii, valoarea acesteia, precum şi numărul de zile de întârziere, şi anume 215.

La data de 15.07.2016 s-a emis Factura nr. … în valoare de 4074,05 lei reprezentând contravaloare chirie LFI trimestrul al III-lea 2016 (fila 29), cu scadenţa în termen de 15 zile de la emiterea facturii, respectiv la data de 30.07.2016, neachitată, la care s-au calculat penalităţi de întârziere în valoare de 230,18 lei, astfel cum reiese din înscrisul ataşat cererii de chemare în judecată intitulat „Cuantumul penalităţilor de întârziere la data de 31.08.2017” (fila 4), suma totală de achitat în baza facturii nr.  …/15.07.2016 fiind de 4304,23 lei.

Instanţa reţine că, potrivit art.  1270 C. civ., contractul valabil încheiat are putere de lege între părţile contractante, astfel că acestea sunt ţinute, potrivit acordului lor de voinţă, să îşi îndeplinească obligaţiile corelative drepturilor născute din respectiva convenţie.

Potrivit art. 1516 C. civ., creditorul are dreptul la dreptul la îndeplinirea integrală, exactă şi la timp a obligației de către debitor, iar atunci când acesta din urmă nu îşi îndeplineşte obligaţia, fără justificare, să folosească orice mijloc prevăzut de lege pentru realizarea dreptului său.

Condiţia stabilită potrivit prevederilor cadru ale răspunderii contractuale în vederea realizării dreptului de către creditor este ca debitorul să fie pus în întârziere în legătură cu îndeplinirea obligaţiei sale, condiție întrunită în cauză în raport de notificările transmise de reclamantă în acest sens (filele 8-10).

Totodată, instanţa are în vedere că în materie contractuală sarcina probei este împărţită între creditor şi debitor, în sensul că reclamantul are sarcina de a proba existenţa convenţiei, moment în care se prezumă faptul neexecutării culpabile din partea debitorului (1548 C. civ.), culpa debitorului unei obligaţii contractuale fiind prezumată, astfel, prin simplul fapt al neexecutării.

Debitorul are posibilitatea să probeze contrariul, fie prin actul juridic al plăţii, în conformitate cu dispoziţiile art. 1469 - 1505 C. civ. ori prin alt mod de stingere a obligaţiilor reglementat de lege, fie caracterul neculpabil al neîndeplinirii obligaţiilor conţinute de contract, conform art. 1351 C. civ.

În cauza dedusă judecății, instanţa are în vedere că reclamanta a făcut dovada existenţei convenţiei între părţi, precum şi a obligaţiilor care îi reveneau pârâtei, operând astfel prezumţia atât în ceea ce priveşte neexecutarea obligaţiilor asumate prin contract, cât şi în ceea ce priveşte culpa în neexecutarea obligaţiilor.

Pârâta nu formulat întâmpinare şi nu s-a apărat, prin discutarea în fapt şi în drept a celor susţinute de creditoare, fapt de natură a întări ideea că nu este făcută dovada contrară susţinerilor reclamantei, în sensul că debitul restant ar fi fost acoperit.

Susținerile pârâtei referitoare la excepția de neexecutare în raport de neîndeplinirea obligațiilor de către reclamantă nu pot fi primite, urmând a fi înlăturate ca nefondate, având în vedere în primul rând faptul că nu s-a făcut în niciun fel dovada celor învederate, iar pe de altă parte, notificarea prin intermediul email-ului cu privire la reziliere nu întrunește cerințele impuse de clauzele contractuale, astfel cum urmează a se arăta în continuare.

Aşadar, prin atitudinea sa, pârâta nu a negat existența raportului juridic obligaţional dintre părţi şi nu a făcut dovada achitării debitului sau a stingerii sale prin altă modalitate admisă de lege.

În privinţa prejudiciului suferit de reclamantă prin neexecutarea obligaţiilor asumate de către pârâtă, acesta rezultă din facturile emise de către aceasta.

Instanţa reţine că reclamanta este îndreptăţită la recuperarea acestui prejudiciu, astfel cum rezultă şi din dispoziţiile art. 1530 şi 1531 C. civ. potrivit cărora creditorul are dreptul la daune interese pentru prejudiciul pe care debitorul i l-a cauzat şi care este consecinţa directă şi necesară a neexecutării fără justificare sau, după caz, culpabilă a obligaţiei, creditorul având dreptul la repararea integrală a prejudiciului pe care l-a suferit din faptul neexecutării, prejudiciu a cărei existenţa l-a dovedit, conform art. 1537 C. civ.

Cu privire la apărările formulate de către pârâtă prin intermediul notelor de ședință depuse, instanța reține că excepția de neexecutare a contractului constă în refuzul de executare a obligației exprimat de către una dintre părțile contractului sinalagmatic atunci când cealaltă parte îi pretinde această executare fără a-și executa sau a oferi executarea propriei obligații.

Astfel, art. 1556 alin. (1) prevede că atunci când obligațiile născute dintr-un contract sinalagmatic sunt exigibile, iar una dintre părți nu execută sau nu oferă executarea obligației, cealaltă parte poate, într-o măsură corespunzătoare, să refuze executarea propriei obligații, afară de cazul în care din lege, din voința părților sau din uzanțe rezultă că cealaltă parte este obligată să execute mai întâi.

A susținut pârâta că prin mail-ul transmis reclamantei la data de 25.07.2016, i-a solicitat acesteia rezilierea Contractului de exploatare şi locaţiune a liniei ferate nr.  …/2015, întrucât aceasta din urmă, din luna martie-aprilie 2016, nu mai asigura accesul la linia Filipeștii de Pădure în vederea exploatării acesteia de către societatea pârâtă.

A mai învederat pârâta, fără a aduce dovezi în acest sens, faptul că singura obligație a reclamantei asumată prin contract, respectiv aceea de a asigura folosința bunurilor ce făceau obiectul contractului, nu a mai fost îndeplinită începând cu luna martie 2016, aspect comunicat de pârâtă prin intermediul email-ului din 25.07.2016.

Prin mail-ul transmis de pârâtă societății reclamante la data de 25.07.2016 și atașat notelor de ședință depuse la termenul de judecată din data de …, SC  … SRL a transmis două facturi de chirie în privința cărora s-a solicitat stornarea lor și, totodată, rezilierea contractului nr. …/2015, confirm pct. 11.1 al acestuia.

S-a mai menționat în cuprinsul mail-ului faptul că din luna martie 2016 nu se mai efectuează transport pe relația Caragiale-Filipeștii de Pădure din pricina refuzului colegilor de la transporturi de a mai asigura pârâtei acest serviciu.

Instanța reține că prin Notificarea nr. 01/12.10.2016 (filele 20-21), SC … SRL a încunoștințat reclamanta cu privire la rezilierea contractului dintre părți, având în vedere că îi este imposibilă utilizarea mijloacelor închiriate, întrucât pe relația Caragiale-Filipeștii de Pădure cei de la CFR transporturi refuză să mai asigure acest serviciu.

Prin Adresa emisă la data de 03.11.2016 (fila 16) către pârâtă, a arătat reclamanta că la data de 25.07.2016 s-a transmis de către SC … SRL prin mail o înștiințare prin care se solicita și rezilierea contractului, care, însă nu prezintă nicio certificare prin semnătură și ștampilă din partea SC  … SRL și nu este adresată către reprezentantul legal al  … SA care nu a confirmat în scris primirea comunicării respective.

A mai arătat reclamanta că până la data de 12.10.2016 nu a deținut nicio solicitare legală privind rezilierea contractului din partea SC … SRL, precum și că este de acord cu rezilierea contractului începând cu data de 20.11.2016, dată până la care pârâtei îi revine obligații achitării tarifelor stabilite prin contract.

Instanța reține ca fiind întemeiate susținerile reclamantei cu privire la comunicarea de reziliere transmisă de societatea pârâtă la data de 25.07.2016.

Astfel, potrivit art. 15.1 din convenția părților (fila 42), orice comunicare între părți referitoare la îndeplinirea prezentului contract trebuie să fie transmisă în scris, iar orice document scris trebuie înregistrat atât în momentul transmiterii, cât și în momentul primirii.

Comunicările dintre părți se pot face prin telefon, telegramă, telex, fax sau e-mail, cu condiția confirmării în scris a primirii comunicării, conform art. 15.3 din contract.

În speță, având în vedere modalitatea aleasă de pârâtă pentru notificarea rezilierii contractului, prin e-mail transmis către o altă persoană decât reprezentantul legal al reclamantei, instanța constată că aceasta nu a făcut dovada confirmării în scris a primirii comunicării, cum impun prevederile contractuale, motiv pentru care în mod neîntemeiat se invocă excepția de neexecutare a contractului la acest moment.

Pe cale de consecinţă, având în vedere contractul menţionat, însuşit sub aspectul tuturor clauzelor de către părţi, precum și facturile emise de reclamantă, instanţa apreciază că pârâta datorează acesteia suma solicitată în cuprinsul cererii de chemare în judecată, motiv pentru care urmează a admite cererea și a obliga pârâta la plata către reclamantă a sumei de 6288,21 lei reprezentând contravaloare chirie linie industrială conform Contractului de exploatare şi locaţiune a liniei ferate industriale nr. … , precum şi la plata sumei de 684,42 lei reprezentând penalităţi de întârziere aferente debitului principal.

Cu privire la capătul de cerere privind plata cheltuielilor de judecată efectuate în prezenta cauză, în conformitate cu  art. 453 alin. 1 C. proc. civ., partea care pierde procesul va fi obligată, la cererea părții care a câștigat, să îi plătească acesteia cheltuieli de judecată.

Totodată, în conformitate cu art. 452 C. proc. civ., partea care pretinde cheltuieli de judecată trebuie să facă, în condițiile legii, dovada existenței și întinderii lor, cel mai târziu la data închiderii dezbaterilor asupra fondului cauzei.

În speță, din înscrisurile depuse la dosar rezultă efectuarea de cheltuieli de judecată, în sensul art. 451 alin. 1 C. proc. civ, în cuantum de 453,63 de lei reprezentând contravaloarea taxei judiciare de timbru achitată de către reclamantă.

Pe cale de consecință, având în vedere că pârâta este cea care a pierdut procesul, instanța urmează să admită cererea de acordare a cheltuielilor de judecată și să o oblige pe aceasta să plătească reclamantei suma de 453,63 de lei cu titlu de taxă judiciară de timbru.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE

Admite cererea de chemare în judecată formulată de reclamanta  … SA, cu sediul în sector 1, Bucureşti,  … în contradictoriu cu pârâta SC … SRL, cu sediul în … .

Obligă pârâta la plata către reclamantă a sumei de 6288,21 lei reprezentând contravaloare chirie linie industrială conform Contractului de exploatare şi locaţiune a liniei ferate industriale nr. …, precum şi la plata sumei de 684,42 lei reprezentând penalităţi de întârziere aferente debitului principal.

Obligă pârâta la plata către reclamantă a sumei de 453,63 lei cu titlu de cheltuieli de judecată constând în taxă judiciară de timbru.

Cu drept de apel în termen de 30 de zile de la comunicare. Cererea şi motivele de apel se depun la Judecătoria Sector 1 Bucureşti.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, … .

Domenii speta

Spete similare