Anulare act notarial

Prin cererea înregistrată la data de 01.04.2019, pe rolul Judecătoriei Caracal sub nr. ......./207/2019, reclamanta D....... I........, în contradictoriu cu pârâtii G....... C........şi G....... F........, a solicitat instanţei ca prin sentinţa ce se o va pronunţa să constate nulitatea testamentului autentificat sub nr. 3997/14.10.2015 de către SPN P. Cernat, S. Cernat & R. Mitru – Caracal, iar în subsidiar a solicitat reducţiunea testamentului avand ca obiect bunuri mobile si imobile, în scopul ocrotirii rezervei succesorale a reclamantei, în calitate de ascendent privilegiat, cu cheltuieli de judecată.

În motivare, reclamanta a arătat,  că împreună cu soţul său D....... I........, în prezent decedat, au locuit în Bucureşti până în anul 2000 şi împreună au achiziţionat un imobil casă cu terenul aferent conform actului autentic nr. 2589 din data de 28.07.2000, respectiv casă cu trei camere, construită din paiantă, anexă gospodărească, teren curţi construcţii în suprafaţă de 1140 m.p. situat în T.71, P.79, teren vie în suprafaţă de 1245 m.p. situat în T. 71, P.80, teren arabil intravilan în T.71, P. 8071, toate bunurile aflându-se în intravilanul localităţii Radomireşti, jud. Olt.

Reclamanta a mai arătat că în anul 2015, împreună cu soţul său D....... I........ au făcut testament în favoarea pârâţilor G............ I. C............ şi G............ N. F............ fiind emis actul autentic nr. 3997/14.10.2015 şi actul autentic nr. 3998/14.10.2015, dar ulterior reclamanta a revocat testamentul, având în vedere comportamentul necorespunzător al pârâţilor.

Aceasta a mai precizat că la data de 29.07.2016, soţul său D....... I........ a decedat şi apreciază că la încheierea testamentului autentificat sub nr. 3997/14.10.2015, acesta a avut discernământul abolit, consimţământul său fiind viciat ca urmare a multiplelor afecţiuni medicale de care suferea, arătat în istoricul bolii acestuia.

În drept, reclamanta a invocat dispoziţiile art. 1034 şi urm., art.1092 şi urm. Cod civil, art.194 Cod procedură civilă.

În dovedire, a solicitat încuviinţarea probei cu înscrisuri (filele nr. 4-19), a probei cu interogatoriul pârâților şi a probei cu martori.

Cererea de chemare în judecată a fost timbrată conform cu suma de 500 lei, astfel cum rezultă din chitanţa depusă la fila nr. 31 din dosar.

La data de 20.05.2019, pârâţii G....... F........ şi G....... C........au depus la dosar întâmpinare (filele 41-42 din dosar), prin care au solicitat respingerea cererii formulată de reclamantă, ca neîntemeiată, susţinând în motivare, că ambii au testament din partea numitului D....... I........, precum şi declaraţiile de acceptare autentificate sub nr. 4184 şi 4185 din data de 17.10.2016, ambele date în faţa notarului public SPN P.Cernat, S.Cernat & R.Mitru – Caracal.

Faţă de afirmaţiile reclamantei referitoare la faptul că autorul D....... I........ avea discernământul abolit, au solicitat ca instanţa să constate că acestea sunt fără fundament real, în încercarea de a anula testamentul.

Din actele medicale depuse, rezultă că bolile de care suferea autorul nu puteau să-i afecteze discernământul, acestea fiind boli cardiovasculare şi nicidecum psihiatrice.

Pârâţii  arata ca au fost alături de cei doi soţi, susţinându-i cu tot ceea ce le era necesar, ajutându-i la treburile gospodăreşti, iar în perioada de suferinţă a lui D....... I........, acestia l-au dus şi adus de la spital, au suportat  financiar spitalizarea şi tratamentele necesare.

La câteva luni după semnarea testamentelor, reclamanta a început să aibă un comportament nepotrivit faţa de pârâţi, să-i jignească, sa se poarte urât. Totul a culminat după decesul autorului D....... I........, respectiv pomenirea de 40 de zile a acestuia, fiind excluşi de către reclamanta D....... I........, şi ameninţaţi continuu că va anula testamentele.

De la acest moment, pârâtii au facut toate rânduielile bisericeşti separat de reclamanta , iar la pomenirea de un an şi jumătate, au organizat pomenirea autorului în satul Radomireşti, respectând toate datinile.

În dovedire, pârâţii au solicitat încuviinţarea probei cu înscrisuri, a probei cu interogatoriul reclamantei, a probei cu martorul B............ M............, solicitând, totodată, prorogarea probei cu expertiza psihiatrică a reclamantei după administrarea probatoriului ce va fi încuviinţat de instanţă, precum şi emiterea unor adrese către medicul de familie al reclamantei, pentru a se solicita să se comunice afecţiunile medicale de care suferă aceasta, respectiv către Camera Notarilor Publici, pentru a se comunica dacă reclamanta a testat în favoarea altei persoane şi data autentificării acestui act.

Pârâţii nu au motivat întâmpinarea în drept, iar la întâmpinare nu au fost anexate înscrisuri.

În şedinţa publică din data de 01.07.2019  au fost luate interogatoriul reclamantei şi ale pârâtilor, ale caror raspunsuri au fost consemnate in interogatoriile atasate la dosar ( f. 63-66) .

De asemenea, au fost audiati martorii D............ F............ şi P............ I............, la solicitarea reclamantei si B............ M............ , la solicitarea pârâtilor, declaratiile acestora  fiind consemnate si atasate la dosar ( f. 67-69).

Conform dispozitiilor  instantei, au fost înaintate la dosar relatiile solicitate de catre  CMI dr. G............ N............ L............- Radomiresti,  Spitalul Judeţean de Urgenţă Slatina, Camera Notarilor Publici Craiova,  BIN Lăpădatu Ilie-Caracal,  SPN P. Cernat, Ş. Cernat şi R. Mitru-Caracal ( f. 77- 87, 92).

În cauză, părtile au depus prin apărători concluzii scrise.

  Analizând actele şi lucrările dosarului, instanţa  reţine următoarele:

Reclamanta  D....... I........, în contradictoriu cu pârâtii G....... C........şi G....... F........, a solicitat instanţei ca prin sentinţa ce se o va pronunţa să constate nulitatea testamentului autentificat sub nr. 3997/14.10.2015 de către SPN P.Cernat, S.Cernat & R.Mitru – Caracal, iar în subsidiar a solicitat reducţiunea testamentului avand ca obiect bunuri mobile si imobile, în scopul ocrotirii rezervei succesorale a reclamantei.

Instanţa retine că reclamanta este soţia supravieţuitoare a autorului D....... I........ decedat la data de 29.07.2016, avand ultimul domiciliul in comuna Radomireşti jud Olt, iar de pe urma acestuia nu au ramas descendenţi.

Prin contractual de vanzare-cumpărare nr. 2589/28.07.2000 autentificat la BNP Lapadatu Ilie-Caracal, reclamanta si autorul au achiziţionat un imobil casă cu terenul aferent.

La data de 14.10.2015,  reclamanta D....... I........ şi soţul acesteia autorul D....... I........, decedat la data de 29.07.2016 au înţeles să întocmească în faţa notarului public, testament pentru fiecare dintre pârâţi, fiind autentificate sub nr. 3997 şi 3998, de către Societatea Profesională Notarială P. Cernat, Ş. Cernat şi R. Mitru-Caracal.

Reclamanta ulterior a revocat testamentul autentificat sub nr. 3998/14.101.2015, datorită nemulţumirilor legate de comportamentul pârâţilor faţă de aceasta.

Instanţa reţine din declaratiile martorilor audiati in cauză coroborate cu raspunsurile la interogatoriu şi înscrisurile depuse la dosar, că pârâtii, anterior decesului autorului au acordat ajutor acestuia si reclamantei la treburile gospodăreşti şi l-au ajutat pe autor pe perioada in care a fost internat.

De asemenea, pârâtii ulterior decesului autorilor au efectuat pomenirile crestinesti pana la 6 saptamani, ulterior reclamanta refuzand ajutorul acestora.

Din actele medicale şi relatiile comunicate rezulta ca autorul la data internării 21.06.2016 figura in evidenţele medicale prezentând afectiuni neurologice vasculare, iar la externare nu s-a recomandat tratament antipsihotic sau neuroleptic.

Din coroborarea acestor înscrisuri cu declaratiile martorilor care au învederat ca autorul avea discernământ, instanţa constată că  reclamanta nu a administrat dovezi cu privire la lipsa  discernământului. Sustinerile acesteia cu privire la istoricul medical şi la comportamentului autorului in sensul ca aecsta nu mai avea capacitatea de apreciere asupra consecinţelor juridice ale testamentului sunt neîntemeiate.

Din definiţia dată testamentului prin art. 1034 Cod civil, rezultă că acesta este un act juridic, ceea ce înseamnă că, pentru a fi valabil, trebuie să întrunească cerinţele de validitate ale actelor juridice, în general, şi cerinţele cerute numai pentru testament privitoare la voinţă, capacitate, obiect şi scop.

Potrivit art. 1038 C.civ. testamentul este valabil numai daca testatorul a avut discernământ şi consimţământul său nu a fost viciat.

In alineatul nr. 2 al aceluiaşi articol, dolul poate atrage anularea testamentului chiar dacă manoperele dolozive nu au fost savarsite de beneficiarul dispozitiilor testamentare si nici nu au fost cunoscute de catre acesta.

 Astfel, dispoziţiile art. 1179 Cid civil stabilesc cele patru condiţii esenţiale pentru validitatea unei convenţii, printre care şi consimţământul valabil al părţii ce se obligă.  După cum se ştie, consimţământul este definit ca acea condiţie esenţială, de fond şi generală a actului juridic civil care constă în hotărârea de a încheia un act juridic civil manifestată în exterior, iar printre condiţiile de valabilitate a consimţământului este şi aceea de a nu fi afectat de vicii, respective eroare, dol sau violenţă.  Deoarece nu s-au efectuat dovezi cu privire la exercitarea de către pârâti a unor manopere dolozive asupra autorului D....... I........, instanţa constată că în cauză nu sunt incidente disp. art. 1038 alin. 2 C.civ.

Testamentul  face dovada între succesibili cu privire la menţiunile cuprinse tocmai datorită caracterului său convenţional, atât timp cât nu s-a invocat un viciu de consimţământ sau un alt motiv de anulare.

Opozabilitatea actului faţă de terţi priveşte drepturile şi obligaţiile părţilor, a căror existenţă nu poate fi ignorată.

Constatările proprii ale notarului public din cuprinsul actului, ca agent instrumentator, precum data şi locul întocmirii înscrisului, prezenţa părţilor, consemnarea corectă a declaraţiilor făcute sau constatarea unui fapt petrecut în prezenţa sa, fac dovada până la înscrierea în fals.

Pe de altă parte, art. 45 din Legea nr. 36/1995 instituie în sarcina notarului obligaţia să desluşească raporturile reale între părţi cu privire la actul pe care vor să-l încheie să verifice dacă scopul pe care îl urmăresc este în conformitate cu legea şi să le dea îndrumările necesare asupra efectelor sale juridice.

Faţă de probele administrate instanţa constată că testamentul a fost valabil încheiat, fiind respectate prevederile art. 1179 Cod civ., motiv pentru care apreciază neîntemeiată cererea reclamantei privind nulitatea absolută a acestuia, urmând să o respingă, ca neîntemeiată.

  Potrivit art. 954 alin.1 C.civ. moştenirea unei persoane se deschide în momentul decesului acesteia.

Potrivit disp.art. 984 alin.1 C.civ. liberalitatea este actul juridic prin care o persoană dispune cu titlul gratuit de bunurile sale, în tot sau în parte,în favoarea unei alte persoane iar potrivit art.1034 C.civ. testamentul este actul unilateral, personal şi revocabil prin care o persoană, dispune , în una dintre formele cerute  de lege, pentru timpul când nu va mai fi în viaţă.

Totodată, dispoz.art. 1087 C.civ. prevăd că sunt moştenitori rezervatari soţul supravieţuitor, descendenţii şi ascendenţii privilegiaţi ai defunctului.

Rezerva succesorală a fiecărui moştenitor rezervatar, potrivit art. 1088 C.civ. este de jumătate din cota succesorală care, în absenţa liberalităţilor sau dezmoştenirilor,  i s-ar fi cuvenit ca moştenitor legal.

Constată instanţa că prin testamentul autentificat  sub nr. 3997/14.10.2015 de SPN P.Cernat, S.Cernat & R.Mitru – Caracal a fost afectată rezerva reclamantei în calitate de moştenitor legal rezervatar .

Faţă de considerentele expuse instanţa va admite in partea actiunea, urmând să constate încălcată rezerva succesorală a reclamantei D............  I............ şi să dispună reducţiunea liberalităţii efectuate prin testamentul autentificat sub nr. 3997/14.10.2015 de SPN P.Cernat, S.Cernat & R.Mitru – Caracal, prin care autorul D....... I........  a testat pârâţilor, toata averea mobila si imobila, în sensul că reduce liberalitatea în limita cotităţii disponibile de 1/2, testată nelegal de către autor.

În baza art. 453 alin. 2 Cpc, instanţa va compensa cheltuielile de judecată constând in onorarii avocat şi obligă pârâta la 250 lei cheltuielile de judecată constând in 1/2 taxa judiciara de timbru, către reclamantă.

Postat 28.11.2019

Domenii speta

Spete similare