Succesiune

Pe rol fiind  judecarea cauzei civile privind pe reclamantul YY în contradictoriu cu  pârâţii  YY ş.a., având ca obiect succesiune.

La apelul nominal făcut în şedinţa publică se prezintă pentru reclamant av. YY, lipsind părţile.

 Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează faptul că:

- dosarul are ca obiect succesiune, părţile au fost legal citate, la termenul din  23 septembrie 2015, la deliberare, s-a dispus repunerea pe rol a cauzei în vederea achitării diferenţei de taxa de timbru la valoarea stabilită conform rapoartelor de expertiză, în cuantum de 1204 lei, după care:

Av. YY pentru reclamant, depune la dosar dovada  achitării diferenţei de taxa de timbru la valoarea stabilită conform rapoartelor de expertiză, în cuantum de 1204 lei, având cuvântul arată că nu are de formulat alte cereri.

Nemaifiind cereri de formulat sau incidente de soluţionat, în conformitate cu dispoziţiile art. 392 NCPC instanţa deschide dezbaterile asupra fondului cauzei şi acordă cuvântul la fond pentru dezbateri.

 Av. YY pentru reclamantă, având cuvântul la fond înţelege să pună aceleaşi concluzii ca la termenul din 23 septembrie 2015 şi  solicită admiterea acţiunii, aşa cum a fost formulată. Prin încheierea pronunţată la data de 17.12.2015 instanţa a  admis în principiu acţiunea şi a constatat că după decesul defunctului YY, au rămas ca moştenitori:  pârâta YY în calitate de soţie supravieţuitoare, cu o cotă de 1/4 din masa succesorală; reclamantul împreună cu pârâţii YY ş.a. -în calitate de descendenţi de gradul I, în calitate de fii şi fiice, cu o cota de 3/24 din masa succesorală. De asemenea, a constat că masa succesorală rămasă de pe urma defunctului YY este compusă din: cota de 1/2 dintr-un imobil situat în mun. Huşi,  format din casa de locuit, construcţii gospodăreşti anexe, precum şi suprafaţa de 1095,97 lei mp. teren aferent. În cauză a fost efectuată o expertiză în construcţii şi aşa cum rezultă din lucrarea depusă la dosar de către expertul YY, reclamantul a făcut numeroase îmbunătăţiri la imobilul succesoral, pentru că se afla într-o stare avansată de degradare. Expertul a evidenţiat aceste îmbunătăţiri şi suma la care s-au ridicat. Solicită ca instanţa să aibă în vedere şi să scadă din totalul masei de împărţit suma îmbunătăţirilor, conform calculului făcut de expert. De asemenea, arată că îmbunătăţirile făcute de reclamant la imobilul succesoral au fost demonstrate cu probele administrate în cauză. Nici unul dintre fraţii reclamantului nu a contribuit în vreun fel la îmbunătăţirea imobilului succesoral. Mai mult decât atât, reclamantul locuieşte împreună cu mama sa  - (soţia supravieţuitoare), de care are grijă şi o ajută în permanenţă. Având în vedere faptul că, imobilul succesoral nu este comod partajabil în natură şi faptul că pârâta YY (soţia supravieţuitoare) nu dispune de mijloace materiale pentru a achita sultă celorlalţi moştenitori, solicită ca imobilul să fie atribuit reclamantului, cu obligarea acestuia la plata sultei cuvenite fiecărui moştenitor. De asemenea, solicită a se avea în vedere faptul că, pârâta YY (soţia supravieţuitoare) rămâne să locuiască împreună cu reclamantul, până la sfârşitul vieţii. Cu cheltuieli de judecată.

Instanţa declară închiderea dezbaterilor în fond în temeiul art.394  al.(1) CPC, după deliberare dându-se sentinţa de faţă;

INSTANŢA

Asupra acţiunii civile de faţă,

Prin cererea înregistrată la această instanţă sub nr. xxx/244/2014, reclamantul YY a chemat în judecată pe pârâţii YY ş.a., solicitând instanţei ca prin hotărârea ce o va pronunţa în cauză :

- dezbaterea succesiunii de pe urma autorului YY, decedat la data de 01.06.2008, cu ultimul domiciliu în mun. Huşi,  stabilirea calităţii de moştenitor precum şi cotele ce li se cuvin;

- partajarea averii rămase de pe urma defunctului şi lichidarea stării de indiviziune;

- să se constatate că pârâţii nu au acceptat moştenirea în termenul prevăzut de art. 700 C.Civ., drept pentru care solicită excluderea lor de la moştenire.

 - să se constatate că el în calitate de fiu împreună cu pârâtaYY, în calitate de soţie supravieţuitoare a defunctului sunt singurii care au acceptat succesiunea, de pe urma autorului lor.

În motivarea acţiunii, reclamantul a arătat că la data de 01.06.2008 a decedat YY cu ultimul domiciliu în mun. Huşi, iar moştenitori cu vocaţia succesorală au rămas el în calitate de fiu precum şi pârâţii în calitate de soţie supravieţuitoare,  fii şi fiice.

Întrucât YY a decedat în anul 2008 urmează să se facă aplicarea dispoziţiilor privind succesiunile din Codul Civil în vigoare la aceea dată.

Pârâţii YY ş.a., sunt străini de succesiune prin neacceptarea în termenul stabilit prin lege. Astfel, aceştia nu au înţeles să facă vreun act de acceptare expresă sau tacită a succesiunii, de fapt, pârâţii nu au exercitat dreptul de opţiune succesorală în cele 6 luni, astfel încât s-au prescris drepturile lor de opţiune succesorală rămânând străini de aceasta. Pârâţii sunt plecaţi de la domiciliul părinţilor din mun. Huşi, de aproximativ 20 de ani, de fapt aceştia sunt plecaţi în străinătate fără a le cunoaşte adresele de domiciliu, mai mult decât atât aceştia nici nu au participat la înmormântarea tatălui lor.

Singurii care au acceptat succesiunea de pe urma autorului nostru a fost el, în calitate de fiu precum şi pârâta YY, în calitate de soţie supravieţuitoare. 

Doreşte să se constatate că el  locuieşte în acest imobil de copil neavând niciodată o altă locuinţă şi s-a ocupat de întreţinerea părinţilor săi, de cele necesare înmormântării tatălui, iar ulterior a efectuat acte de acceptare tacită a succesiunii. În acest sens, a fost cel care a achitat taxele şi impozitele cu privire la imobil, a efectuat lucrări de renovare la casă, a refăcut gardul împrejmuitor pe două laturi respectiv în partea din faţă a  casei şi cea din spate, a încheiat o poliţă de asigurare a imobilului impusă de lege, a racordat imobilul la reţeaua de alimentare  cu apă şi canalizare a oraşului.

Datorita stării de degradare  a unor anexe a fost nevoit să refacă integral acele construcţii gospodăreşti, astfel a achiziţionat materialele necesare respectiv- căpriori, grinzi, scândură, tablă, ciment, bolţari, nisip, balast, rigips, var, vată termo-izolantă, osb iar după terminarea construcţiei aceasta are destinaţia de bucătărie, baie şi o cameră.

Împreună cu el în toată această perioadă a locuit şi mama sa respectiv YY, care deşi nu a avut posibilitatea materială de a întreţine imobilul consideră că şi ea a acceptat în mod tacit succesiunea de pe urma defunctului ei soţ.

Dat fiind faptul că reclamantul în calitate de fiu şi pârâta YY în calitate de soţie supravieţuitoare au fost singurii care au acceptat succesiunea în mod tacit, solicită instanţei de judecată  să constate calitatea de unici moştenitorii şi totodată să stabilească: - cotele ce li se cuvin în calitate de copărtaşi, - masa succesorală şi deasemenea să dispună lichidarea stării de indiviziune existente.

Masa succesorală se compune din ½ dintr-un imobil situat în mun. Huşi, format din casa de locuit, construcţii gospodăreşti anexe, precum şi suprafaţa de 1095,97 mp, imobil dobândit de către autorul YY împreună cu pârâta YY, în baza contractului de vânzare-cumpărare nr.xxxx din 20.09.1980 precum şi prin sentinţa civilă nr. XX din 15.01.2009, pronunţată de Judecătoria Huşi în dosarul nr. XX/244/2007.

Imobil nu poate fi partajat în natură, drept pentru care solicită să-i fie atribuit lui întreg imobilul cu obligarea la plata sultei către pârâtă şi totodată este de acord ca pârâta YY să locuiască în acest imobil împreună cu el până la sfârşitul vieţii. De fapt el este cel care se ocupă în exclusivitate de întreţinerea mamei lui aceasta fiind o femeie în vârstă care nu dispune de resurse financiare pentru a-i putea achita sulta dar, în acelaşi timp este de acord ca el să o despăgubească conform cotei pe care aceasta o are  respectiv ½ din imobil reprezintă cota ei exclusivă iar în calitate de soţie supravieţuitoare are dreptul la ¼ din moştenire.

În drept: art. 689, 700 C.Civ.

Probe: acte, expertiza în construcţii şi martori; solicitând a fi audiaţi numiţii YY şi YY.

În sarcina reclamantului a fost stabilită o taxă de  timbru provizorie de 750 lei conform art.5 alin.2 din OUG nr.80/2013.

Prin încheierea din Camera de consiliu din data de 22.10.2014 a fost admisă cererea, reclamantul fiind scutit de la plata sumei de 750 lei reprezentând taxă de timbru.

Ulterior, după efectuarea expertizelor solicitate în cauză, instanţa a stabilit cuantumul definitiv al taxei de timbru, astfel că în sarcina reclamantului i-a revenit obligaţia de a achita o diferenţă în cuantum de 1204 lei, ce a fost achitată la data de 05.10.2015, conform chitanţei existente la dosar.

Pârâţii au arătat că nu sunt de acord cu acţiunea, fără a motiva în vreun fel poziţia lor exprimată şi fără a-şi propune probe în apărare.

La solicitarea reclamantului s-a dispus efectuarea a unei expertize evaluatorii topo în construcţii, ce a fost efectuate de expert ing. YY, concluziile acesteia fiind însuşite de părţi.

Din analiza probelor administrate în cauză, instanţa a reţinut următoarea stare de fapt: 

La data de 01.06.2008 a decedat YY, având ultimul domiciliu în mun. Huşi, jud. Vaslui. Pârâta YY este soţia supravieţuitoare a acestuia, iar reclamantul şi pârâţii sunt copii celor doi.

Dispoziţiile legale aplicabile în cauză :

Potrivit ART.91 din Legea nr.71/2011 de punere în aplicare a legii nr.287/2009 privind Codul civil „Moştenirile deschise înainte de intrarea în vigoare a Codului civil sunt supuse legii în vigoare la data deschiderii moştenirii.”

În speţă sunt aplicabile prevederile Codului civil din 1864 având în vedere că autorul părţilor a decedat în anul 2008, dată de la care se consideră că s-a deschis succesiunea acestuia.

Referitor la constatarea calităţii de moştenitor, a masei succesorale şi a cotelor cuvenite fiecăruia, instanţa s-a pronunţat anterior dând în temeiul art.985 Cod pr. civilă o încheiere de admitere în principiu în data de 17.12.2014, astfel încât nu va mai relua motivele inserate în considerentele încheierii.

Drept, urmare, instanţa va constata că după decesul numitului YY la data de 01.06.2008, cu ultimul domiciliu în domiciliu în mun. Huşi, str. Şara, nr.34, jud. Vaslui, au rămas ca moştenitori:

- pârâta YY -în calitate de soţie supravieţuitoare, cu o cotă de 1/4 din masa succesorală;

- reclamantul YY împreună cu pârâţii YY ş.a. -în calitate de descendenţi de gradul I, în calitate de fii şi fiice, cu o cota de 3/24 din masa succesorală ;

Va constata că masa succesorală rămasă de pe urma defunctului Lascăr Ştefan este compusă din:

- cota de 1/2 dintr-un imobil situat în mun. Huşi, , format din casa de locuit C1, precum şi suprafaţa de 1095,97 lei mp. teren aferent, identificat în anexa  A0 şi A 1, conform expertizei în construcţii întocmite de expertul ing. YY.

Imobilul a fost dobândit de către autorul YY împreună cu pârâta, astfel: construcţia în baza contractului de vânzare-cumpărare nr. xxx din 20.09.1980; iar terenul aferent, prin sentinţa civilă nr. xx din 15.01.2009, pronunţată de Judecătoria Huşi în dosarul nr. xxx/244/2007.

Valoarea imobilului casă de locuit şi terenul aferent conform raportului de expertiză este de 173.453 lei.

Suma de 95.279 lei reprezintă îmbunătăţirile aduse de reclamant imobilului succesoral.

Din probele administrate, rezultă că reclamantul a locuit în permanenţă cu părinţii săi, iar după decesul tatălui său, martorii YY şi YY au arătat că acesta a efectuat o serie de îmbunătăţiri la imobilul succesorale, constând în extinderea acestuia şi edificarea unui dormitor, a unei bucătării şi a unei băi.

Acest aspect se coroborează cu concluziile raportului de expertiză din care rezultă că acestea au fost edificate în perioada 2009-2013.

Expertul a mai concluzionat că pe lângă această extindere, reclamantul s-a ocupat de construcţia unui garaj, a unui gard din scândură, gard cu poartă, WC cu fosă, trotuar de beton şi umbrar.

Pârâţii nu au contestat existenţa acestor îmbunătăţiri şi nici cuantumul determinat de expert.

Instanţa va avea în vedere că aceste îmbunătăţiri au fost evidenţiate separat de expert, în condiţiile în care la punctul 1 în concluzii acesta a stabilit că valoarea imobilului casă de locuit şi teren este de 173453 lei, iar la punctul 3 a indicat valoarea îmbunătăţirilor.

Din cuprinsul raportului de expertiză rezultă că în valoarea imobilului a fost inclusă numai valoarea „casei moştenite” (aşa cum a fost consemnat la fila 137 din dosar, respectiv pct.2.1 A din expertiză) de 10745 lei, la care a adăugat suma de 67139 lei valoarea terenului şi 290 lei valoarea gardului de plasă.

Prin urmare aceasta este valoarea imobilului succesoral şi nu cum eronat a indicat reclamantul să fie scăzută din această suma contravaloarea îmbunătăţirilor, în condiţiile în care acesta nu a solicitat a se constata acest fapt ca şi capăt de cerere distinct, ci doar a evidenţiat aportul lui adus şi sprijinul de care a beneficiat mama sa după decesul autorului lor.

Valoarea imobilului casă de locuit şi terenul aferent conform raportului de expertiză este de 173.453 lei. Cota de ½ din acesta este de 86.726 lei. Cealaltă cotă de ½ în valoare de 86.726 lei revenindu-i pârâtei YY în calitate de soţie supravieţuitoare.

Valoric, conform cotelor, pârâtei îi revine suma de 108.407 lei, iar reclamantului şi pârâţilor le revine câte 10840 lei, iar reclamantei şi pârâţilor câte 10.840 lei fiecare.

Potrivit art.728 Cod civil din 1864 „nimeni nu poate fi obligat a rămâne în indiviziune. Un coerede poate oricând cere împărţeala succesiunii, chiar când ar exista convenţii sau prohibiţii contrarii.”

La atribuirea masei, instanţa va avea în vedere prevederile art. 988 Cod pr. civilă rep., „după caz, şi de acordul părţilor, mărimea cotei-părţi ce se cuvine fiecăreia din masa bunurilor de împărţit, natura bunurilor, domiciliul şi ocupaţia părţilor, faptul că unii dintre coproprietari, înainte de a se cere împărţeala, au făcut construcţii sau îmbunătăţiri cu acordul celorlalţi coproprietari sau altele asemenea.”

În prezenta cauză modalitatea optimă de a pune capăt stării de indiviziune, respectând prevederile art.988 Cod pr. civilă rep., constă în atribuirea în natură a imobilului casă de locuit precum şi suprafaţa de 1095,97 lei mp. teren aferent, identificat în anexa  A0 şi A 1, conform expertizei în construcţii întocmite de expertul ing. YY.

La punctul 2 din concluziile raportului de expertiză, expertul a evidenţiat că imobilul nu este partajabil în natură şi având în vedere poziţia pârâtei YY exprimată la termenul din data de 22.10.2015, instanţa îl va atribui reclamantului, urmând ca ceilalţi pârâţi să primească în temeiul art.984 alin.2 Cod pr. civilă diferenţa în bani.

Reclamantul a dovedit existenţa motivelor temeinice pentru care instanţa să-i atribuie imobilul succesoral, în condiţiile în care s-a relevat din probatoriu că pârâţii sunt plecaţi de 20 de ani din localitate şi nici nu au participat la înmormântarea tatălui său. Reclamantul a fost cel acre s-a ocupat de înmormântare şi se ocupă în continuare de mama sa, fără a beneficia de vreun ajutor din partea pârâţilor.

Aşadar, pentru egalizarea valorică a cotelor, va obliga reclamantul să achite pârâţilor cu titlu de sultă următoarele sume : 108.407 lei pentru YY şi câte 10.840 lei pentru fiecare din pârâţii YY ş.a..

Sulta pârâtei YY este în sumă de 108.407 lei în condiţiile în care reclamanta primeşte inclusiv jumătatea cuvenită soţiei supravieţuitoare din construcţia casă de locuit şi teren în sumă 86.726 lei la care se adaugă şi cota de ¼ (21.682 lei) din masa rămasă de pe urma defunctului.

În ceea ce priveşte cheltuielile de judecată, instanţa reţine că reclamantul a suportat cheltuieli în sumă de 3157,80 lei (1954 lei taxă judiciară din care 1204 lei ce a fost achitată de reclamant, iar suma de 750 lei ce o va restitui statului; 1203,80 lei contravaloare onorariu expertiză în construcţii), iar ceilalţi pârâţi nu au efectuat nici un fel de cheltuieli.

Conform cotelor, în temeiul art.453 Cod pr. civilă va obliga pârâta Lascăr Maria să achite reclamantului suma de 789 lei, iar pârâţii  să achite reclamantului câte 395 lei fiecare reprezentând cheltuieli de judecată.

În temeiul art.50 indice 2 din OUG nr.51/2008, va obliga reclamantul să restituie ajutorul public acordat prin plata sumei de 750 lei, către bugetul local al Unităţii Administrativ Teritoriale a mun. Huşi, având în vedere că valoarea imobilului atribuit depăşeşte de 10 ori valoarea ajutorului public acordat).

Faţă de cele ce preced, instanţa constată că acţiunea formulată de către reclamant în contradictoriu cu pârâţii este întemeiată, urmând a fi admisă conform dispozitivului sentinţei.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE

Admite în parte acţiunea civilă formulată de reclamantul YY, în contradictoriu cu pârâţii YY ş.a.

Constată că după decesul numitului YY la data de 01.06.2008, cu ultimul domiciliu în domiciliu în mun. Huşi, au rămas ca moştenitori:

- pârâta YY-în calitate de soţie supravieţuitoare, cu o cotă de 1/4 din masa succesorală;

- reclamantul YY împreună cu pârâţii YY ş.a.-în calitate de descendenţi de gradul I, în calitate de fii şi fiice, cu o cota de 3/24 din masa succesorală ;

Constată că masa succesorală rămasă de pe urma defunctului Lascăr Ştefan este compusă din:

- cota de 1/2 dintr-un imobil situat în mun. Huşi,  format din casa de locuit C1, precum şi suprafaţa de 1095,97 lei mp. teren aferent, identificat în anexa  A0 şi A 1, conform expertizei în construcţii întocmite de expertul ing.YY.

Valoarea imobilului casă de locuit şi terenul aferent conform raportului de expertiză este de 173.453 lei. Cota de ½ din acesta este de 86.726 lei.

Suma de 95.279 lei reprezintă îmbunătăţirile aduse de reclamant imobilului succesoral.

Respinge cererea reclamantului privind constatarea calităţii de unic moştenitor a sa şi a pârâtei YY, de pe urma defunctului YY.

Atribuie reclamantului în proprietate exclusivă imobilul succesoral situat în mun. Huşi, în valoare de 173.453 lei.

Valoric, conform cotelor, pârâtei îi revine suma de 108.407 lei, iar reclamantului şi pârâţilor le revine câte 10840 lei, iar reclamantei şi pârâţilor câte 10.840 lei fiecare.

Pentru egalizarea valorică a cotelor, obligă reclamantul să achite pârâţilor cu titlu de sultă următoarele sume : 108.407 lei pentru YY şi câte 10.840 lei pentru fiecare din pârâţii YY ş.a..

În temeiul art.453 Cod pr. civilă obligă pârâta YY să achite reclamantului suma de 789 lei, iar pârâţii să achite reclamantului câte 395 lei fiecare reprezentând cheltuieli de judecată.

În temeiul art.50 indice 2 din OUG nr.51/2008, obligă reclamantul să restituie ajutorul public acordat prin plata sumei de 750 lei, către bugetul local al Unităţii Administrativ Teritoriale a mun. Huşi.

În temeiul art.77, indice 1 alin.6 din Legea nr.571/2003, instanţa va dispune comunicarea prezentei hotărâri şi a schiţei anexă către Primăria mun. Huşi, jud. Vaslui, în vederea fiscalizării.

În temeiul art.35 alin.5 din Legea nr. 7/1996 a Cadastrului şi Publicităţii imobiliare, prezenta hotărâre şi un exemplar de pe schiţele anexă Ao şi A1 la raportul de expertiză specialitatea construcţii efectuat în cauză de d-l. expert ing. YY se va comunica Oficiului de Cadastru şi Publicitate Imobiliară Vaslui, în trei zile de la data rămânerii definitive şi irevocabile a prezentei hotărâri judecătoreşti.

Cu drept de apel în termen de 30 de zile de la comunicare. Apelul se depune la Judecătoria Huşi. 

Pronunţată în şedinţa publică, azi 21.10.2015.

Domenii speta

Spete similare