Anulare certificat de încadrare în grad de handicap

Recurs contencios administrativ. Anulare certificat de încadrare în grad de handicap

- Ordinul nr. 762/1992/2007 al Ministerului Muncii, Familiei şi Egalităţii de Şanse şi Ministerului Sănătăţii Publice

- Ordinul nr. 707/538 din 13 mai 2014 privind modificarea şi completarea anexei la Ordinul Ministrului Muncii, Familiei şi Egalităţii de Şanse şi al Ministrului Sănătăţii Publice nr. 762/1992/2007

- art. 85 alin.3 şi art. 87 alin. 5 din Legea nr.448/2006

- art. 8 alin. 1 din Legea nr. 554/2004

Potrivit Ordinului nr.762/1992/2007 pentru aprobarea criteriilor medico-psihosociale pe baza carora se stabileste încadrarea în grad de handicap, cap. VII, subcap. III - Evaluarea persoanelor cu afectarea funcţiilor motorii (a staticii şi mobilităţii - locomoţiei sau/şi gestualităţii) în vederea încadrării în grad de handicap, punct 2 - Afecţiuni ale sistemului nervos central şi periferic, pot fi încadrate în grad de handicap grav persoanele care nu se pot deplasa nici cu sprijin, nici fără sprijin, fiind dependente de un mijloc transport adecvat, nu pot îndeplini activităţile vieţii cotidiene, nu-şi pot asigura existenţa prin activităţile pentru care sunt pregătite, nu se pot autoservi, necesită asistent personal.

Potrivit Ordinului nr. 707/538 din 13 mai 2014 privind modificarea şi completarea anexei la Ordinul Ministrului Muncii, Familiei şi Egalităţii de Şanse şi al Ministrului Sănătăţii Publice nr. 762/1992/2007, cap. VII - Funcţiile neuro-musculo-scheletice şi ale mişcărilor aferente, subcap. III.- Evaluarea persoanelor cu afectarea funcţiilor motorii (a staticii şi mobilităţii - locomoţiei sau/şi gestualităţii) în vederea încadrării în grad de handicap, pct.2 - Afecţiuni ale sistemului nervos central şi periferic, pot fi încadrate în grad de handicap grav persoanele care nu se pot deplasa nici cu sprijin, nici fără sprijin, fiind dependente de un mijloc transport adecvat (imobilizare la pat), nu pot îndeplini activităţile vieţii cotidiene, nu se pot autoservi, necesită asistent personal, nu-şi pot asigura existenţa prin activităţile pentru care sunt pregătite.

Conform acestor reglementări, afecţiunile sistemului nervos central şi periferic se referă la afectarea funcţiilor motorii asociate sau nu cu afectarea funcţiei senzitive, tulburări de limbaj, de câmp vizual, neurocognitive, din afecţiuni de etiologie variată, fiind menţionate sechelele bolilor cerebrovasculare şi în mod particular ale accidentelor vasculare cerebrale (în toate variantele etiopatologice), astfel cum corect a reţinut şi prima instanţă.

Conform referatului de specialitate pentru încadrare în grad de handicap nr. (...)/27.05.2017, întocmit de către dr. (...), medic primar neurologie, este menţionat diagnosticul de „Sindrom cerebelos după AVC ischemic cerebelos stâng cu transformare hemoragică. Sindrom extrapiramidal aterosclerotic”, reţinând la starea actuală a pacientei că mersul este imposibil, iar la planul de recuperare se menţionează că pacienta necesită îngrijire din partea altei persoane.

Referitor la scala de evaluare a autonomiei şi funcţionalităţii, prima instanţă a reţinut în mod întemeiat că evaluarea trebuie făcută raportat la diagnosticul pacientului, iar pentru stabilirea încadrării intimatei într-un grad de handicap raportat la sindromul cerebelos ca sechelă a accidentelor vasculare cerebrale, potrivit Ordinului nr. 538/707/2014, se are în vedere pentru stabilirea incapacităţii Scala Barthel, ce măsoară performanţele pacientului în zece activităţi ale vieţii cotidiene în funcţie de ajutorul exterior necesar.

Astfel, potrivit scalei Barthel, persoana poate fi încadrată în grad de handicap grav cu asistent personal, în situaţia în care are pierdută total capacitatea de autoservire, autoîngrijire şi autogospodărire şi necesită sprijin permanent sau grav fără asistent personal, atunci când necesită sprijin parţial pentru activităţi cotidiene, scorul maxim de 100 de puncte corespunzând unei autonomii complete, scorul de 60 de puncte pentru "independenţa asistată", iar cel de 75 de puncte - cvasiindependenţă.

Conform evaluării efectuate intimatei reclamante la data de 27.05.2017 (filele 40, 41), la Scala de incapacitate Barthel aceasta a obţinut un scor de 30 de puncte din 100 puncte, astfel că aceasta se încadrează la "independenţa asistată".

Totodată, din concluziile anchetei sociale efectuate la data de 21.06.2017 rezultă că intimata este imobilizată la pat în urma unui AVC, are nevoie de supraveghere şi îngrijire din partea altei persoane, necesită ajutor total pentru a-şi asigura igiena personală, îmbrăcat/dezbrăcat, servire şi hrănire, deplasare în interiorul locuinţei, utilizarea mijloacelor de comunicare, este dependentă în totalitate de o altă persoană pentru deplasarea în exteriorul locuinţei.

Prin urmare, în mod legal s-a reţinut de prima instanţă că sunt aplicabile prevederile cap. VII, subcap. III, pct. 2 - Afecţiuni ale sistemului nervos central şi periferic, din Ordinul nr. 707/2014, conform cărora pot fi încadrate în grad de handicap grav persoanele care nu se pot deplasa nici cu sprijin, nici fără sprijin, fiind dependente de un mijloc de transport adecvat (imobilizată la pat), nu pot îndeplini activităţile vieţii cotidiene, necesită asistent personal, nu-şi pot asigura existenţa prin activităţile pentru care sunt pregătite, întrucât intimata are în permanenţă nevoie de prezenţa unei persoane în apropierea sa, nefiind capabilă să desfăşoare singură, fără ajutor, nici una din activităţile zilnice menţionate în raportul de anchetă socială astfel că, întruneşte condiţiile pentru încadrarea în grad de handicap grav cu asistent personal având în vedere că are pierdută total capacitatea de autoservire, autoîngrijire şi autogospodărire şi necesită sprijin permanent.

Raportat la aspectele relevate de recurentă că doar comisia de evaluare are competenţa de a efectua încadrarea în grad de handicap şi de a emite certificatul, Curtea a reţinut că potrivit art. 85 alin.3 din Legea nr. 448/2006 încadrarea în grad şi tip de handicap se face de comisia de evaluare a persoanelor adulte cu handicap, însă, potrivit art. 87 alin.5 din aceeaşi lege, modificată şi completată prin O.U.G. nr. 51/2017, certificatele emise potrivit prevederilor alin. (4) pot fi contestate de titularii acestora, în termen de 30 de zile calendaristice de la comunicare, la instanţa de contencios administrativ competentă, potrivit Legii nr. 554/2004, situaţie în care instanţa verifică legalitatea emiterii certificatului în litigiu iar, în speţă, prima instanţă a apreciat că în mod nelegal reclamanta a fost încadrată în grad de handicap accentuat şi i s-a refuzat dreptul de a beneficia de asistent personal, dispunându-se încadrarea acesteia în gradul de handicap grav cu asistent personal şi eliberarea de către comisia de evaluare a persoanelor adulte cu handicap a unui certificat în acest sens.

Dispoziţiile art. 8 alin. 1 din Legea nr. 554/2004 stabilesc că persoana vătămată într-un drept recunoscut de lege sau într-un interes legitim printr-un act administrativ unilateral poate sesiza instanţa de contencios administrativ competentă, pentru a solicita anularea în tot sau în parte a actului, repararea pagubei cauzate şi, eventual, reparaţii pentru daune morale, iar potrivit dispoziţiilor art. 18 alin. 1, instanţa, soluţionând cererea la care se referă art. 8 alin. (1) poate, după caz, să anuleze, în tot sau în parte, actul administrativ, să oblige autoritatea publică să emită un act administrativ, să elibereze un alt înscris sau să efectueze o anumită operaţiune administrativă.

Curtea de Apel Oradea – Secţia a II-a civilă şi de contencios administrativ şi fiscal

Decizia nr. 3352 din 24 septembrie 2018

Prin Sentinţa nr. (...) din 1.02.2018 Tribunalul (...) a respins excepţia inadmisibilităţii acţiunii pentru lipsa plângerii prealabile invocată de pârâtă. A admis acţiunea formulată şi precizată de reclamanta (...), CNP (...), cu domiciliul în satul (...) şi cu domiciliul procedural ales la (...), în (...) şi la cab. de av. (...), în (...) (...) în contradictoriu cu pârâta COMISIA DE EVALUARE A PERSOANELOR ADULTE CU HANDICAP, cu sediul în (...) (...), şi în consecinţă a anulat Certificatul de încadrare în grad de handicap accentuat nr. A(...)/18.07.2017. A dispus încadrarea reclamantei în grad de handicap grav cu însoţitor şi eliberarea unui alt certificat pe seama reclamantei cu încadrarea acesteia în grad de handicap grav, cu asistent personal.

Prima instanţă a reţinut că reclamanta a fost greşit încadrată de Comisia de evaluare a persoanelor adulte cu handicap (...) în gradul de handicap accentuat, întrucât evaluarea reclamantei s-a făcut potrivit Scalei Webster şi nu Scalei Barthel, aşa cum era legal.

Împotriva acestei sentinţe a formulat recurs COMISIA DE EVALUARE A PERSOANELOR ADULTE CU HANDICAP, solicitând admiterea acestuia, casarea sentinţei, ca netemeinică şi nelegală şi respingerea acţiunii reclamantului împotriva Certificatului de încadrare în grad de handicap nr. A(...)/18.07.2017, emis de către Comisia de Evaluare a Persoanelor Adulte cu Handicap (...).

În motivele de recurs a arătat următoarele :

Consideră greşită interpretarea primei instanţe, care a reţinut că, în cazul în speţă, reclamanta a fost greşit încadrată de Comisia de evaluare a persoanelor adulte cu handicap (...) în gradul de handicap accentuat, considerând că evaluarea reclamantei s-a făcut potrivit Scalei Webster, şi nu Scalei Barthel, aşa cum reclamanta afirmă că ar fi fost necesar.

Încadrarea în grad de handicap se face în conformitate cu criteriile medico-psihosociale aprobate prin Ordinul nr. 762/1992/2007 al Ministerului Muncii, Familiei şi Egalităţii de Şanse şi Ministerului Sănătăţii Publice, cu modificările şi completările ulterioare, respectiv cu Ordinul nr. 692/982/2013, conform art. 85 alin. 10 din Legea nr. 448 din 2006, republicată, privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, care stabileşte că "Criteriile medicopsihosociale pe baza cărora se stabileşte încadrarea în grad şi tip de handicap sunt aprobate prin ordin comun al ministrului muncii, familiei, protecţiei sociale şi persoanelor vârstnice şi al ministrului sănătăţii".

Din referatul de specialitate nr. (...)/27.05.2017 întocmit de doamna doctor (...), medic primar neurolog reiese diagnosticul: „Sindrom cerebelos după AVC ischemic cerebelos stâng cu transformare hemoragică. Sindrom extrapiramidal aterosclerotic".

Având în vedere acest fapt, Comisia de evaluare a persoanelor adulte cu handicap a emis certificatul nr. A(...)/18.07.2017, prin care reclamanta (...) a fost încadrată în gradul de handicap accentuat cu valabilitate 12 luni.

Situaţia reclamantei (...) este una atipică, deoarece una dintre afecţiunile cuprinse în diagnosticul de care aceasta suferă nu se încadrează în grad de handicap, respectiv sindromul cerebelos, iar sindromul extrapiramidal se încadrează în criteriile medico-psihosociale. Astfel, Comisia a evaluat reclamanta numai potrivit acestei din urmă afecţiuni.

Gravitatea stării de sănătate a reclamantei este dată de afecţiunea care nu se încadrează în criteriile medico-psihosociale, iar faptul că aceasta afecţiune nu este cuprinsă în aceste criterii ca să poată sta la baza încadrării în grad de handicap este o lacună a legii, Comisia fiind obligată să respecte prevederile legale şi să încadreze în grad de handicap o persoană doar dacă afecţiunile de care suferă sunt cuprinse în aceste criterii.

Motivele invocate de către reclamantă nu sunt temeinice şi legale şi, în mod greşit prima instanţă le-a reţinut, deoarece, conform cap. 7.III.2 din Ordinul 707/2014 privind evaluarea persoanelor cu afecţiuni ale sistemului nervos central şi periferic în vederea încadrării în grad de handicap, sindromul cerebelos, cel care afectează cel mai mult starea de sănătate a reclamantei, ca sechelă a accidentelor vasculare cerebrale nu se încadrează în grad de handicap, şi din acest motiv Comisia nu a putut să ia în considerare această afecţiune la evaluarea reclamantei în vederea încadrării în grad de handicap şi totodată să evalueze reclamanta prin aplicarea Scalei Barthel.

În schimb, sindromul extrapiramidal se încadrează conform criteriilor medico-psihosociale în grad de handicap.

Cazul reclamantei, este un caz particular, sindromul extrapiramidal de care aceasta suferă are simptomatologie specifică bolii Parkinson, respectiv tremor, bradikinezie, rigiditate şi se încadrează în sindromul "parkinsonism atipic" conform cap. 7.V.a al Ordinului 707/2014.

Din aceste motive Comisia a considerat că Scala Webster, în baza căreia se evaluează persoanele care suferă de boala Parkinson trebuie aplicată în acest caz.

Chiar dacă d-na dr. (...) a considerat că în acest caz evaluarea nu trebuie făcută prin aplicarea Scalei Webster, Comisia este cea care, datorită faptului că evaluează persoana din mai multe puncte de vedere şi luând în considerare toate aspectele stării sale de sănătate, hotărăşte ce teste şi investigaţii să fie efectuate pentru fiecare caz în parte.

Astfel, la scala Webster (scală folosită pentru cuantificarea dizabilităţii în boala Parkinson şi alte sindroame extrapiramidale) întocmită de doamna doctor, (...), s-au obţinut 14 puncte din 30, ceea ce corespunde unei dizabilităţi moderate.

Dizabilitatea, respectiv handicapul, reprezintă o stare fizică, psihică sau mintală, care limitează o persoană în deplasare, activitate şi receptare. Potrivit art. 2 alin. 2, din Legea nr. 448 din 2006, republicată, privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, "Persoanele cu handicap sunt acele persoane cărora mediul social, neadaptat deficienţelor lor fizice, senzoriale, psihice, mentale şi/sau asociate, le împiedică total sau le limitează accesul cu şanse egale la viaţa societăţii, necesitând măsuri de protecţie în sprijinul integrării şi incluziunii sociale."

De asemenea, pentru ca o anumită boală să confere încadrarea în grad de handicap, aceasta trebuie să fie cuprinsă în criteriile medico-psihosociale, de la data solicitării încadrării.

Instanţa de judecată nu poate dispune încadrarea într-un grad de handicap a unei persoane şi să oblige Comisia de evaluare să emită un certificat de încadrare într-un anumit grad de handicap din următoarele considerente:

Prin H.G. nr. 430/2008 pentru aprobarea Metodologiei privind organizarea şi funcţionarea comisiei de evaluare a persoanelor adulte cu handicap, organismul abilitat să stabilească încadrarea în grad de handicap este Comisia judeţeană de evaluare a persoanelor cu handicap. Pentru stabilirea gradului şi tipului de handicap Serviciul de evaluare complexă din cadrul D.G.A.S.P.C., realizează evaluarea „complexă” a stării şi situaţiei persoanei cu handicap, iar rezultatele evaluării sunt incluse în Raportul de evaluare complexă, respectiv în propunerea de Program individual de reabilitare şi integrare socială, stabilit în urma discuţiilor cu beneficiarul şi, eventual, cu reprezentantul legal al acestuia.

Domeniile pentru care se realizează evaluarea sunt: evaluarea medicală, evaluarea socială, evaluarea psihologică, evaluarea educaţională şi vocaţională şi evaluarea abilităţilor şi a gradului de dependenţă.

Dosarul cuprinzând documentele medicale, depuse de către reclamant, provenind de la medicul de familie şi medici de specialitate, împreună cu cele întocmite în urma evaluării complexe, este predat Comisiei de evaluare a persoanelor adulte cu handicap judeţene, care va realiza încadrarea în grad şi tip de handicap, în baza dosarului instrumentat de S.E.C., a propunerii înaintate conform criteriilor şi precizărilor emise de Comisia superioară de evaluare a persoanelor adulte cu handicap.

Totodată, în susţinerea acestui motiv de recurare statuează şi Decizia Curţii de Apel Oradea nr. 604/CA/2018-R care a considerat că, referitor la obligarea de către instanţa de judecată a Comisiei de evaluare a persoanelor adulte cu handicap de a încadra într-un anumit grad de handicap o persoană, instanţa „nu se poate substitui Comisiei de evaluare a persoanelor adulte cu handicap (...), organism căruia ii revine competenţa de a analiza şi stabili în ce măsură cererile persoanelor care solicită încadrarea în grad de handicap sunt sau nu întemeiate".

În aceste condiţii, solicită admiterea recursului, casarea, ca netemeinică şi nelegală a Sentinţei civile nr. (...)/CA/2018, pronunţată în dosarul nr. (...)/2017 şi respingerea acţiunii reclamantului împotriva Certificatului de încadrare în grad de handicap nr. A(...)/18.07.2017, emis de către Comisia de Evaluare a Persoanelor Adulte cu Handicap (...).

În drept a invocat prevederile art. 488 alin. 1 pct. 8 Cod de procedură civilă, Legea 448/2006 (republicată) (actualizată) privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, Ordinul nr. 2298 din 2012 privind aprobarea Procedurii-cadru de evaluare a persoanelor adulte în vederea încadrării în grad şi tip de handicap şi H.G. nr. 430/2008, pentru aprobarea Metodologiei privind organizarea şi funcţionarea comisiei de evaluare a persoanelor adulte cu handicap, Legea nr. 554/2004, actualizată, a contenciosului administrativ.

Intimata (...) prin întâmpinarea depusă la dosar a solicitat respingerea acestuia, menţinerea ca legală şi temeinică a hotărârii primei instanţe, cu cheltuieli de judecată.

A apreciat hotărârea primei instanţe ca fiind legală şi temeinică, aceasta în mod corect apreciind pe baza probatoriului administrat în cauză şi urmare a aplicării dispoziţiilor legale incidente în cauză, că se impune admiterea acţiunii astfel cum a fost formulată şi precizată, în sensul de a fi anulat Certificatul de încadrare în grad de handicap accentuat nr. A(...)/18.07.2017 şi a se dispune încadrarea intimatei în grad de handicap grav cu însoţitor.

Astfel, prima instanţa a avut în vedere faptul că însăşi în anexa la certificatul de încadrare în grad de handicap s-a solicitat a prezenta pe lângă ancheta socială, acte doveditoare ale venitului, acte de identitate, referatul medical neurologic, bilete de ieşire din spital şi în mod expres scala de evaluare Barthel. Potrivit acestei scale s-a obţinut un scor de 30 puncte din 100, ceea ce corespunde unei independenţe asistate. Cu toate acestea, Comisia la momentul încadrării în grad de handicap nu a avut în vedere scala Barthel ci scala Webster, care i s-a solicitat abia ulterior şi care nu corespunde bolilor şi incapacităţii de care suferă.

Astfel, nu au fost respectate criteriile psihosociale aprobate prin Ordinul nr. 762/1992/2007 al Ministerului Muncii, Familiei şi Egalităţii de Şanse şi Ministerului Sănătăţii Publice cu modificările şi completările ulterioare, respectiv a Ordinului 707/538/2014.

Cu toate ca potrivit Ordinului 707/538//2014, care modifică criteriile pe baza cărora se stabilesc încadrarea în grad de handicap, la capitolul 7.III.2 privind evaluarea persoanelor cu afecţiuni ale sistemului nervos central şi periferic, se specifică expres că în această categorie intră sechelele bolilor cerebrovasculare şi în mod particular ale accidentelor vasculare cerebrale (în toate variantele etiopatologice), Comisia afirmă că nu a putut lua în considerare această afecţiune în vederea încadrării în grad de handicap, evaluând-o potrivit sindromului parkinsonian, atipic, apreciind că acesta ar corespunde sindromului extrapiramidal de care suferă reclamanta.

Mai mult, cu toate că se prevede expres în Ordin, că la evaluarea persoanelor cu astfel de afecţiuni se are în vedere pentru stabilirea incapacităţii scala BARTHEL, ce măsoară performanţele pacientului în zece activităţi ale vieţii cotidiene în funcţie de ajutorul exterior necesar, recurenta pârâtă nu a avut în vedere această scală ci o cu totul alta, care nu are legătură cu afecţiunile de care suferă, respectiv scala Webster, aceasta fiind folosită pentru cuantificarea dizabilităţii în boala Parkinson (nefiind cazul intimatei).

La momentul la care s-a prezentat la doamna doctor (...) în vederea întocmirii documentaţiei ce urma sa fie depusă la pârâtă, aceasta i-a efectuat evaluarea în mod corespunzător potrivit ordinului mai sus menţionat, în acest sens evaluându-o potrivit scalei Barthel, potrivit căreia a realizat un punctaj de 30 puncte din totalul de 100 puncte, la cele mai multe din activităţile evaluate având un scor zero care semnifică dependenţa intimatei.

În cazul acestei evaluări, scorul maxim este de 100 de puncte şi corespunde unei autonomii complete. Scorul de 60 de puncte semnifică „independenţa asistată”, iar cel de 75 de puncte - cvasiindependenţa. Ca urmare, un scor de 30 puncte, semnifică dependenţa de o altă persoană.

Cu toate că s-a prezentat pentru a depune la pârâtă pe lângă toate celelalte documente ce atesta incapacitatea intimatei, scala de evaluare Barthel care corespunde ca dată a evaluării 27.05.2017 (scală ce se regăseşte la dosarul cauzei la filele 15 - 16), aceasta i-a restituit dosarul îndrumându-o a se adresa din nou d-nei dr. (...) în vederea efectuării altei evaluări potrivit scalei Webster.

Ca urmare s-a efectuat o nouă evaluare în 22.06.2017, potrivit scalei Webster, în care s-a menţionat expres de către medicul curant în josul primei paginii evaluării că,,Pacienta nu are boala Parkinson ci sindrom extrapiramidal aterosclerotic, care nu trebuie evaluat potrivit scalei Webster".

Urmare a neîncadrării corecte încă din 18.07.2017, intimata a fost privată aproape 1 an de zile de o serie de drepturi conferite de gradul de handicap grav cu însoţitor (indemnizaţia aferentă gradului de handicap corespunzător şi cea aferentă persoanei însoţitoare pe care a fost nevoită a o suporta intimata pentru a beneficia de ajutorul unei persoane de care era dependentă).Examinând sentinţa atacată prin prisma motivelor de recurs invocate, instanţa a apreciat recursul declarat de COMISIA DE EVALUARE A PERSOANELOR ADULTE CU HANDICAP ca fiind nefondat, pentru următoarele considerente:

 Potrivit Ordinului nr.762/1992/2007 pentru aprobarea criteriilor medico-psihosociale pe baza carora se stabileste încadrarea în grad de handicap, cap. VII, subcap. III - Evaluarea persoanelor cu afectarea funcţiilor motorii (a staticii şi mobilităţii - locomoţiei sau/şi gestualităţii) în vederea încadrării în grad de handicap, punct 2 - Afecţiuni ale sistemului nervos central şi periferic, pot fi încadrate în grad de handicap grav persoanele care nu se pot deplasa nici cu sprijin, nici fără sprijin, fiind dependente de un mijloc transport adecvat, nu pot îndeplini activităţile vieţii cotidiene, nu-şi pot asigura existenţa prin activităţile pentru care sunt pregătite, nu se pot autoservi, necesită asistent personal.

Potrivit Ordinului nr. 707/538 din 13 mai 2014 privind modificarea şi completarea anexei la Ordinul Ministrului Muncii, Familiei şi Egalităţii de Şanse şi al Ministrului Sănătăţii Publice nr. 762/1992/2007, cap. VII - Funcţiile neuro-musculo-scheletice şi ale mişcărilor aferente, subcap. III.- Evaluarea persoanelor cu afectarea funcţiilor motorii (a staticii şi mobilităţii - locomoţiei sau/şi gestualităţii) în vederea încadrării în grad de handicap, pct.2 - Afecţiuni ale sistemului nervos central şi periferic, pot fi încadrate în grad de handicap grav persoanele care nu se pot deplasa nici cu sprijin, nici fără sprijin, fiind dependente de un mijloc transport adecvat (imobilizare la pat), nu pot îndeplini activităţile vieţii cotidiene, nu se pot autoservi, necesită asistent personal, nu-şi pot asigura existenţa prin activităţile pentru care sunt pregătite.

Conform acestor reglementări, afecţiunile sistemului nervos central şi periferic se referă la afectarea funcţiilor motorii asociate sau nu cu afectarea funcţiei senzitive, tulburări de limbaj, de câmp vizual, neurocognitive, din afecţiuni de etiologie variată, fiind menţionate sechelele bolilor cerebrovasculare şi în mod particular ale accidentelor vasculare cerebrale (în toate variantele etiopatologice), astfel cum corect a reţinut şi prima instanţă.

Conform referatului de specialitate pentru încadrare în grad de handicap nr. (...)/27.05.2017, întocmit de către dr. (...), medic primar neurologie, este menţionat diagnosticul de „Sindrom cerebelos după AVC ischemic cerebelos stâng cu transformare hemoragică. Sindrom extrapiramidal aterosclerotic”, reţinând la starea actuală a pacientei că mersul este imposibil, iar la planul de recuperare se menţionează că pacienta necesită îngrijire din partea altei persoane.

Referitor la scala de evaluare a autonomiei şi funcţionalităţii, prima instanţă a reţinut în mod întemeiat că evaluarea trebuie făcută raportat la diagnosticul pacientului, iar pentru stabilirea încadrării intimatei într-un grad de handicap raportat la sindromul cerebelos ca sechelă a accidentelor vasculare cerebrale, potrivit Ordinului nr. 538/707/2014, se are în vedere pentru stabilirea incapacităţii Scala Barthel, ce măsoară performanţele pacientului în zece activităţi ale vieţii cotidiene în funcţie de ajutorul exterior necesar.

Astfel, potrivit scalei Barthel, persoana poate fi încadrată în grad de handicap grav cu asistent personal, în situaţia în care are pierdută total capacitatea de autoservire, autoîngrijire şi autogospodărire şi necesită sprijin permanent sau grav fără asistent personal, atunci când necesită sprijin parţial pentru activităţi cotidiene, scorul maxim de 100 de puncte corespunzând unei autonomii complete, scorul de 60 de puncte pentru "independenţa asistată", iar cel de 75 de puncte - cvasiindependenţă.

Conform evaluării efectuate intimatei reclamante la data de 27.05.2017 (filele 40, 41), la Scala de incapacitate Barthel aceasta a obţinut un scor de 30 de puncte din 100 puncte, astfel că aceasta se încadrează la "independenţa asistată".

Totodată, din concluziile anchetei sociale efectuate la data de 21.06.2017 rezultă că intimata este imobilizată la pat în urma unui AVC, are nevoie de supraveghere şi îngrijire din partea altei persoane, necesită ajutor total pentru a-şi asigura igiena personală, îmbrăcat/dezbrăcat, servire şi hrănire, deplasare în interiorul locuinţei, utilizarea mijloacelor de comunicare, este dependentă în totalitate de o altă persoană pentru deplasarea în exteriorul locuinţei.

Prin urmare, în mod legal s-a reţinut de prima instanţă că sunt aplicabile prevederile cap. VII, subcap. III, pct. 2 - Afecţiuni ale sistemului nervos central şi periferic, din Ordinul nr. 707/2014, conform cărora pot fi încadrate în grad de handicap grav persoanele care nu se pot deplasa nici cu sprijin, nici fără sprijin, fiind dependente de un mijloc de transport adecvat (imobilizată la pat), nu pot îndeplini activităţile vieţii cotidiene, necesită asistent personal, nu-şi pot asigura existenţa prin activităţile pentru care sunt pregătite, întrucât intimata are în permanenţă nevoie de prezenţa unei persoane în apropierea sa, nefiind capabilă să desfăşoare singură, fără ajutor, nici una din activităţile zilnice menţionate în raportul de anchetă socială astfel că, întruneşte condiţiile pentru încadrarea în grad de handicap grav cu asistent personal având în vedere că are pierdută total capacitatea de autoservire, autoîngrijire şi autogospodărire şi necesită sprijin permanent.

Raportat la aspectele relevate de recurentă că doar comisia de evaluare are competenţa de a efectua încadrarea în grad de handicap şi de a emite certificatul, Curtea a reţinut că potrivit art. 85 alin.3 din Legea nr.448/2006 încadrarea în grad şi tip de handicap se face de comisia de evaluare a persoanelor adulte cu handicap, însă, potrivit art. 87 alin.5 din aceeaşi lege, modificată şi completată prin O.U.G. nr. 51/2017, certificatele emise potrivit prevederilor alin. (4) pot fi contestate de titularii acestora, în termen de 30 de zile calendaristice de la comunicare, la instanţa de contencios administrativ competentă, potrivit Legii nr. 554/2004, situaţie în care instanţa verifică legalitatea emiterii certificatului în litigiu iar, în speţă, prima instanţă a apreciat că în mod nelegal reclamanta a fost încadrată în grad de handicap accentuat şi i s-a refuzat dreptul de a beneficia de asistent personal, dispunându-se încadrarea acesteia în gradul de handicap grav cu asistent personal şi eliberarea de către comisia de evaluare a persoanelor adulte cu handicap a unui certificat în acest sens.

Dispoziţiile art. 8 alin. 1 din Legea nr. 554/2004 stabilesc că persoana vătămată într-un drept recunoscut de lege sau într-un interes legitim printr-un act administrativ unilateral poate sesiza instanţa de contencios administrativ competentă, pentru a solicita anularea în tot sau în parte a actului, repararea pagubei cauzate şi, eventual, reparaţii pentru daune morale, iar potrivit dispoziţiilor art. 18 alin. 1, instanţa, soluţionând cererea la care se referă art. 8 alin. (1) poate, după caz, să anuleze, în tot sau în parte, actul administrativ, să oblige autoritatea publică să emită un act administrativ, să elibereze un alt înscris sau să efectueze o anumită operaţiune administrativă.

Faţă de aceste aspecte, Curtea a constatat că în mod legal a fost obligată Comisia de evaluare a persoanelor adulte cu handicap (...) să emită pe seama reclamantei certificat de încadrare în grad de handicap grav cu asistent personal, astfel că recursul declarat de pârâtă este nefondat şi a fost respins, în temeiul prevederilor art. 496 Cod procedură civilă.

În temeiul art. 451 Cod procedură civilă, a fost obligată partea recurentă să plătească părţii intimate suma de 400 lei cheltuieli de judecată în recurs, reprezentând onorariu avocaţial, justificat cu înscrisuri.

Domenii speta

Spete similare