Obligatia de a face

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul acestei instanțe în data de 18.01.2017, reclamanta ………a solicitat în contradictoriu cu pârâtul…….., pronunțarea unei hotărâri prin care să se dispună obligarea pârâtului să aducă terenurile din …..la forma și starea inițială prin încărcarea succesivă cu pământ, tasarea acestuia și asigurarea planeității solului, pământ de calitate care să corespundă caracteristicilor solului din zonă și să se preteze destinației arabile, obligarea pârâtului la plata sumei de 5.000 lei reprezentând contravaloarea lipsei de folosință a terenului pentru anul agricol 2016/2017, cu cheltuieli de judecată.

În motivare, reclamanta a arătat că autorului său, numitul …….., i s-a reconstituit dreptul de proprietate asupra …..în suprafață de 5.000 mp, imobilele au fost moștenite de reclamantă.

Iar în vara anului 2012, reclamanta a fost contactată telefonic de pârât care a convocat-o la sediul primăriei pentru o discuție.

A susținut reclamanta faptul că, acolo s-a prezentat soțul acesteia, care în prezența primarului, a viceprimarului și a unui colaborator al acestuia, pârâtul i-a făcut o ofertă de cumpărare a terenurilor.

La acel moment, reclamanta nu a dorit să înstrăineze dreptul de proprietate asupra terenurilor, situație în care pârâtul a insistat pentru a obține acceptul din partea acesteia de a excava terenul din ambele tarlale a căror suprafață cumulată este de 1, 2ha și sunt situate una lângă cealaltă.

Totodată, pârâtul avea urgentă nevoie de pământ în vederea efectuării unor lucrări de amenajare a unui lac și a promis că va achita o sumă de bani ca și arendă calculată pentru cinci ani agricoli 2012-2016 și a promis că va excava doar adâncimea de 50cm și că va aduce terenul la forma inițială în vara anului 2016.

Pârâtul avea drept scop să folosească pământul obținut după excavare pentru a indigui și a încărca balta din imediata vecinătate a terenului, balta pe care acesta o exploatează pentru pescuit sportiv și plantație de salcie energetică.

Astfel că, reclamanta a susținut că în perioada 2012-2016, nu a mai putut folosi terenul conform destinației acestuia deoarece pârâtul nu a respectat promisiunile asumate.

Pârâtul, de fapt, excavase solul până la o adâncime de aproximativ 8 m pe o suprafață de 8.000 mp din cele două tarlale.

Mai mult, terenurile reclamantei aveau suprafețe plane, nu era sol lutos sau sărătură și era pretabil pentru agricultură, iar după excavarea la adâncimea de 8 m terenul nu mai poate fi folosit conform destinației deoarece pârâtul a excavat până la pământ galben, iar pe teren este o groapă imensă, deși înțelegea a fost pentru excavare la 50 cm, ceea ce nu afecta calitatea solului.

Reclamanta a învederat că pârâtul nu i-a predat terenul în anul 2016 la starea inițială, acesta nu a mai avut posibilitatea să obțină arenda pentru anul agricol 2016/2017 și înregistrează un dublu prejudiciu, solul a fost excavat la adâncime mare, fiind afectată calitatea, dar și faptul că terenurile nu au fost predate în anul 2016 la forma inițială.

În drept, au fost invocate dispozițiile art. 1165, 1178, 1226, 1270, 1350, 1381, 1385, 1531 Cod civ.

Pârâtul a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea cererii, iar pe cale de excepție a invocat prescripția dreptului de a solicita acoperirea săpăturii efectuate.

În motivare, pârâtul a arătat că între părți a intervenit o convenție prin care a achitat contravaloarea pământului excavat de pe o suprafață de 5.800 mp, la prețul solicitat de reclamantă.

Iar prin convenția încheiată în anul 2012, reclamanta i-a permis să excaveze pământul pe o suprafață de 6.000 mp.

Pârâtul a menționat că excavarea terenului a efectuat-o imediat, săpătura făcută are suprafața de 5.800 mp, iar restul de până la 1,2 ha, adică 6.000 mp a fost folosit exclusiv de către reclamantă.

Referitor la cel de al doilea capăt de cerere, pârâtul a susținut că nu are această obligație, potrivit convenției.

Prețul solicitat de reclamantă și achitat de pârât a reprezentat contravaloare pământ excavat și nu contravaloare arendă, iar suma de 5.000 lei este exagerat de mare raportat la suprafața de 6.000 mp afectată.

În drept, au fost invocate dispozițiile art. 2517, 2424, 1469 Cod civ., art. 453,205 Cod proc.civ.

Analizând materialul probator administrat în cauză,  reţine următoarele:

În fapt, prin certificat de moștenitor nr. ……eliberat de SC ….. &Asociații, reclamanta a moștenit dreptul de proprietate asupra terenului extravilan în suprafață de 18.000 mp situat în comuna Movila Miresii, jud. Brăila și dreptul de proprietate asupra terenului extravilan în suprafață de 27.000 mp situat comuna Movila Miresii, jud. Brăila(fila 6-7).

Conform art. 1349 alin. 1 şi 2 c.civ. orice persoană are îndatorirea să respecte regulile de conduită pe care legea sau obiceiul locului le impune şi să nu aducă atingere, prin acţiunile ori inacţiunile sale, drepturilor sau intereselor legitime ale altor persoane, iar cel care, având discernământ, încalcă această îndatorire, răspunde de toate prejudiciile cauzate, fiind obligat să le repare integral, acestea fiind norme legale generale care reglementează prima dintre formele răspunderii civile, cea delictuală.

Răspunderea civilă delictuală pentru fapta proprie este instituită prin dispoziţiile art. 1357 c.civ.,  care prevede că cel care cauzează altuia un prejudiciu printr-o faptă ilicită, săvârşită cu vinovăţie, este obligat să îl repare, autorul prejudiciului răspunzând pentru cea mai uşoară culpă.

Din textul de lege enunţat rezultă astfel patru condiţii ce se cer a fi îndeplinite cumulativ pentru angajarea răspunderii delictuale, respectiv existenţa unui prejudiciu, comiterea unei fapte ilicite, stabilirea legăturii de cauzalitate dintre fapta ilicită şi consecinţele dăunătoare produse şi condiţia privind vinovăţia făptuitorului, condiţii ce vor fi analizate în continuare de instanţă.

Examinând ansamblul probator administrat în cauză, instanţa reţine că în speţă nu sunt întrunite cumulativ condiţiile atragerii răspunderii civile delictuale, respectiv : nu există o faptă ilicită a pârâtului, motiv pentru care nu va mai analiza celelalte condiții.

Reclamanta solicită obligarea pârâtului să aducă terenurile din ….. la forma și starea inițială prin încărcarea succesivă cu pământ, tasarea acestuia și asigurarea planeității solului, pământ de calitate care să corespundă caracteristicilor solului din zonă și să se preteze destinației arabile.

Reclamanta a susținut că terenul în cauză nu mai poate folosit în scop agricol, aspect confirmat de raportul de expertiză efectuat în cauză, prin răspunsul la întrebarea nr. 2.

Însă, instanța constată că reclamanta nu a făcut dovada ca înțelegerea părților să fi fost în sensul în care pârâtul trebuia să excaveze terenul în asemenea măsură pentru a nu-i afecta destinația sau că pârâtul ar fi trebuit să aducă terenul la starea inițială.

Din declarația celor doi martori reiese că între părți a intervenit o înțelegere verbală în anul 2012 pentru ca pârâtul să excaveze terenul din ambele tarlale proprietate a reclamantei și a căror suprafață cumulată este de 1, 2 ha contra sumei de 20.000 lei, aspect confirmat și de răspunsul reclamantei la interogatoriu la întrebările nr. 1.

Din aceleași declarații reiese că terenul în cauză a fost excavat, astfel martorul ……. a susținut că știe că terenul a fost excavat, dar nu știe pe ce suprafață, iar martorul ……… a învederat că terenul a fost excavat cu aproximativ 3-4 ani în urmă.

Astfel, martorul ……. a precizat că știe că între părți a existat o înțelegere pentru ca pârâtul să excaveze terenul reclamantei, fără a cunoaște alte detalii, însă martorul ………… a susținut că pe teren, pârâtul a făcut investiții, respectiv bazine de creștere păsări și pești.

Prin urmare, este greu de crezut ca înțelegerea părților ar fi fost în sensul ca pârâtul să aducă terenul la starea inițială, atât timp cât acesta a făcut investiții pe teren.

Mai mult, instanța constată că suma de 20.000 lei a fost acordată reclamantei în anul 2012, iar din declarația martorilor rezultă că aceasta este apropiată de valoarea actuală a terenului.

Se poate reține că pârâtul a acordat reclamantei o sumă mai mare de bani decât valoarea reală a terenului în anul 2012 tocmai pentru că înțelegea părților a fost în sensul ca terenul să nu fie readus la starea inițială.

Pentru aceste motive, instanța constată că primul capăt de cerere este nefondat, urmând a fi respins ca atare.

Referitor la al doilea capăt de cerere prin care se solicită obligarea pârâtului la plata sumei de 5.000 lei reprezentând contravaloarea lipsei de folosință a terenului pentru anul agricol 2016/2017, instanța constată de asemenea că este nefondat, urmând a fi respins ca atare.

Conform răspunsului la interogatoriu la întrebarea nr. 1 și 2, reclamanta a precizat că a primit suma de 20.000 lei în urma convenției cu pârâtul în anul 2012 și că această sumă reprezenta contravaloarea folosinței terenului proprietatea sa pe o perioadă de 5 ani.

Prin urmare, reclamanta însăși a recunoscut că înțelegerea părților a fost în ca pârâtul să poată folosi terenul până în anul 2017, astfel că nu poate invoca faptul că terenul în cauză nu a fost arendat sau înstrăinat în anul agricol 2016/2017.

Referitor la excepția prescripției dreptului material la acțiune al reclamantului invocată de pârât, instanța constată că este nefondată, urmând a fi respinsă ca atare.

Obiectul prezentei cauze este obligația de a face, de a repune terenul în starea inițială ca urmare a faptei ilicite a pârâtului.

Termenul general de prescripție este de 3 ani, conform art. 2517 Cod civ. și curge potrivit art. 2524 alin.1 Cod civ., de la data la care obligația a devenit exigibilă și debitorul trebuia astfel să o execute.

Din ansamblul probatoriu administrat a rezultat că înțelegerea părților a fost ca terenul să fie folosit pentru perioada 2012-2017, astfel că termenul de prescripție a început să curgă în anul 2017 și se va împlini în anul 2020.

În temeiul art. 453 alin.1 Cod proc.civ., instanța va obliga reclamanta la plata către pârât a sumei de 2.400 cu titlu de cheltuieli de judecată formate din 2.000 lei onorariu avocat achitat conform chitanței nr. 43/09.06.2017 și nr. 16/12.05.2017 și din 400 lei onorariu expert.

Domenii speta

Spete similare