Pentru ca instanţa de executare să analizeze, în cadrul procedurii necontencioase a încuviinţării executării silite, faptul că un anumit înscris, indiferent de modalitatea în care a fost încheiat, respectă condiţiile prevăzute de lege pentru încuviințarea

Asupra cauzei civile de faţă, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanţe la data de 11.03.2019, Societatea Civilă  Profesională de Executori Judecătorești  … a solicitat încuviinţarea executării silite în cadrul dosarului de executare nr. … în temeiul titlului executoriu reprezentat de Contract de credit nr.  … privind pe creditoarea … şi pe debitorul … .

Cererea a fost legal timbrată, conform chitanţei depuse la dosar.

Analizând actele dosarului, instanţa  va respinge cererea pentru următoarele motive:

Potrivit art. 622 C. proc. civ., obligaţia stabilită prin hotărârea unei instanţe sau printr-un alt titlu executoriu se aduce la îndeplinire de bunăvoie, iar în cazul în care debitorul nu execută de bunăvoie obligaţia sa, aceasta se aduce la îndeplinire prin executare silită, care începe odată cu sesizarea organului de executare, dacă prin lege specială nu se prevede altfel.

În ceea ce priveşte temeiul executării silite, instanţa reţine faptul că, potrivit art. 632 alin. (1) C. proc. civ., executarea silită se poate efectua numai în temeiul unui titlu executoriu, iar potrivit alin. (2) al aceluiaşi articol, constituie titluri executorii hotărârile executorii prevăzute de art. 633 C. proc. civ., hotărârile cu executare provizorie, hotărârile definitive, precum şi orice alte hotărâri sau înscrisuri care, potrivit legii, pot fi puse în executare.

De asemenea, potrivit dispoziţiilor art. 666 alin. (5) C. proc. civ., instanţa poate respinge cererea de încuviinţare a executării silite numai dacă: cererea de executare silită este de competenţa altui organ de executare decât cel sesizat, hotărârea sau, după caz, înscrisul nu constituie, potrivit legii, titlu executoriu, înscrisul, altul decât o hotărâre judecătorească, nu întruneşte toate condiţiile de formă cerute de lege sau alte cerinţe în cazurile anume prevăzute de lege, creanţa nu este certă, lichidă şi exigibilă, debitorul se bucură de imunitate de executare, titlul cuprinde dispoziţii care nu se pot aduce la îndeplinire prin executare silită, există alte impedimente prevăzute de lege.

Cu referire la Contractul de credit nr.  … invocat de către executorul judecătoresc ca fiind titlul executoriu în baza căruia se solicită încuviinţarea executării silite, instanţa reţine că, într-adevăr, potrivit art. 52 alin. (1) din Legea nr. 93/2009 privind instituţiile financiare nebancare, contractele de credit încheiate de o instituţie financiară nebancară, precum şi garanţiile reale şi personale afectate garantării creditului constituie titluri executorii.

Însă, pe lângă necesitatea ca înscrisul să constituie titlu executoriu, se impune a se analiza în ce măsură acesta întrunește condițiile prevăzute de dispozițiile art. 272 C. proc. civ. conform cărora înscrisul sub semnătură privată este acela care poartă semnătura părţilor, indiferent de suportul său material.

Pentru ca din cuprinsul înscrisului să rezulte existenţa în mod neîndoielnic a consimţământului ambelor părţi, se impune ca acesta să fi fost însuşit de părţi prin semnătură, întrucât, conform art. 268 alin. (1) C. proc. civ., semnătura unui înscris făcând deplină credinţă, până la proba contrară, despre existenţa consimţământului părţii care l-a semnat cu privire la conţinutul acestuia.

Când semnătura este electronică, aceasta nu este valabilă decât dacă este reprodusă în condiţiile legii.

Instanţa constată că, în speţă, pe lângă lipsa semnăturii debitorului din cuprinsul contractului, nu apar ca fiind întrunite nici condiţiile prevăzute de lege pentru existența unei  semnături electronice valabile.

Astfel, potrivit art. 5 din Legea nr. 455/2001 privind semnătura electronică, înscrisul în formă electronică, căruia i s-a încorporat, ataşat sau i s-a asociat logic o semnătură electronică extinsă, bazată pe un certificat calificat nesuspendat sau nerevocat la momentul respectiv şi generată cu ajutorul unui dispozitiv securizat de creare a semnăturii electronice, este asimilat, în ceea ce priveşte condiţiile şi efectele sale, cu înscrisul sub semnătură privată, iar în speţă nu există dovada existenţei unei semnături electronice valabile.

Semnătura electronică reprezintă date în forma electronică, care sunt atașate sau logic asociate cu alte date în forma electronică - documentul care este semnat și care servesc ca metodă de identificare.

Semnătura electronică extinsă reprezintă acea semnătura electronică ce îndeplinește cumulativ următoarele condiții: este legată in mod unic de semnatar, asigură identificarea semnatarului, este creata prin mijloace controlate exclusiv de semnatar, este legată de datele în forma electronică la care se raportează, în așa fel încât orice modificare ulterioară a acestora este identificabilă.

În speță, în privința debitorului din prezenta cauză nu s-a făcut dovada existenței unui certificat digital calificat căruia să i se asocieze o semnătură electronică extinsă.

Din examinarea înscrisului existent la dosar constând în Contract de credit nr. … ,  instanţa constată că nu sunt îndeplinite condiţiile formale pe care trebuie să le îndeplinească un înscris sub semnătură privată pentru a putea sta la baza demarării procedurilor de executare silită, în condiţiile în care titlul executoriu reprezentat de contractul de credit anterior menţionat nu este însuşit de debitor printr-o semnătură care să ateste existenţa consimţământului acestuia cu privire la conţinutul înscrisului.

Confirmarea acordării creditului şi corespondenţa ce se presupune a fi fost purtată între creditor şi debitor nu reprezintă elemente suficiente care să conducă instanţa spre concluzia însuşirii  înscrisului de către acesta din urmă, aşa încât să se poată stabili existenţa unui titlu executoriu valabil.

Pentru ca instanţa de executare să analizeze, în cadrul procedurii necontencioase a încuviinţării executării silite, faptul că un anumit înscris, indiferent de modalitatea în care a fost încheiat, respectă condiţiile prevăzute de lege pentru încuviințarea executării silite, este necesară conferirea caracterului de titlu executoriu respectivului înscris.

În caz contrar, verificările instanţei de executare nu ar viza anumite condiţii prevăzute expres de lege, cu caracter formal, ci ar viza analiza fondului dreptului invocat de creditor, stabilirea existenţei sau inexistenţei sale, ceea ce nu se poate realiza într-o procedură necontencioasă precum cea prin care a fost sesizată instanţa.

Totodată, instanța reține că cererea de executare silită a fost formulată de creditoarea … , în timp ce Contractul de credit nr. … a fost încheiat cu creditorul inițial, respectiv  … .

Ulterior, la data de 18.12.2017 a fost cesionată creanța de către … în calitate de cedent către … în calitate de cesionar.

La data de 10.01.2018 s-a emis notificarea privind cesiunea de creanță din data de 18.12.2017 în privința căreia nu s-a făcut dovada notificării debitorului.

Potrivit art. 1578 alin. (1) C. civ., debitorul este ținut să plătească cesionarului din momentul în care : a) acceptă cesiunea printr-un înscris cu dată certă, b) primește o comunicare scrisă a cesiunii, pe suport hârtie sau în format electronic, în care se arată identitatea cesionarului, se identifică în mod rezonabil creanța cedată și se solicită debitorului să plătească cesionarului.

Înainte de acceptare sau de primirea comunicării, debitorul nu se poate libera decât plătind cedentului, astfel cum prevăd dispozițiile art. 1578 alin. (2) C. civ.

În speță, instanța constată că la dosarul cauzei nu se regăsește notificarea cesiunii de creanță din data de 18.12.2017, astfel încât noul creditor să fie îndreptățit să solicite plata sumelor datorate pe calea executării silite.

Pentru aceste considerente, instanța constată că cesiunea de creanță nu îi este opozabilă debitorului în măsura în care lipsește dovada înștiințării efective a acestuia despre operațiune, astfel încât nu s-a făcut dovada calității de creditor, în lipsa dovezii îndeplinirii condițiilor impuse de art. 1578 alin. (1) C. civ., debitorul nefiind ținut să plătească cesionarului.

Astfel, instanța reține că, în conformitate cu prevederile art. 664 alin. (1) C. proc. civ., executarea silită poate porni numai la cererea creditorului, dacă prin lege nu se prevede altfel.

Din aceste dispoziții legale rezultă că cererea de executare silită trebuie introdusă de creditor astfel încât, în ipoteza unei cesiuni de creanţă, instanţa trebuie să verifice calitatea de creditor a cesionarului.

Pentru toate aceste considerente, urmează a respinge ca neîntemeiată cererea de încuviinţare a executării silite.

Domenii speta

Spete similare