Cerere având ca obiect reconstituire vechime. Calitate procesuală pasivă. Calitatea de deţinător de arhivă. Dovada distrugerii arhivei

Prin cererea înregistrată pe rolul instanţei la data de XXXXX, sub nr. XXXXX, reclamanta XXXXX a  chemat în judecata pe pârâta CASA JUDEŢEANĂ DE PENSII XXXXX, şi a solicitat  ca prin hotărârea ce se va pronunţa, să se constate că în perioada XXXXX, a desfăşurat activitate în sectorul legumicol, la fostul CAP XXXXX, comuna XXXXX Judeţul XXXXX, şi în perioada  XXXXX, în sectorul vegetal, 1a fosta Asociaţie Agricola XXXXX, activitate ce constituie vechime în muncă.

În temeiul dispoziţiilor art. 411 alin.2 C. pr. civilă a solicitat şi judecata cauzei în lipsă.

Motivând cererea a arătat reclamanta că, în perioada XXXXX, a desfăşurat activitate, în sectorul legumicol, 1a fostul XXXXX iar in perioada XXXXX, a desfăşurat activitate, în sectorul vegetal, 1a fosta Asociaţie Agricola XXXXX.

Precizează că, cele doua unităţi agricole unde a lucrat, s-au desfiinţat în urma evenimentelor de la 22 decembrie 1990.

În vederea obţinerii înscrisurilor doveditoare a activităţii prestate,  s-a adresat Primăriei comunei XXXXX pentru a-i elibera o adeverinţă în acest sens, însă prin adresa nr. XXXXX i s-a comunicat că" cele doua unităţi agricole nu i-au predat arhiva la desfiinţare si nici nu deţine elemente de arhivă din care sa reiasă vechimea în munca şi perioada lucrata de foştii lucrători CAP. "

Susţine că, potrivit dispoziţiilor art. 160 alin 1 din Legea 263/2010: „(1) Certificarea stagiului de cotizare, realizat anterior datei de 1 aprilie 2001, se face de CNPP, prin casele teritoriale de pensii, pe măsura preluării datelor din actele doveditoare prevăzute la art. 159 alin. (1).", şi conform art.159 alin 1: „(1) Pentru perioadele prevăzute la art. 16 lit. a) şi art. 17, dovada vechimii în muncă, a timpului util la pensie pentru agricultori şi a duratei de asigurare, realizată până la data de XXXXX, se face cu carnetul de muncă, carnetul de asigurări sociale sau cu alte acte prevăzute de lege”.

Apreciază reclamanta că, pârâta Casa Judeţeană de Pensii XXXXX are calitatea specială de păstrător al arhivei, şi, în consecinţă  pentru opozabilitatea hotărârii de constatare a timpului util la pensie este necesară judecata în contradictoriu cu această instituţie publică care are în cazul arhivei CAP atribuţii de păstrare, verificare a documentelor respective şi de eliberare a adeverinţei cu privire la datele care rezultă din acestea.

Mai arată că, în ce priveşte calitatea procesuala pasivă s-a pronunţat şi Înalta Curte de Casaţie si Justiţie prin Decizia nr. 2/2016 (Complet RIL) prin care a admis recursul in interesul legii declarat de Colegiul de conducere al Curţii de Apel Suceava şi a statuat că justifică legitimare procesuală pasivă casele teritoriale de pensii, în situaţia în care nu există documente primare.

În contextul în care arhiva nu există, acestea nu se pot realiza decât pe calea acţiunii în justiţie în constatarea dreptului privind recunoaşterea acestui timp util.

Potrivit art. 163 din Legea 263/2010, constituie stagiu de cotizare şi timpul util la pensie realizat de agricultori în condiţiile reglementate de Legea nr.80/1992, precum şi cel realizat anterior apariţiei Legii nr.80/1992.

Conform art. 32 alin. l, 2 şi 3 din Legea nr.80/1992, constituie timp util la pensie şi perioada în care persoanele au realizat un volum de muncă în fostele cooperative agricole de producţie; timpul util se stabileşte prin raportarea volumului total de muncă exprimat prin norme la cel mai mic volum anual de norme stabilit de adunarea generală, fără însă ca acesta să poată depăşi numărul de ani în care volumul de muncă a fost prestat.

Menţionează reclamanta că în perioada de timp pentru care a solicitat reconstituirea vechimii în muncă, a lucrat împreuna cu XXXXX si XXXXX, ambele domiciliate in comuna XXXXX,sat XXXXX județul XXXXX, în aceeaşi echipă, îndeplinindu-şi normele planificate.

În drept, şi-a întemeiat cererea pe dispoziţiile art. 16 lit. a) , art. 17,art. 159 alin. (I). art. l60 alin 1, art. 161, art. 163 din Legea 263/2010, art. 32 alin. l, 2 şi 3 din Legea nr. 80/199, iar în dovedirea susţinerilor a depus un set de înscrisuri şi solicită şi administrarea probei testimoniale, urmând sa fie audiaţi martorii: XXXXX si XXXXX, ambii domiciliaţi în comuna XXXXX,sat XXXXX, județul XXXXX.

Pârâta Casa Judeţeană de Pensii XXXXX, în termen legal, a formulat întâmpinare prin care a solicitat pe fond, respingerea acţiunii ca neîntemeiată.

Invocă pârâta, excepția lipsei calităţii procesuale pasive a CJP XXXXX.

Arată că, având în vedere obiectul cererii de chemare în judecată, reclamanta ar fi trebuit să-şi întemeieze în drept cererea pe dispoziţiile art. 279 din Codul Muncii, dispoziţii referitoare la procedura reconstituirii vechimii în muncă şi nu pe prevederile Legii nr. 263/2010.

Precizează că, pentru persoanele aflate în activitate în cadrul fostelor C.A.P.-uri nu li s-au întocmit carnete de muncă, ci carnete de membru cooperator, vizate lunar şi anual, iar pentru evidenţa zilelor de muncă şi a contribuţiei la casa de pensii se întocmeau fişe individuale.

În urma desfiinţării cooperativelor agricole de producţie, în conformitate cu art. 48 şi 49 din HG nr. 131/1991 privind regulamentul de aplicare a Legii nr. 18/1991 a fondului funciar: ''Comisia de lichidare va întocmi o situaţie privind evidenţa muncii efectuate de cooperatorii activi şi a veniturilor obţinute de aceştia, pe care o va înainta, sub semnătură, organelor judeţene ale casei de pensii şi asigurări sociale ale ţărănimii”.

Consideră că în perioada a cărei reconstituire este solicitată în cauză, reclamanta nu se regăseşte în situaţia timpului util comunicat CJP XXXXX conform dispoziţiilor evocate, astfel că aceasta nu poate sta în faţa instanţei în calitate de pârât cât timp nu are atribuţii în reconstituirea vechimii în muncă a reclamantei.

Mai arată că prin Decizia nr. 2/2016 a ÎCCJ s-a reţinut că, în cazul existenţei documentelor primare, persoana interesată, care nu posedă dovezi privind vechimea în muncă sau activitatea desfăşurată în anumite grupe de muncă, are deschisă calea unei acţiuni în realizare - obligaţie de a face - având ca obiect obligarea deţinătorului de arhivă de a elibera adeverinţa constatatoare a vechimii în muncă.

Subliniază faptul că, potrivit adresei nr. XXXXX depusă de reclamantă la dosarul instanţei cu titlu de probă, Primăria com. XXXXX certifică faptul că fostele CAP XXXXX şi Asociaţia Agricolă „XXXXX,, nu au predat arhivele la desfiinţare situaţie în care nu deţine elemente din care să rezulte vechimea în muncă a reclamantei.

Consideră că în situaţia în care nu s-a făcut dovada distrugerii documentelor fostelor unități unde reclamanta și-a desfășurat activitatea, în cauză primează identificarea în concret a deţinătorului arhivei fostului CAP XXXXX şi a fostei Asociaţii Agricole „XXXXX,,.

Pe fond, susţine că, reclamanta a solicitat reconstituirea vechimii în muncă realizată în cadrul fostului CAP XXXXX şi Asociaţia Agricolă „XXXXX,, jud. XXXXX în perioadele XXXXX şi XXXXX şi nu revizuirea drepturilor de pensie.

În acest context, pârâta solicită instanţei ca, urmare administrării probelor (înscrisuri şi martorii propuşi de partea reclamantă) să dispună constatarea fără echivoc a situaţiei de fapt a reclamantei cu privire desfăşurarea activităţii acesteia.

Pârâta precizează că, în conformitate cu art. 17 alin. 3 din Legea nr. 263/2010 coroborat cu art. 121 din HG nr. 257/2011, constituie stagiu de cotizare şi timpul util la pensie realizat de agricultori în condiţiile reglementate de legislaţia privind pensiile agricultorilor anterioară datei de XXXXX.

Modalitatea de stabilire a acestui timp util este detaliată în normele de aplicare a legii astfel că prin timp util la pensie se înţelege perioada care foştii membrii cooperatori au realizat un volum de muncă în fostele unităţi agricole calculat conform metodologiei utilizate în Legea nr. 80/1992 republicată cu modificările ulterioare.

Art. 32, alin. 2 şi 3 din acesta lege prevede că: Timpul util se stabileşte în ani prin raportarea volumului de munca exprimat în norme, însumat pe întreaga perioada în care persoana asigurată a lucrat în fosta cooperativa agricolă de producţie, la cel mai mic volum anual de norme stabilit de adunarea generală în perioada respectivă.

Consideră relevant pentru instanţă faptul că, în urma desfiinţării cooperativelor agricole de producţie, în conformitate cu art. 48 şi 49 din HG nr. 131/1991 privind regulamentul de aplicare a Legii nr. 18/1991 a fondului funciar: "Comisia de lichidare va întocmi o Situaţie privind evidenţa muncii efectuate de cooperatorii activi şi a veniturilor obţinute de aceştia, pe care o va înainta, sub semnătura, organelor judeţene ale casei de pensii şi asigurări sociale ale ţărănimii."

În drept, își întemeiază întâmpinarea pe dispoziţiile art. 205 Cod Procedură Civilă.

Excepţia lipsei calității procesuale pasive a Casei Judeţene de Pensii XXXXX, invocată de această pârâtă, a fost soluţionată de instanţă prin încheierea de şedinţă de la termenul de judecată din data de XXXXX, în sensul respingerii ca nefondată, pentru motivele expuse în încheierea de şedinţă..

În cauză, conform adresei nr. XXXXX (fila 6 la dosar), Primăria Comunei XXXXX atestă faptul că această instituție nu deține arhiva fostului CAP XXXXX și a Asociației XXXXX, comunicând totodată reclamantei că în urma desființării celor două unități nu le-au fost predate documentele de arhivă precum și faptul că nu dețin elemente de arhivă din care să reiasă vechimea în muncă și perioada lucrată pentru foștii lucrători CAP.

 Primăria XXXXX nu este deţinătorul de arhivă al fostului CAP XXXXX și a Asociației XXXXX, astfel că devin incidente dispoziţiile Deciziei nr. 2/2016 a ÎCCJ, Casa Judeţeană de Pensii XXXXX având calitate procesuală pasivă în cauză.

Cum reclamanta nu s-a prezentat să-şi susţină acţiunea, instanța a dispus adresă către Arhivele Naționale – Biroul Județean XXXXX, pentru a comunica date privind evidenţa fostului CAP „XXXXX” din comuna XXXXX, jud. XXXXX şi fosta Asociaţie Agricolă XXXXX, dacă au fost preluate documente de această instituţie sau dacă deţine date privind evidenţa fostului CAP „XXXXX” din comuna XXXXX, jud. XXXXX, şi fosta Asociaţie Agricolă XXXXX, precizând şi perioadele în discuţie, Arhivele Naționale – Biroul Județean XXXXX comunicând prin adresa nr. BJANTR – XXXXX că nu are în păstrare şi administrare aceste arhive şi nu deţin informaţii cu privire la locaţia arhivelor.

Pe fondul cauzei, acţiunea este neîntemeiată.

Prin prezenta cerere, reclamanta XXXXX în contradictoriu cu pârâta CASA JUDEŢEANĂ DE PENSII XXXXX a solicitat  ca prin hotărârea ce se va pronunţa, să se constate că în perioada XXXXX, a desfăşurat activitate în sectorul legumicol, la fostul CAP XXXXX, comuna XXXXX Judeţul XXXXX, şi în perioada  XXXXX, în sectorul vegetal,1a fosta Asociaţie Agricola „XXXXX”, activitate ce constituie vechime în muncă.

Acţiunea în constatare este admisibilă conform art. 35 din Codul de procedură civilă, doar dacă că reclamantul nu–şi poate realiza dreptul de a obţine un înscris care să facă dovada vechimii sale în muncă, înscris care să poată fi valorificat de CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII XXXXX pentru stabilirea drepturilor sale de pensie.

La termenul de judecată din data de XXXXX, fiind respinsă excepţia lipsei calității procesuale pasive, instanţa a reţinut că în cauză are calitate de pârâtă CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII XXXXX, nemaiexistând documente primare în ce priveşte activitatea desfăşurată de reclamantă în cadrul celor două unităţi agricole precizate.

În cauză, reclamanta nu a depus dovezi sau măcar un început de dovadă că ar fi desfășurat activitate în perioada XXXXX, în sectorul legumicol, la fostul CAP  XXXXX, comuna XXXXX Judeţul XXXXX, şi în perioada  XXXXX, în sectorul vegetal ,1a fosta Asociaţie Agricola XXXXX.

Deşi instanţa a solicitat reclamantei prin adresă (încheierea de şedinţă din data de XXXXX) să facă demersuri pentru identificarea deţinătorului de arhivă ale fostelor CAP-uri , unde aceasta susţine că a lucrat,  a înţeles să depună o copie după o cererea formulată către o persoană fizică – XXXXX,  cerere la care s-a răspuns în sensul că persoana către care s-a formulat cererea a avut calitatea de angajat al SA XXXXX deţinând funcţia de preşedinte şi  nu cunoaşte deţinătorul arhivelor în discuţie, făcând referire că ar cunoaşte faptul că arhivele au fost depozitate în condiţii improprii, la momentul lichidării societăților agricole aflându-se într-un stadiu avansat de deteriorare, în această stare fiind preluate de Primăria XXXXX.

Reclamanta nu s-a prezentat la termenele de judecată pentru a preciza dacă solicită administrarea probei cu martorii indicaţi în cererea de chemare în judecată pentru a-şi dovedi pretenţiile  şi nici nu a făcut dovada distrugerii arhivelor fostelor CAP  XXXXX, comuna XXXXX Judeţul XXXXX şi Asociaţia Agricolă XXXXX, singurele înscrisuri depuse de către aceasta fiind cererea adresată Primăriei XXXXX, răspunsul la cerere, extras din carnetul de muncă seria XXXXX, nr. XXXXX şi o adeverinţă privind activitatea desfăşurată de reclamantă în cadrul SC XXXXX, înscrisuri ce nu profită reclamantei.

Prin prevederile art. 1 alin. 2 din O.U.G. nr. 148/2008, la data de 01.01.2011 au fost abrogate dispoziţiile Decretului nr. 92/1976 privind carnetul de muncă.

Conform art.1 din Decretul nr. 92/1976 al Consiliului de Stat al RSR , privind carnetul de muncă,,Carnetul de muncă este actul oficial prin care se dovedește vechimea în muncă, vechimea neîntreruptă în muncă, vechimea neîntreruptă în aceeași unitate, vechimea în funcție, meserie sau specialitate, timpul lucrat în locuri de muncă cu condiții deosebite, retribuţia tarifara de încadrare şi alte drepturi ce se includ în aceasta,,.

La art.13 este prevăzut ca actele originale pe baza cărora se fac înscrieri în carnetul de muncă vor fi verificate, în ce privește îndeplinirea condițiilor legale de valabilitate - înainte de înscrierea în carnetul de munca - şi vizate de către jurisconsultul care asigura asistenta juridica a unităţii sau de o alta persoana cu pregătire corespunzătoare, delegată pentru acestea de conducerea unităţii.

Potrivit art. 279 din codul muncii, modificat prin OUG nr.148/2008 ,,vechimea în muncă stabilită până la data de 31 decembrie 2010 se probează cu carnetul de muncă.

Ori, persoanelor care au prestat activitate în cadrul fostelor CAP, nu li s-au întocmit carnet de muncă, ci carnet de membru cooperator, vizate lunar şi anual, iar pentru evidenta zilelor de muncă şi contribuţia la casa de pensii se întocmeau fişe individuale.

În cazul reclamantei, aceste înscrisuri nu au  mai fost regăsite pentru perioada solicitată, întrucât nu există nici un document care să ateste că reclamanta a prestat vreo activitate.

Art.14 din Decretul nr.92/1976, prevede procedura de reconstituire a vechimii in muncă în cazul în care se dovedeşte cu acte că arhivele au fost distruse, procedura aplicabilă şi foștilor membrii cooperatori, aspect care a fost interpretat de  către Curtea Constituțională prin Decizia nr.223/2002.

Prin decizia amintită, Curtea Constituțională a declarat ca dispozițiile art. 14 din Decretul nr. 92/1976 privind carnetul de muncă sunt neconstituționale în măsura în care anumite categorii de persoane sunt excluse de la posibilitatea reconstituirii vechimii în munca, în condițiile reglementate prin acest decret.

În acest sens, a arătat ca ,,alin. 1 al art. 14 din Decretul nr. 92/1976 condiţionează folosirea procedurii speciale pentru reconstituirea vechimii în muncă, respectiv activitatea care s-a depus pe baza unui contract de munca, funcţia, meseria sau specialitatea, de dovedirea "cu acte" a faptului ca arhivele în care se păstrau documentele din care rezulta aceste situaţii "au fost distruse". Aceasta condiționare limitează în mod nejustificat posibilitatea cetăţenilor de a cere reconstituirea vechimii în muncă. Imposibilitatea obţinerii unor acte doveditoare a activităţii depuse pe baza unui contract de muncă nu este determinată, în cele mai frecvente cazuri, de distrugerea completa a unor arhive. Arhivele respective s-ar putea să fi dispărut, fără să fie distruse, ori să fi fost distruse doar o parte din documente sau, datorită altor situații similare, sa nu se mai găsească actele doveditoare a activității depuse de anumite persoane. Chiar si în cazul distrugerii unor arhive, rareori exista posibilitatea dovedirii cu acte a acestui fapt. Prin urmare, categoriile de cetățeni care nu pot obține acte oficiale pentru dovedirea activității depuse pe baza unui contract de munca si nici nu pot dovedi cu acte ca arhivele au fost distruse nu își pot exercita drepturile în condiții egale cu celelalte categorii de cetățeni, textul de lege examinat instituind o discriminare contrara prevederilor art. 16 alin. 1 din Constituţie.

Cetățenii care nu mai sunt în activitate, precum si cei care nu pot dovedi cu acte faptul ca arhivele au fost distruse nu pot obține confirmarea perioadei în care au depus activitate pe baza de contract de muncă, confirmare care le-ar fi necesară pentru a putea beneficia de pensie sau de alte drepturi de asigurări sociale. Curtea constata, aşadar, că dispoziţiile art. 14 din Decretul nr. 92/1976 sunt contrare si prevederilor art. 43 alin. 2 din Constituție.

Curtea retine, de asemenea, si încălcarea prevederilor art.21 din Constituție prin îngrădirea liberului acces la justiție, deoarece condiţionarea strictă de textul de lege examinat a posibilității cetăţenilor de a cere reconstituirea activității depuse pe baza de contract de muncă,  îngrădeşte exercițiul dreptului unor categorii de cetățeni de a solicita şi de a obţine realizarea unor interese legitime prin intermediul justiției.

În cauză nu s-a făcut dovada distrugerii arhivei fostei societăţii, fiind evident până la proba contrarie că aceasta există.

Cum reclamanta nu a depus nici un fel de dovadă din care să rezulte că ar fi prestat muncă în perioadele precizate, instanţa nu poate reconstitui acesteia vechimea în muncă pentru perioadele XXXXX şi XXXXX, susţinerile reclamantei fiind neîntemeiate.

În consecinţă, va respinge acţiunea reclamantei XXXXX în contradictoriu cu pârâta CASA JUDEŢEANĂ DE PENSII XXXXX.

Domenii speta

Spete similare