Revizuire. Împiedicare de depunere a înscrisului dintr-o împrejurare mai presus de voinţa părţii. Neîndeplinirea acestei condiţii în cazul când partea avea posibilitatea de a intra în posesia înscrisului prin minime diligenţe, dar a ales să rămână...

Hotărâre 8/R din 10.01.2019


Revizuire. Împiedicare de depunere a înscrisului dintr-o împrejurare mai presus de voinţa părţii. Neîndeplinirea acestei condiţii în cazul când partea avea posibilitatea de a intra în posesia înscrisului prin minime diligenţe, dar a ales să rămână în pasivitate.

- art. 322 pct. 5 din vechiul Cod de procedură civilă (art.509 alin.(1) pct.5 din actualul Cod de procedură civilă).

Pentru a fi admisibilă revizuirea întemeiată pe motivul reglementat de art. 322 pct. 5 din vechiul Cod de procedură civilă (art. 509 alin. (1) pct. 5 din actualul Cod de procedură civilă) este necesară descoperirea, după darea hotărârii, a unor înscrisuri doveditoare reţinute de partea potrivnică sau care nu au putut fi înfăţişate dintr-o împrejurare mai presus de voinţa părţilor. Nu sunt îndeplinite aceste condiţii dacă revizuenta, ca în cazul de faţă, nu a fost împiedicată printr-o împrejurare mai presus de voinţa sa de a intra în posesia înscrisului invocat (o ordonanţă a procurorului), ci acest fapt a fost cauzat de simpla sa pasivitate în acest sens (având posibilitatea legală reală ca printr-o simplă cerere adresată unităţii de parchet care a emis ordonanţa să intre în posesia acesteia), aspect pe care însă nu îl poate invoca în favoarea sa şi care nu se circumscrie condiţiei prevăzute de lege pentru ca revizuirea să fie admisibilă.

Asupra cererii de revizuire dedusă judecăţii, constată:

Prin Decizia nr. 31/R/08.02.2005, pronunţată în dosarul nr. xxx/R/C/2004, Curtea de Apel Braşov - secţia de contencios administrativ şi fiscal: a admis în parte recursul declarat de A. împotriva sentinţei civile nr. 42/AF/11.05.2004 a Tribunalului Braşov, pe care a modificat-o în parte în sensul că a redus obligaţia de plată stabilită în sarcina pârâtei de la suma de 110.489.724 lei despăgubiri cu dobânda de 20 % începând cu data pronunţării sentinţei şi până la achitare, şi a menţinut măsurile asiguratorii instituite în sarcina pârâtei până la concurenţa sumei de mai sus, respingând restul pretenţiilor şi menţinând restul dispoziţiilor sentinţei.

Împotriva acestei decizii a formulat cerere de revizuire reclamanta A.. În motivarea acestei cereri, revizuenta a arătat că înţelege să invoce cazul de revizuire prevăzut de art. 513 pct. 4 din Codul de procedură civilă, ce constă în descoperirea după darea hotărârii a unui înscris doveditor reţinut de partea potrivnică şi care nu a putut fi înfăţişat din considerente mai presus de voinţa părţii. În acest sens, revizuenta arată că înscrisul nou pe care înţelege să îl invoce este ordonanţa procurorului de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Braşov din data de 09.04.2003, care i-a fost comunicată în data de 24.09.2018 şi prin care s-a reţinut atât lipsa culpei sale, cât şi lipsa prejudiciului reţinut în sarcina sa ca urmare a pronunţării sentinţei nr. 42/AF/2004 şi deciziei nr.31/R/08.02.2005, nici Primăria Municipiului B. şi nici bugetul local al municipiului B. nefiind prejudiciate.

Revizuenta susţine că din împrejurări mai presus de voinţa sa nu a intrat în posesia acestui înscris, neavând posibilitatea de a-l depune în timpul judecăţii la dosarul în cauză.

În drept, revizuenta a invocat aplicabilitatea dispoziţiilor art. 509 alin. (1) pct. 5, teza a II-a din Codul de procedură civilă. 

Cererea de revizuire a fost timbrată cu 10 lei taxă judiciară de timbru.

Intimata Curtea de Conturi a României, în nume propriu şi pentru Camera de Conturi B., a formulat întâmpinare (f. 45-47), prin care a solicitat respingerea cererii de revizuire ca inadmisibilă, iar în subsidiar ca nefondată, întrucât nu sunt îndeplinite condiţiile de admisibilitate a motivului de revizuire invocat.

Analizând cererea de revizuire, actele si lucrările dosarului, Curtea reţine următoarele:

Cu titlu preliminar, Curtea reţine că în cauză, faţă de data începerii procesului, sunt aplicabile dispoziţiile vechiului Cod de procedură civilă. Prin urmare, deşi revizuenta face referire la noul Cod de procedură civilă, invocând motivul de revizuire prevăzut de art. 509 alin. (1) pct. 5, teza a II-a din Codul de procedură civilă, Curtea va avea în vedere cazul de revizuire prevăzut de art. 322 pct. 5 din vechiul Cod de procedură civilă, potrivit căruia: Revizuirea unei hotărâri dată de o instanţă de recurs atunci când evocă fondul, se poate cere dacă, după darea hotărârii, s-au descoperit înscrisuri doveditoare, reţinute de partea potrivnică sau care nu au putut fi înfăţişate dintr-o împrejurare mai presus de voinţa părţilor, ori dacă  s-a desfiinţat sau s-a modificat hotărârea unei instanţe pe care s-a întemeiat hotărârea a cărei revizuire se cere.

Revizuirea este o cale de atac extraordinară, de retractare, comună şi nesuspensivă de executare, iar motivele care justifică exercitarea acestei căi de atac sunt expres şi limitativ prevăzute de lege.

Aşa cum s-a reţinut mai sus, cererea de revizuire dedusă judecăţii se întemeiază pe motivul de revizuire prevăzut de art. 322 pct. 5 din vechiul Cod de procedură civilă, invocând în fapt că i-a fost comunicată doar la data de 24.09.2018 ordonanţa procurorului de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Braşov emisă în data de 09.04.2003, care constituie un înscris nou în înţelesul legii şi prin care înţelege să dovedească lipsa culpei sale şi lipsa prejudiciului.

În drept, pentru a fi admisibilă revizuirea întemeiată pe acest motiv, este necesară descoperirea, după darea hotărârii, a unor înscrisuri doveditoare reţinute de partea potrivnică sau care nu au putut fi înfăţişate dintr-o împrejurare mai presus de voinţa părţilor.

Revizuenta susţine că înscrisul nu a putut fi prezentat instanţei din motive mai presus de voinţa sa. Cu privire la acest aspect, Curtea reţine că prin adresa Parchetului de pe lângă Judecătoria Braşov, din dosarul nr. xxxx/P/2001, i s-a comunicat reclamantei, la data de 3 iunie 2003, că prin ordonanţa procurorului din data de 09.04.2003 s-a dispus scoaterea de sub urmărire penală pentru săvârşirea infracţiunii prevăzute de art. 214 alin. (1) din Codul penal deoarece nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracţiunii, lipsind latura subiectivă, iar în ceea ce priveşte săvârşirea infracţiunii prevăzute de art. 2151 din Codul penal s-a dispus neînceperea urmăririi penale deoarece nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracţiunii, lipsind latura subiectivă. Revizuenta nu contestă primirea acestei adrese în luna iunie 2003. Aşadar, revizuenta a cunoscut despre existenţa ordonanţei emisă de procurorul de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Braşov încă din luna iunie a anului 2003. Cu toate acestea, revizuenta nu a făcut dovada şi nici nu a susţinut că ar fi încercat să intre în posesia acestei ordonanţe, pentru a o depune la dosarul soluţionat de Curtea de Apel Braşov, prin Decizia nr. 31/R/08.02.2005.

Faţă de cele reţinute mai sus, Curtea apreciază că revizuenta nu a fost împiedicată printr-o împrejurare mai presus de voinţa sa de a intra în posesia ordonanţei menţionate, ci acest fapt a fost cauzat de simpla sa pasivitate în acest sens, aspect pe care însă nu îl poate invoca în favoarea sa şi care nu se circumscrie condiţiei prevăzute de lege pentru ca revizuirea să fie admisibilă.

Prin urmare, în temeiul considerentelor ce preced, întrucât condiţia legală ca înscrisul să nu fi putut fi prezentat dintr-o împrejurare mai presus de voinţa părţii nu este îndeplinită,  Curtea va respinge cererea de revizuire dedusă judecăţii.