Drepturile salariale aferente perioadelor de activitate, recunoscute prin lege cadrelor didactice ulterior decesului, se cuvin soţiei supravieţuitoare, copiilor majori ai defunctului sau părinţilor acestuia.

Hotărâre 305/Ap din 19.03.2018


Legea nr. 85/2016 reglementează plata unor diferenţe de drepturi salariale cuvenite pentru perioada octombrie 2008-13 mai 2011, perioadă în care antecesorul intimaţilor reclamanţi a desfăşurat activitatea de profesor, încasând un salariu în raport de care se calculează diferenţele prevăzute de actul normativ menţionat.

Hotărârea Guvernului nr. 614/2016 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 85/2016 prevede, în art. 4, că „pentru evitarea oricărei dificultăţi în plata diferenţelor de drepturi salariale, beneficiarul adresează fiecărui angajator la care şi-a desfăşurat activitatea în perioada 1 octombrie 2008 - 13 mai 2011 sau, după caz, pentru o parte din acest interval de timp o cerere, conform modelului prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezentele norme metodologice”.

Tot în normele metodologice este definită sintagma „diferenţe de drepturi salariale”, ce fac obiectul acestei reglementări, ca fiind „sumele cuvenite personalului didactic de predare, de conducere, de îndrumare şi control şi personalului didactic auxiliar din învăţământul de stat, inclusiv biblioteci centrale universitare, în baza prevederilor Ordonanţei Guvernului nr. 15/2008 privind creşterile salariale ce se vor acorda în anul 2008 şi în anul 2009 personalului din învăţământ, aprobată cu modificări prin Legea nr. 221/2008, cu modificările şi completările ulterioare, ale Legii-cadru nr. 330/2009 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, cu modificările ulterioare, ale Legii-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale Legii nr. 285/2010 privind salarizarea în anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice, şi neachitate, aferente intervalului 1 octombrie 2008 - 13 mai 2011”.

Ca urmare, fiind vorba despre drepturi ce se cuvin cu titlu de salariu, nu există nici un motiv sau vreo excludere prevăzută de lege, de la aplicarea chiar a prevederilor art. 167 alin.  2 din Codul muncii potrivit cărora „în caz de deces al salariatului, drepturile salariale datorate până la data decesului sunt plătite, în ordine, soţului supravieţuitor, copiilor majori ai defunctului sau părinţilor acestuia”.

Deliberând asupra apelului de faţă,

Constată că prin sentinţa civilă nr. 1384/MAS din 04 octombrie 2017, Tribunalul Braşov a admis acţiunea formulată de reclamanţii A. şi B., ambii în calitate de moştenitori ai defunctului C. în contradictoriu cu pârâţi:  Inspectoratul Şcolar Judeţean D. şi Şcoala Gimnazială  „E.”, şi în consecinţă:

 A obligat pârâţii la plata sumei de 8781 lei reprezentând diferenţele salariale pe perioada 15.09.2008 – 17.05.2012, prevăzute de Legea nr. 85/2016 ce i se cuveneau defunctului C..

Pentru a pronunţa această hotărâre, prima instanţă a reţinut următoarele:

Reclamanţii: A. şi B. sunt moştenitorii defunctului C. conform certificatului de moştenitor nr.122/15.05.2013, aflat în copie la dosar.

Prin cererea de chemare în judecată  reclamanţii au solicitat obligarea pârâţilor Inspectoratul  Şcolar Judeţean D. şi Şcoala Gimnazială „E.”,  la plata sumei de 8781 lei reprezentând diferenţele salariale prevăzute de Legea nr. 85/2016, ce i se cuvin defunctului C..

Din adeverinţa eliberată de pârâta Şcoala Gimnazială „E.” (f.9) rezultă că reclamantul a fost încadrat la Şcoala Gimnazială F., judeţul D. în funcţia de profesor, pe catedra de matematică, în perioada 15.09. 2008 – 17.05.2012.

Prin adresa înregistrată sub nr.2042/21.10.2016 la sediul unităţii şcolare Şcoala Gimnazială „E.”,  G., judeţul D., reclamanţii au solicitat plata diferenţelor salariale prevăzute de Legea nr.85/2016, ce i se cuveneau defunctului C., fost salariat, în perioada 2008 – 2011.

Prin adresa nr. 2128/01.112016, aceeaşi pârâtă şi-a exprimat punctul de vedere referitor la cererea reclamanţilor în sensul că plata diferenţelor salariale cuvenite personalului didactic din învăţământul de stat pentru perioada octombrie 2008 – 13 mai 2011, numai persoanelor care se aflau în viaţă la acea dată şi au depus cerere ulterior acestui moment.

De asemenea, prin adresa nr.315/22.02.2017 (f.13), pârâta Şcoala Gimnazială „E.” G. a arătat faptul că primele două tranşe în sumă de 106 lei brut (plătit în trim. I 2012), respectiv 106 lei brut (plătit în trim. II 2012) au fost ridicate de dl. C..

Ulterior datei de 18.05.2012 (data decesului d-lui C.), următoarele tranşe au fost ridicate de d-na A., în baza art.167 alin.2 din Legea nr.53 privind Codul Muncii (actualizată – republicată).

Motivarea pârâtei precum şi susţinerea din întâmpinare potrivit căreia Legea nr.85/2016 a intrat în vigoare la data de 08.05.2016, data de 8 mai 2016 constituind momentul de referinţă cu privire la data stabilirii dreptului ce se cuvine numai persoanelor care se aflau în viaţă la această dată şi au depus cerere ulterior acestui moment, este neîntemeiată.

Tribunalul a reţinut că acest litigiu a fost promovat, pornindu-se de la calitatea de fost salariat al autorului și în considerarea acestei calități s-a efectuat investirea instanței privind drepturile bănești recunoscute legal acestei persoane.

Chiar dacă plățile salariale restante au caracter personal și au aceeași natură juridică, nu se poate reține că nu mai pot fi efectuate plăţi  moștenitorilor,  în urma decesului autorului.

Este binecunoscut faptul că transmiterea activului succesoral (ca și a pasivului) poate fi universală, cu titlu universal sau cu titlu particular.

În speță drepturile solicitate au fost recunoscute  anterior decesului și faptul că nu au fost acordate până când a intervenit decesul nu înseamnă că ele nu mai pot fi acordate sau că dreptul s-a pierdut.

Prin H.G. nr. 614/2016 s-au aprobat  Norme Metodologice de aplicare a Legii nr. 85/2016 privind plata diferenţelor salariale cuvenite personalului didactic din învăţământul de stat pentru perioada octombrie 2008 —13 mai 2011, care stipulează următoarele

„Art. 1. — (1) Prezentele norme metodologice au ca obiect stabilirea procedurilor în vederea plăţii diferenţelor de drepturi salariale cuvenite personalului didactic din învăţământul de stat prevăzut la art. 2 din Legea nr. 85/2016, pentru perioada 1 octombrie 2008 — 13 mai 2011.

(2) în înţelesul prezentelor norme metodologice, termenii şi expresiile de mai jos au următoarele semnificaţii:

a) diferenţe de drepturi salariale — sumele cuvenite personalului didactic de predare, de conducere, de îndrumare şi control şi personalului didactic auxiliar din învăţământul de stat, inclusiv biblioteci centrale universitare, în baza prevederilor Ordonanţei Guvernului nr. 15/2008 privind creşterile salariale ce se vor acorda în anul 2008 şi în anul 2009 personalului din învăţământ, aprobată cu modificări prin Legea nr. 221/2008, cu modificările şi completările ulterioare, ale Legii-cadru nr. 330/2009 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, cu modificările ulterioare, ale Legii-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale Legii nr. 285/2010 privind salarizarea în anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice, şi neachitate, aferente intervalului 1 octombrie 2008 — 13 mai 2011;

b) beneficiari — personalul didactic şi didactic auxiliar, personalul didactic de conducere, de îndrumare şi control din învăţământul preuniversitar şi universitar de stat, precum şi din bibliotecile centrale universitare, încadrat în perioada 1 octombrie 2008 — 13 mai 2011, respectiv într-un interval de timp din această perioadă, care nu au beneficiat de plata diferenţelor de drepturi salariale prevăzute la lit. a)”

Art. 2. — (1) Plata diferenţelor de drepturi salariale către beneficiari se realizează eşalonat, pe o perioadă de 5 ani, potrivit prevederilor art. 2 din Legea nr. 85/2016.”

Faţă de aceste prevederi legale, tribunalul a admis acţiunea formulată de reclamanţii: A. şi B. şi a obligat pârâţii la plata sumei de 8781 lei reprezentând diferenţele salariale pe perioada 15.09.2008 – 17.05.2012, prevăzute de Legea nr.85/2016 ce i se cuveneau defunctului C..

Împotriva acestei hotărâri au formulat apel pârâţii Şcoala Gimnazială „E.” şi Inspectoratul Şcolar Judeţean D..

Prima apelantă a solicitat admiterea căii de atac şi anularea hotărârii apelate.

Intimaţii au solicitat plata diferenţelor salariale invocând Legea nr. 85/2016 deşi conform art. 167 alin. 2 din Codul muncii, în caz de deces al salariatului, drepturile salariale datorate până la data decesului sunt plătite în ordine soţului supravieţuitor, copiilor majori ai defunctului sau părinţilor acestuia.

Instanţa de fond a considerat că drepturile solicitate au fost recunoscute anterior decesului, deşi C. a decedat la data de 18.05.2012, iar drepturile salariale au fost recunoscute prin Legea nr. 85/2016 care a intrat în vigoare la data de 08.05.2016.

Potrivit dreptului comun, drepturile salariale sunt drepturi care se acordă intuituu persoane, iar în certificatul de moştenitor, dacă s-a făcut dezbaterea succesiunii, nu pot fi trecute drepturi care nu erau eligibile la data decesului domnului profesor.

Legea nr. 85/2016 prevede că actualizarea sumelor cuvenite în funcţie de rata inflaţiei se face doar pentru sumele care se plătesc eşalonat.

Apelantul Inspectoratul Şcolar Judeţean D. a solicitat admiterea căii de atac şi anularea hotărârii apelate.

A invocat excepţia lipsei calităţii sale procesuale pasive în sensul că, potrivit art. 267 Codul muncii, inspectoratul nu are calitatea de angajator, nefiind încheiate raporturi contractuale de muncă între această instituţie şi defunct.

Instanţa de fond nu indică temeiul legal al obligării pârâtului Inspectoratul Şcolar Judeţean D. la plata unor diferenţe salariale cuvenite unei persoane care nu a avut calitatea de salariat al acestei instituţii.

Apelantul nu are competenţa de a soluţiona cererea formulată de moştenitori întrucât drepturile salariale se plătesc în baza unui contract individual de muncă, iar calitatea de angajator revine Şcolii Gimnaziale „E.”.

Pe fondul cauzei, s-a arătat că drepturile salariale au fost recunoscute ulterior decesului, iar plata se poate face numai acelor persoane care erau în viaţă la data intrării în vigoare a legii şi au formulat cererea ulterior.

Analizând actele şi lucrările dosarului prin prisma dispoziţiilor art. 476 Cod procedură civilă şi a motivelor de apel invocate, Curtea reţine următoarele:

La fondul cauzei, pârâtul Inspectoratul Şcolar Judeţean D. nu a formulat întâmpinare şi nu a invocat lipsa calităţii sale procesuale pasive, prima instanţă nefiind investită cu soluţionarea unei astfel de excepţii. Ca urmare, în condiţiile art. 478 alin. 2 Cod procedură civilă, invocarea unei astfel de excepţii pentru prima dată în apel, încalcă limitele efectului devolutiv determinat de ceea ce s-a supus judecăţii la prima instanţă, neputând fi primită pe calea criticilor aduse în apel.

Legea nr. 85/2016 reglementează plata unor diferenţe de drepturi salariale cuvenite pentru perioada octombrie 2008-13 mai 2011, perioadă în care antecesorul intimaţilor reclamanţi a desfăşurat activitatea de profesor, încasând un salariu în raport de care se calculează diferenţele prevăzute de actul normativ menţionat.

Hotărârea Guvernului nr. 614/2016 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 85/2016 prevede, în art. 4, că „pentru evitarea oricărei dificultăţi în plata diferenţelor de drepturi salariale, beneficiarul adresează fiecărui angajator la care şi-a desfăşurat activitatea în perioada 1 octombrie 2008 - 13 mai 2011 sau, după caz, pentru o parte din acest interval de timp o cerere, conform modelului prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezentele norme metodologice”.

Tot în normele metodologice este definită sintagma „diferenţe de drepturi salariale”, ce fac obiectul acestei reglementări, ca fiind „sumele cuvenite personalului didactic de predare, de conducere, de îndrumare şi control şi personalului didactic auxiliar din învăţământul de stat, inclusiv biblioteci centrale universitare, în baza prevederilor  Ordonanţei Guvernului nr. 15/2008 privind creşterile salariale ce se vor acorda în anul 2008 şi în anul 2009 personalului din învăţământ, aprobată cu modificări prin Legea nr. 221/2008, cu modificările şi completările ulterioare, ale Legii-cadru nr. 330/2009 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, cu modificările ulterioare, ale Legii-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale Legii nr. 285/2010 privind salarizarea în anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice, şi neachitate, aferente intervalului 1 octombrie 2008 - 13 mai 2011”.

Ca urmare, fiind vorba despre drepturi ce se cuvin cu titlu de salariu, nu există nici un motiv sau vreo excludere prevăzută de lege, de la aplicarea chiar a prevederilor legale invocate de apelanta Şcoala Gimnazială „E.”, respectiv art. 167 alin. 2 din Codul muncii potrivit cărora „în caz de deces al salariatului, drepturile salariale datorate până la data decesului sunt plătite, în ordine, soţului supravieţuitor, copiilor majori ai defunctului sau părinţilor acestuia”.

Din economia prevederilor Legii nr. 86/2016 şi ale HG nr. 614/2016, redate şi în considerentele primei instanţe, rezultă că diferenţele de drepturi salariale sunt cuvenite pentru perioada octombrie 2008 - 13 mai 2011 (aşa cum apare şi în titlul legii), perioadă în care antecesorul intimaţilor reclamanţi se afla în viaţă şi a desfăşurat activitatea salarială prevăzută de lege.

Aceste diferenţe de drepturi salariale rezultă, aşa cum se arată în art. 1 al Legii nr. 85/2016, din aplicarea unor legi ce datează din perioada anterioară decesului antecesorului intimaţilor reclamanţi, neexistând nici un dubiu cu privire la faptul că aceste sume erau datorate profesorului care a decedat până la data intrării în vigoare a legii menţionate.

În atare situaţie, cererea prevăzută de art. 4 din normele metodologice se formulează de succesorii acestuia, fiind vorba despre drepturi cuvenite profesorului decedat la data când statul a reglementat acordarea diferenţelor de drepturi salariale.

Pentru toate aceste considerente, Curtea va respinge apelurile formulate.