Drept Civil-revendicare mobiliară, îmbogăţire

-  revendicare mobiliară, îmbogăţire

fără justă cauză  -

Şedinţa publică din data de 13.02.2018

SENTINŢA CIVILĂ NR.918

Pe rol se află soluţionarea cauzei civile privind pe reclamanţii AA şi BBîn contradictoriu cu pârâtul CC, având ca obiect revendicare mobiliară şi îmbogăţire fără justă cauză.

La apelul nominal, făcut în şedinţa publică, au lipsit părţile.

S-a expus oral referatul asupra cauzei, grefierul de şedinţă învederând instanţei următoarele:

- stadiul procesual: cauza se află la al doilea termen de judecată;

- procedura de citare este legal îndeplinită;

- obiectul cauzei: revendicare mobiliară şi îmbogăţire fără justă cauză;

- prin fax, pârâtul a depus concluzii scrise

Având în vedere că a fost amânată cauza şi s-a prorogat pronunţarea asupra excepţiei tardivităţii acţiunii de revendicare mobiliară şi asupra excepţiei inadmisibilităţii capătului de cerere având ca obiect îmbogăţire fără justă cauză, instanţa rămâne în pronunţare asupra excepţiei tardivităţii acţiunii în revendicare invocată de pârât prin întâmpinare şi asupra excepţiei inadmisibilităţii capătului de cerere având ca obiect îmbogăţire fără justă cauză, invocată de instanţă din oficiu şi de pârât prin întâmpinare.

Constatând că nu a fost îndeplinită de către pârât obligaţia de a achita taxa judiciară de timbru stabilită de instanță pentru întâmpinarea cu caracter reconvenţional, instanţa invocă din oficiu excepţia netimbrării cererii reconvenţionale şi rămâne în pronunţare pe această excepție.

Instanţa, având în vederea dispoziţiile art. 248 Cod de procedură civilă, rămâne în pronunţare asupra excepţiilor invocate.

I N S T A N Ţ A,

Deliberând asupra cauzei civile de faţă, constată următoarele:

Prin acţiunea înregistrată pe rolul acestei instanţe la data de, reclamanții AA şi BbMihai l-au chemat în judecată pe pârâtul Berariu Eugen, solicitând ca instanţa să pronunţe o hotărâre prin care să dispună restituirea de către pârât către reclamanta AA a bunurilor mobile ce au rămas în imobilul ce a făcut obiectul executării silite în dosarul de executare nr. al BEJ Dd, bunuri descrise în anexa la procesul-verbal nr. întocmit de executorul judecătoresc.

A indicat următoarele bunuri ce au rămas în custodia pârâtului: o canapea cu tapiserie de culoare verde, o draperie din lemn cu perdea, taburet, casetofon cu boxe ABA, pickup cu staţie Schinder, covor 3/5, lustră cu 8 braţe, 3 covoare, măsuţă de cafea, jaluzele crem cu suport, perdea dormitor, aplică 3, vitrină cu 2 poliţe din sticlă, 14 pahare, şifonier cu 3 uşi, haine, şifonier cu 2 uşi, lenjerii, masă ornament, 34 plăci de faianţă de culoare maro cu dimensiunea 30/30, jaluzele crem cu suport, haine, o perdea tip jaluzea, două tablouri înrămate.

A solicitat restituirea restituirea acestor bunuri sau plata contravalorii acestora, estimată la 5.000 lei.

De asemenea, în baza principiului îmbogățirii fără justă cauză, a solicitat obligarea pârâtului la plata sumei de 4072 lei, reprezentând sporul de valoare adus imobilului adjudecat, imobil situat în mun. Bacău, str. Nordului nr. 10, sc. A, ap. 9, jud. Bacău.

A solicitat şi cheltuieli de judecată.

În motivarea în fapt a acţiunii, reclamanta a arătat că a deţinut dreptul de proprietate asupra imobilului susmenţionat şi, ca urmare a imposibilităţii acoperirii unui credit ipotecar, imobilul a fost executat silit, adjudecatar fiind pârâtul, conform actului de adjudecare nr. 610/04.08.2015 emis de BEJ Ee.

La data de 25.11.2015, data predării imobilului către adjudecatar, ea deținea o serie de bunuri mobile în apartament, bunuri care au fost lăsate în custodia pârâtului, conform procesului/verbal încheiat de BEJ Dd. Deşi, conform acestui proces-verbal, trebuia să preia bunurile de la pârât la data de 10.01.2016, în momentul când i-a solicitat restituirea bunurilor, s-a lovit de refuzul acestuia, pârâtul invocând că trebuie să-i mai achite o sumă de bani pe care a cheltuit-o cu executarea silită.

Şi ulterior acestei date l-a contactat pe pârât, dar a primit acelaşi răspuns.

La data de 21.07.2008, imobilul a fost evaluat la suma de 215.300 lei, însă de la acel moment şi până la data adjudecării, reclamanta a susţinut că a efectuat o serie de renovări în apartamentul proprietatea sa, renovări care nu au fost avute în vedere de evaluator la momentul întocmirii raportului de evaluare, fiind ulterioare. Prin aceste renovări a adus un spor de valoarea imobilului adjudecat de pârât.

Chiar dacă apartamentul avea centrală proprie şi la momentul evaluării, din cauza vechimii acesteia şi a problemelor de ordin tehnic, a decis înlocuirea acesteia realizând şi o serie de îmbunătăţiri în baia imobilului, cuantumul acestor cheltuieli, fără a fi inclusă mâna de lucru, fiind de 4072 lei.

Motivat de faptul că în acea perioadă ea se afla în Italia, toate facturile, bonurile fiscale, chitanţele acestor cheltuieli au fost emise pe numele fiului ei, BbMihai, însă plăţile erau efectuate cu banii trimişi de ea din Italia.

A susţinut că patrimoniul pârâtului a crescut fără un just temei, fiind îndeplinite atât condiţiile materiale, cât şi cele juridice ale instituţiei îmbogăţirii fără justă cauză. Astfel, este de necontestat că prin acest spor de valoarea adus imobilului adjudecat de pârât, s-a îmbogăţit patrimoniul acestuia, existând o sărăcire a patrimoniului ei, iar între acestea există o corelare directă.

A adăugat reclamanta că îmbogăţirea, respectiv sărăcirea sunt lipsite de o cauză justă, pârâtul/îmbogăţitul a fost de bună-credinţă, iar ea nu are la dispoziţie o altă cale de a acţiona în justiţie pentru acoperirea prejudiciului ce i-a fost cauzat.

În drept, a invocat art. 563 şi urm., art. 1345 şi urm. şi art. 1639 şi urm. din Codul civil.

În dovedire, a solicitat administrarea probei cu înscrisuri, cu interogatoriul pârâtului şi a probei cu audierea unui martor. A anexat înscrisuri, în copie: proces-verbal din, emis de executorul judecătoresc Ee, în dosarul de executare nr., proces-verbal de predare silită a bunurilor imobile din, emis de executorul judecătoresc Dd în dosarul de executare nr., facturi, documente privind centrala termică, raport de evaluare din 21.07.2008, extras de carte funciară pentru informare.

La solicitarea instanţei, la data de, reclamanţii au precizat valoarea fiecărui bun indicat în acţiune (fila 70).

Reclamanta a achitat taxa judiciară de timbru în cuantum de 355 lei, pentru primul capăt de cerere, şi de 291 lei, pentru al doilea capăt de cerere.

Pârâtul Berariu Eugen a formulat întâmpinare în cauză, depusă la data de, la filele 80-82, prin care a solicitat respingerea acţiunii, constatarea nulităţii acţiunii, a prescripţiei dreptului invocat şi obligarea reclamanţilor la plata cheltuielilor de judecată şi restituirea prejudiciului creat.

A arătat că, deşi acţiunea este formulată de către doi reclamanţi, cererea de chemare în judecată nu este asumată decât de către unul din aceştia, purtând o singură semnătură, fără ca aceasta să fie a apărătorului ales, iar în situaţia în care vreuna dintre părţi ar avea o procură de reprezentare aceasta nu este ataşată, fapt care atrage nulitatea acţiunii formulate în modalitatea în care este în prezent depusă.

În ceea ce priveşte temeiul legal invocat, respectiv îmbogăţirea fără justă cauză, aceasta lipseşte. Din contră, îmbogăţirea fără justă cauză s-a realizat de către fosta proprietară, el fiind nevoit să-i achite debitele restante: 3725,23 lei către Asociaţia de proprietari 91 Nordului, 1860 lei cheltuieli de evacuare, 113 lei remontare apometru, 506 lei debite restante energie electrică, 300 lei rebranşare energie electrică, 200 lei rebranşare gaze naturale şi debite restante.

În fapt, la data de 04.08.2015, a achiziţionat imobilul proprietatea reclamantei, urmare a procedurii de executare silită, liber de orice sarcină, precum şi vreun drept real - abitaţie etc., imobil compus din trei camere, nelocuit, debranşat de la apă, canal, gaze naturale, energie electrică, apartament aflat în stare de degradare urmare a neîncălzirii sale pe durata sezonului rece, plin de egrasie şi mucegai.

Ulterior, la data de 09.09.2015, prin liberul consimţământ al fostei proprietare a intrat în posesia bunului imobil care prezenta debite restante la asociaţia de locatari de peste 4000 lei (cheltuieli aferente perioadei ianuarie 2010 - iulie 2015) pe care le-a şi achitat, deşi nu îi reveneau, era debranşat de la reţeaua de gaze, apă şi electricitate, însă la insistenţele reclamantei și-a exprimat acordul să i-l închirieze până în luna octombrie 2015, preţul chiriei fiind de 400 lei, existând în acest sens un contract încheiat şi redactat personal de aceasta la data de 09.09.2015 cu promisiunea de a-şi onora obligaţiile - debitele către furnizorii de utilităţi şi servicii, precum şi a achitării la final a contravalorii chiriei.

Pârâtul a menţionat că, la data intrării în posesie - 09.09.2015, apartamentul era gol, mai avea doar o canapea ruptă şi murdară, câteva haine personale - ciorapi, maiouri pe care fosta proprietară şi le împachetase în vederea mutării, o pătură utilizată de reclamantă pentru a se încălzi şi o serie de obiecte de mobilier vechi degradate/deteriorate şi dezmembrate, întrucât toate bunurile sale de valoare şi le luase anterior (într-un imobil de 3 camere - 72,83 mp ea declară că ar mai fi avut ca bunuri de valoare o canapea, 2 măsuţe, un taburet, o vitrină de sticlă şi 2 şifoniere). După cum i-a precizat, obiectele de mobilă bune, precum şi articolele de îmbrăcăminte personale le-a depozitat la nora sa, care locuia la câteva blocuri lângă.

Ulterior, reclamanta a refuzat să achite atât chiria, cât şi debitele restante, inclusiv să-i predea cheile imobilului proprietate (schimbase anterior butucul uşii de acces) fiind nevoit să o evacueze silit cu sprijinul poliţiei şi al unui executor şi să mai achite şi suma de 1860 lei cu titlu de onorariu de executare - fiind emisă factura de către BEJ Dd pentru dosarul, costurile suplimentare generate fiind în total de cca. 6415 lei, pe care nu i le-a mai pretins, însă cu care se constituie la prezenta acţiune parte civilă în dosar, solicitând la această sumă şi dobânda fiscală.

În ceea ce priveşte debitele restante la data de, a achitat suma de 3725,23 lei către Asociaţia de Proprietari 91 Nordului, cu sediul în Bacău, str. Nordului, nr. 8, sc. C, ap. 16 jud. Bacău, , reprezentând restanţele - cota parte a cheltuielilor de întreţinere ale fostului proprietar şi utilizator al bunului pentru apartamentul situat în Bacău, întrucât ulterior intenţiona înstrăinarea sa iar administratorul refuza să ia act de menţiunile din actul de adjudecare care stipula faptul că bunul a fost achiziţionat liber de sarcini.

Conform înţelegerii cu promitenţii cumpărători, a specificat că bunul pe care îl vinde este liber de sarcini, conform conţinutului actului de adjudecare, în baza căruia el devenise proprietar, iar instituţia bancară de la care aceştia contractaseră creditul ipotecar le-a specificat că pentru eligibilitate la creditare pentru imobilul ce face obiectul evaluării trebuie prezentate documente din care să rezulte faptul că ceea ce este prevăzut în actul de adjudecare este real şi anume că nu există debite către furnizorii de utilităţi şi prestatorii de servicii de gospodărie comunală.

Debitele restante erau doar cele aferente perioadei ianuarie 2010 - iulie 2015, iar conform actului de adjudecare, din dosarul, în baza căruia el a devenit proprietar, se menţionează că intră în posesia bunului începând cu data de, fapt pentru care nu îi reveneau, întrucât erau anterioare acestei date şi se impunea a fi radiate.

Ulterior, a achitat Serviciului de Gospodărire Comunală Bacău - Centrul Zonal Bacău - - suma de 113 lei, fiind emisă chitanţa nr., contravaloarea rebranşării la apă/canal, către sumele de 283 lei, 13 lei, 222 lei, 9 lei, 53 lei, 35 lei contravaloarea facturilor şi a rebranşărilor la utilităţi a imobilului utilizat de reclamantă anexată, factura nr.  , nr., nr. şi nr. pentru a readuce bunul la o stare în care ar fi putut fi utilizat, aspect care dovedeşte faptul că nu el ar fi obţinut avantaje de la reclamanţi, ci invers.

În ceea ce priveşte bunurile deteriorate şi abandonate de reclamantă, acestea au fost evacuate ulterior din apartament, întrucât prezentau miros urât, erau inestetice, cuprinse de mucegai, perdelele/draperiile au stat în soare şi erau rupte, iar atât reclamanta, cât şi sora sa, Neacşu Elena, care a fost prezentă la predarea imobilului, nu au mai venit să le ridice sau să se intereseze de acestea până la data indicată în procesul-verbal de evacuare întocmit de BEJ dd în dosarul nr. din data de, respectiv până la, deşi aveau la dispoziţie adresa sa de corespondenţă şi l-ar fi putut contacta.

În conformitate cu prevederile art. 899 din Codul de procedură civilă, debitorii aveau termen până la data menţionată în procesul-verbal de evacuare, 10.01.2016 (fără a solicita prelungirea termenului), să-şi ridice bunurile şi să achite cheltuielile ocazionate de depozitarea lor, deşi aceste cheltuieli nu i le-a solicitat, fapt pentru care şi prezenta acţiune formulată este tardivă şi prescrisă.

Pârâtul a mai precizat că întreaga instalaţie electrică, sanitară, cât şi termică, inclusiv centrala nu erau funcţionale la data predării şi ulterior vânzării imobilului, iar actualii proprietari ………..trebuit să le înlocuiască, aspect care nu susţine afirmaţiile reclamanţilor cum că ar fi adus vreun plus de valoare imobilului ulterior datei efectuării evaluării, aspecte care puteau fi contestate pe cale separată anterior vânzării în cadrul procedurii de executare silită, conform prevederilor art. 711- 714 din Codul de procedură civilă, şi despre care el nu a putut să aibă cunoştinţă.

A solicitat totodată reclamantei să facă dovada îmbunătăţirilor aduse apartamentului cu documente justificative - facturi, bonuri, procese-verbale de punere în funcţiune a centralei termice, cu precizarea de a se îndrepta iniţial împotriva creditorilor cu eventualele pretenţii băneşti, aceştia fiind beneficiarii veniturilor din vânzarea imobilului.

De asemenea, a solicit reclamanţilor să facă dovada provenienţei bunurilor pe care le solicită cu acte justificative, raportat la calitatea morală a acestora.

A solicit totodată reclamanţilor să facă dovada modului prin care i-ar fi solicitat predarea vreunui bun, la data invocată de către aceştia - …. sau ulterior, cu precizarea faptului că până la prezenta acţiune fosta proprietară nu l-a mai contactat în vreun fel iar el nu își permitea să-i închirieze vreun depozit pentru păstrarea unor deşeuri sau vechituri abandonate, obligaţie pe care de altfel nu și-a asumat-o, crezând că doreşte să se debaraseze de ele.

În ceea ce priveşte calitatea morală a reclamanţilor, care ridică suspiciuni şi cu privire la cea a martorului, a menționat că în Dosarele ….. Curtea de Apel Bacău a dispus ca fiul proprietarei AA, respectiv BbMihai, să fie condamnat pentru trafic de persoane, trafic de minori, proxenetism şi şantaj la o pedeapsă privativă de libertate, este recidivist are de achitat cheltuieli de judecată statului şi daune morale victimelor sale iar prezenta acţiune are caracter tendenţios, având ca scop principal şicanarea sau şantajarea sa, în vederea obţinerii unor sume de bani sau a altor avantaje.

Referitor la martorul indicat de reclamanţi, în persoana d-nei Voiadeş Ana Maria, a solicitat ca reclamanţii să comunice dacă este sau nu rudă cu vreunul dintre ei, cu soţii/soţiile lor, natura legătuilor dintre ei, dacă a locuit sau locuieşte împreună cu ei/soţii/rudele lor, o susţin financiar sau alte aspecte care ar putea influenţa obiectivitatea declaraţiilor, raportat la faptul că nu a fost prezentă la evacuare.

Pârâtul a solicitat totodată şi obligarea reclamanţilor în solidar la restituirea cheltuielilor de judecată ocazionate de prezenta acţiune - taxe de timbru, onorariu avocat pe care le-a estimat la 1000 lei, precum şi a debitelor achitate fără temei legal furnizorilor de servicii, utilităţi dovedite cu înscrisuri şi care se ridică la suma de 6415 lei, la care să fie adăugată dobânda fiscală, precum şi cele generate de lipsa utilizării bunului timp de 3 luni septembrie - noiembrie 2015, estimate la 3800 lei (un imobil cu trei camere în zona respectivă se închiriază cu preţuri cuprinse între 1250 -1450 lei/lună).

Pârâtul a susţinut că între el şi reclamanţi nu există raporturile juridice obligaţionale invocate de aceştia, fapt pentru care cererea lor este neîntemeiată.

A solicitat anularea acţiunii şi pentru lipsa semnăturilor reclamanţilor, în conformitate cu prevederile art. 194- 196 din Codul civil, cu obligarea acestora la plata cheltuielilor de judecată ocazionate estimate la 1000 lei (onorariu apărător, tehnoredactare documente, copii xerox, corespondenţă).

În drept, a invocat dispoziţiile art. art. 194 - 196, 205 şi 1345 din codul civil şi art. 899 cod procedură civilă.

În dovedire, a solicitat încuviinţarea probei cu înscrisuri, audierea reclamantei AA şi a martorului Neacşu Elena, sora reclamantei. A anexat înscrisuri, în copie: hotărâre portal just dosar 1317/110/2015, anunţuri închirieri apartamente site olx.ro, print screen, chitanţe care atestă plăţile efectuate către Asociaţie - seria APN nr. 0024244, facturi/chitanţe, factură executare 623/05.11.2015 emisă de către BEJ Azoitei Neculai, contract închiriere FN/09.09.2015.

La data de 16.10.2017, reclamanții au formulat răspuns la întâmpinare, depus la filele 105-106, prin care au solicitat respingerea apărărilor invocate de pârât și admiterea acţiunii.

Cu privire la excepţia nulităţii acţiunii, au susținut că se impune respingerea acesteia ca nefondată, raportat la dispozițiile art. 196 alin. 2 din Codul de procedură civilă, conform cărora lipsa semnăturii se poate acoperi în tot cursul judecaţii în primă instanţă.

Având în vedere susţinerile pârâtului cu privire la faptul că a achiziţionat imobilul prin executare silită, „liber de orice sarcini și vreun drept real - abitație etc., această noţiune vizează exclusiv eventuale menţiuni ce ar putea fi înscrise în cartea funciară. Or, datoriile la care se referă pârâtul că le-ar fi achitat nu sunt de natura celor vizate de noţiunea de „sarcini”.

În altă ordine de idei, dreptul de proprietate asupra imobilului respectiv a fost transferat prin procedura executării silite. În această situaţie, adjudecatarul a preluat respectivul bun cu toate datoriile existente la momentul adjudecării. Aceste datorii erau cunoscute de către adjudecatar și însușite de către acesta. Odată în plus, nu putem îngloba în noţiunea de sarcini aceste datorii de care face vorbire pârâtul.

Totodată, au invocat reaua-credință a pârâtului care, prin maniera în care prezintă lucrurile în întâmpinare, încearcă să inducă în eroare instanţa de judecată. În acest sens, pârâtul a afirmat că în urma înţelegerii cu reclamanta, înţelegere ce s-a materializat în acea convenţie de închiriere, ea şi-ar fi asumat obligaţia de a acoperi debitele către furnizorii de utilităţi. Analizând conţinutul convenţiei de închiriere, este evident faptul că maniera în care pârâtul a prezentat situația de fapt prezintă valenţe distincte de realitate.

În realitate, înţelegerea cu pârâtul a fost în sensul de a nu mai face nicun fel de demersuri pentru a ataca actul de adjudecare, în condiţiile în care acesta a afirmat că îi va da o perioadă de răgaz în care poate folosi imobilul şi că tot el va achita integral debitele restante.

În ceea ce priveşte afirmaţia pârâtului cu privire la faptul că instalaţia termică, sanitară şi cea electrică era nefuncţională este neadevărată, lucru infirmat și de actele din dosarul de executare.

Cu privire la înţelegerea dintre pârât şi promitenţii cumpărători, pe de o parte, reclamanţii au susţinut că sunt străini de acest raport juridic iar pe de altă parte, raportat la menţiunea făcută de acesta cu privire la eventualele debite către furnizorii de servicii rezultă dincolo de orice tăgadă că acesta și-a asumat acoperirea acestora.

Un ultim aspect supus atenţiei instanţei vizează susţinerea pârâtului cu privire la bunurile rămase în apartament, reclamanţii menţionând odată în plus că de fiecare dată când le-au solicitat, s-au lovit de refuzul acestuia.

De asemenea, au solicitat respingerea excepţiei prescripţiei acţiunii invocată de pârât având în vedere data procesului-verbal de evacuare şi data sesizării instanţei de judecată.

La termenul de judecată din data de 05.12.2017, avocatul reclamanţilor a semnat acţiunea pentru reclamantul BbMihai.

Prin încheierea de şedinţă de la acelaşi termen de judecată (filele 112-113), instanţa a admis excepţia lipsei calităţii procesuale active a reclamantului BbMihai, excepție invocată din oficiu, având în vedere că din motivarea acţiunii rezultă că acesta nu a fost proprietarul apartamentului şi nici a bunurilor mobile ce fac obiectul acţiunii în revendicare, acţionând ca mandatar al mamei sale, reclamanta AA.

Or, potrivit art. 36 din Codul de procedură civilă, „Calitatea procesuală rezultă din identitatea dintre părţi şi subiectele raportului juridic litigios, astfel cum acesta este dedus judecăţii. Existenţa sau inexistenţa drepturilor şi a obligaţiilor afirmate constituie o chestiune de fond.”

Cum reclamantul BbMihai și pârâtul Berariu Eugen nu sunt părți ale raportului juridic litigios, dedus judecății, este fondată excepția lipsei calității procesuale active a acestuia.

Instanţa a calificat, la acelaşi termen de judecată, întâmpinarea formulată de pârât ca având caracter reconvenţional în privinţa sumelor solicitate de la reclamanţi în cuantum de 6415 lei, reprezentând debite achitate furnizorilor de utilităţi, şi de 3800 lei, pentru lipsa utilizării bunului, şi i-a pus în vedere pârâtului obligaţia de a achita taxe judiciare de timbru aferente, de 425,75 lei, respectiv 271 lei, precum şi să indice temeiul juridic pentru cele două sume solicitate.

La data de . pârâtul a depus la dosar concluzii scrise, la filele 116-117, solicitând instanţei să respingă acţiunea formulată de reclamanți, să constate nulitatea sa, prescripţia dreptului invocat şi să dispună obligarea reclamanţilor la plata cheltuielilor de judecată și restituirea prejudiciului creat.

După cum rezultă din conţinutul procesului-verbal de evacuare-predare silită nr. . încheiat la data de ., toate bunurile descrise ca fiind găsite în imobil sunt într-o stare avansată de uzură, degradate iar termenul de ridicare a lor era stabilit până la data de . (filele 62-63), obligaţie la care nu a consimţit în totalitate, însă pe care a respectat-o.

Astfel, dacă până la data de . reclamanţii ar fi vrut să reintre în posesia unor bunuri degradate, inestetice şi uzate moral, nu ar fi aşteptat să se scurgă un termen de 2 ani pentru a efectua demersurile legale necesare, fapt care vine să susțină şi caracterul tendenţios şi şicanator al prezentei acţiuni formulate de reclamant şi totodată reaua- credinţă a lor.

A subliniat și că până la introducerea prezentei reclamanții nu au mai formulat vreo cere legală raportat la faptul că deţineau adresa sa de corespondenţă şi puteau să-i înainteze o scrisoare recomandată.

În ceea ce priveşte documentele depuse la dosar de pârâţi (filele 69-75), datând din intervalul ., acestea nu pot prezenta relevanţă întrucât atestă achiziţionarea de către unul dintre reclamanţi, BbMihai, care figurează cu domiciliul în Bacău, .  a unei centrale şi alte elemente de instalaţie fără a se specifica şi unde sunt montate.

De menţionat este faptul că timp de 5 ani la imobilul situat la adresa din Bacău, . nu a mai locuit nimeni, figurând 0 persoane prezente pe listele asociaţiei de proprietari, bunul fiind debranşat de la apă, canal, energie electrică şi gaze naturale, iar din discuţiile cu numiţii . - administratorul Asociaţiei de Proprietari 91 Nordului şi preşedintele . şi-ar fi achiziţionat un apartament în imediata aporpiere, pe numele său sau al concubinei, pe care şi l-a modernizat în acest interval de timp şi unde locuia efectiv.

După cum rezultă din filele 76-115, raportul de evaluare a imobilului nr. 29/21.07.2008, la data ipotecării sale bunul deja avea îmbunătăţirile pretinse de către reclamanţi ca fiind făcute ulterior.

Astfel, la fila 78 se prevăd pardoselile din covor PVC şi gresie, tâmplăria de PVC şi centrala termică proprie, funcţională, aspect care întărăşte afirmaţia numiţilor Prisecaru Elena - administratorul Asociaţiei de Proprietari 91 Nordului şi preşedintele Gabara Vanoni cum că reclamantul a montat aceste bunuri la alt apartament.

De asemenea, instalaţia termică, sanitară şi electrică conform aceluiaşi raport de evaluare există deja, toate fiind funcţionale, mai mult decât atât chiar bine întreţinute.

Ulterior datei raportului de evaluare, bunul imobil a rămas în exploatarea exclusivă a reclamanţilor iar eventualele deteriorări datorate utilizării respectivelor instalaţii reveneau în sarcina acestora.

Având în vedere cele prezentate a susținut că între el şi reclamanţi nu există raporturile juridice obligaţionale invocate de aceştia, fapt pentru care cererea lor este neîntemeiată, solicitând anularea acţiunii cu obligarea acestora la plata tuturor cheltuielilor de judecată ocazionate estimate la 1000 lei (onorariu apărător, tehnoredactare documente, copii xerox, fax, corespondenţă etc).

În drept, a invocat dispoziţiile art. 194 -196, art. 205 şi art. 1345 din codul civil şi art. 899 din Codul de procedură civilă.

Cu privire la excepția tardivității acțiunii în revendicare mobiliară formulată de reclamanți, instanța o apreciază ca fiind întemeiată.

În fapt, în dosarul de executare nr. …, instrumentat de executorul judecătoresc Ee, reclamanta AA a fost executată silit în calitate de garant ipotecar pentru un credit contractat de la …. de către debitoarea principală …... Imobilul cu care reclamanta a garantat acest credit, respectiv apartamentul compus din trei camere și dependințe situat în mun. …, a fost vândut la licitație publică în procedura executării silite, fiind adjudecat de pârâtul Berariu Eugen, prin actul de adjudecare nr. …, emis de BEJ Ee.

Pârâtul a pus în executare silită actul de adjudecare, în cadrul dosarului de executare silită nr. .., instrumentat de executorul judecătoresc Dd. Imobilul a fost predat pârâtului prin procesul-verbal de predare silită a bunurilor imobile din data de ….., fiind de față sora reclamantei, respectiv numita Neacșu Elena. S-a consemnat în procesul-verbal bunurile mobile identificate în apartament, menţionându-se că sunt lăsate în custodia pârâtului, până cel târziu la data de 10.01.2016.

În drept, pârâtul a invocat nerespectarea termenului impus de art. 899 din Codul de procedură civilă, conform căruia „Depozitarea bunurilor mobile - (1) Dacă executarea priveşte un imobil în care se găsesc bunuri mobile ce nu formează obiectul executării şi pe care debitorul nu le ridică singur ori sunt sechestrate într-o altă urmărire, executorul va încredinţa aceste bunuri în păstrarea unui administrator-sechestru, care poate fi chiar creditorul, pe cheltuiala debitorului. Despre această măsură va fi înştiinţat creditorul în folosul căruia bunurile au fost sechestrate. (2) Dispoziţiile prezentei cărţi referitoare la administratori-sechestru în materie de urmărire mobiliară propriu-zisă sunt aplicabile în mod corespunzător. (3) Dacă bunurile lăsate în depozit nu sunt sechestrate în favoarea altei urmăriri, executorul va fixa, prin procesul-verbal arătat la art. 900, termenul în care debitorul trebuie să le ridice, care nu poate fi mai lung de o lună.”

La termenul de judecată din data de ….., instanța a considerat că termenul de o lună prevăzut de art. 899 alin. 3 din Codul de procedură civilă este prevăzut pentru ridicarea bunurilor de către debitor, iar nu pentru formularea acțiunii în revendicare. Totuși, din oficiu, instanța a pus în discuție excepția tardivității, invocată de pârât, dar din perspectiva termenului stabilit de art. 901 alin. 3 din Codul de procedură civilă.

Potrivit acestui text legal, „Vânzarea bunurilor lăsate în depozit - (1) Dacă debitorul nu ridică bunurile în termenul arătat în procesul-verbal prevăzut la art. 900 şi acestea au valoare de piaţă, ele vor fi scoase în vânzare, inclusiv cele care sunt insesizabile prin natura lor, potrivit regulilor din materia vânzării bunurilor mobile urmăribile. (2) Preţul bunurilor vândute, după deducerea cheltuielilor de executare silită, inclusiv a cheltuielilor de vânzare şi a remuneraţiei administratorului-sechestru, va fi consemnat pe numele debitorului, care va fi înştiinţat despre aceasta potrivit dispoziţiilor privitoare la comunicarea şi înmânarea citaţiilor. Dispoziţiile art. 900 se aplică în mod corespunzător. (3) Bunurile care nu au valoare de piaţă sunt declarate abandonate. De asemenea, la cererea creditorului, executorul judecătoresc poate declara abandonate bunurile mobile care au valoare de piaţă şi nu au fost revendicate de debitor sau de altă persoană care ar dovedi calitatea de proprietar, în termen de 4 luni de la data încheierii procesului-verbal de predare silită. (4) Despre toate acestea va fi înştiinţat şi debitorul, potrivit dispoziţiilor prevăzute la alin. (2), precum şi organul financiar local pentru a prelua bunurile abandonate. Dispoziţiile art. 780 se aplică în mod corespunzător.”

Aşadar, în materie de executare silită, legiutorul a stipulat un termen legal de 4 luni de la data încheierii procesului-verbal de predare silită în care debitorul sau altă persoană care ar dovedi calitatea de proprietar poate formula acţiune în revendicarea bunurilor mobile aflate în imobilul supus executării silite. După expirarea acestui termen, instanţa consideră că debitorul este decăzut din dreptul de a revendica bunurile aflate în imobil.

În cauză, procesul-verbal de predare silită a apartamentului adjudecat de către pârât este încheiat de executorul judecătoresc Dd la data de ….., fiind stabilit termen de ridicare a bunurilor de către reclamanta AA cel târziu la ...

Aşadar, instanţa apreciază că termenul legal de 4 luni este cu mult depăşit în cauză, acţiunea în revendicare fiind înregistrată la instanţă la data de 20.07.2017, respectiv după un an şi 8 luni de la data procesului-verbal de predare silită a imobilului.

În consecinţă, instanţa va admite excepţia tardivităţii acţiunii în revendicare, invocată de pârât şi de instanţă din oficiu, şi va respinge ca tardiv formulată acţiunea în revendicare formulată de reclamanta AA în contradictoriu cu pârâtul Berariu Eugen.

Referitor la excepţia inadmisibilităţii acţiunii de îmbogăţire fără justă cauză, invocată din oficiu, instanța o apreciază ca fiind fondată în cauză.

În fapt, reclamanta Bodoș Violeta a susținut că a înlocuit centrala termică din apartamentul adjudecat de pârât și că a efectuat o serie de îmbunătățiri în baia apartamentului, lucrări ce nu au fost avute în vedere la evaluarea apartamentului realizată în procedura executării silite, prin raportul de evaluare din data de …..

Analizând conţinutul acestui raport de evaluare depus la filele 21-60 din dosar, instanţa reţine însă că apartamentul era dotat cu centrală termică la momentul evaluării.

În drept, instanţa reţine că, potrivit art. 1345 din Codul civil, „Condiţii - Cel care, în mod neimputabil, s-a îmbogăţit fără justă cauză în detrimentul altuia este obligat la restituire, în măsura pierderii patrimoniale suferite de cealaltă persoană, dar fără a fi ţinut dincolo de limita propriei sale îmbogăţiri.”, însă potrivit art. 1348 din Codul civil, „Caracterul subsidiar - Cererea de restituire nu poate fi admisă, dacă cel prejudiciat are dreptul la o altă acţiune pentru a obţine ceea ce îi este datorat.”

Instanța consideră că, practic, reclamanta este nemulțumită de prețul stabilit pentru imobil la licitația publică în urma căreia pârâtul a adjudecat apartamentul, preț stabilit în baza raportului de evaluare indicat. Or, instanța reține că acest preț s-a regăsit în publicația de vânzare emisă pentru licitația publică la care a participat pârâtul, iar reclamanta avea posibilitatea de a formula contestație la executare împotriva publicației de vânzare sub aspectul neconformității prețului stabilit cu starea actuală a imobilului, iar contestația la executare are natura juridică a unei acțiuni în realizare ce se impunea a fi utilizată de către reclamanta nemulțumită.

În consecință, instanța va admite excepţia inadmisibilităţii acţiunii de îmbogăţire fără justă cauză, invocată din oficiu, și va respinge ca inadmisibilă acţiunea de îmbogăţire fără justă cauză formulată de reclamanta AA în contradictoriu cu pârâtul Berariu Eugen.

În ceea ce priveşte cererea reconvenţională formulată de pârât, prin care a solicitat de la reclamanţi suma de 6415 lei, reprezentând debite achitate furnizorilor de utilităţi, şi suma de 3800 lei, pentru lipsa utilizării bunului, și pentru care instanța i-a pus în vedere obligaţia de a achita taxe judiciare de timbru aferente, de 425,75 lei, respectiv 271 lei, instanţa constată că pârâtul nu a achitat aceste taxe judiciare de timbru stabilite şi comunicate de instanţă, fiind întemeiată excepţia netimbrării cererii, invocată din oficiu.

În drept, instanța reține că, potrivit art. 197 din Codul de procedură civilă, „Timbrarea cererii - În cazul în care cererea este supusă timbrării, dovada achitării taxelor datorate se ataşează cererii. Netimbrarea sau timbrarea insuficientă atrage anularea cererii de chemare în judecată, în condiţiile legii.”

În consecinţă, instanţa va admite excepţia netimbrării cererii reconvenţionale, invocată din oficiu, şi va anula ca netimbrată cererea reconvenţională formulată de pârâtul Berariu Eugen în contradictoriu cu reclamanta AA.

Întrucât prin încheierea de şedinţă de la data ….. instanţa a admis excepţia lipsei calităţii procesuale active a reclamantului BbMihai, excepție invocată din oficiu, instanţa va respinge acţiunea formulată de reclamantul bbb în contradictoriu cu pârâtul Berariu Eugen, ca fiind formulată de o persoană fără calitate procesuală activă.

În final, instanţa va respinge ca nefondată cererea pârâtului de obligare a reclamanţilor la plata cheltuielilor de judecată efectuate în cauză, estimate la suma de 1.000 lei, având în vedere că pârâtul nu a depus la dosar înscrisuri doveditoare cu privire la efectuarea acestor cheltuieli. Or, potrivit art. 452 din Codul de procedură civilă, „Dovada cheltuielilor de judecată - Partea care pretinde cheltuieli de judecată trebuie să facă, în condiţiile legii, dovada existenţei şi întinderii lor, cel mai târziu la data închiderii dezbaterilor asupra fondului cauzei.”

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE

Admite excepţia tardivităţii acţiunii în revendicare, invocată de pârât şi de instanţă din oficiu.

Respinge ca tardiv formulată acţiunea în revendicare formulată de reclamanta AA,  în contradictoriu cu

Admite excepţia inadmisibilităţii acţiunii de îmbogăţire fără justă cauză, invocată din oficiu.

Respinge ca inadmisibilă acţiunea de îmbogăţire fără justă cauză formulată de reclamanta AA în contradictoriu cu pârâtul

Admite excepţia netimbrării cererii reconvenţionale, invocată din oficiu.

Anulează ca netimbrată cererea reconvenţională formulată de pârâtul Berariu Eugen în contradictoriu cu reclamanta AA.

Respinge acţiunea formulată de reclamantul n contradictoriu cu pârâtul ca fiind formulată de o persoană fără calitate procesuală activă.

Respinge ca nefondată cererea pârâtului de acordare a cheltuielilor de judecată.

Cu drept de apel în termen de 30 de zile de la comunicare.

Cererea de apel se depune la Judecătoria Piatra Neamţ.

Pronunţată în şedinţă publică, azi, 13.02.2018.

Domenii speta

Spete similare