Nulitate căsătorie

DOSAR NR. .

ROMÂNIA

TRIBUNALUL BUCUREŞTI SECŢIA A IV-A CIVILA

ÎNCHEIERE

ŞEDINŢA PUBLICĂ DIN DATA DE

TRIBUNALUL CONSTITUIT DIN:

PREŞEDINTE :

JUDECĂTOR :

GREFIER :

Pe rol se află soluţionarea cererii de apel formulată de apelanta-reclamantă ……. împotriva sentinței civile nr. ……. pronunțată de Judecătoria Sectorului … București în dosarul nr. ……… în contradictoriu cu intimata-pârâtă ……., cauza având ca obiect nulitate căsătorie.

La apelul nominal făcut în şedinţă publică, se prezintă apelanta-reclamantă, personal şi asistată de avocat care depune împuternicire avocaţială la dosar, și intimata-pârâtă, personal şi asistată de avocat cu împuternicire avocațială la dosar.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de şedinţă, care prezintă pe scurt obiectul cauzei, stadiul judecăţii, modul de îndeplinire a procedurii de citare, după care;

Tribunalul procedează la identificarea părţilor, datele acestora fiind consemnate în caietul grefierului de şedinţă.

Apărătorul apelantei-reclamante arată că e acoperită lipsa dovezii de reprezentant prin depunerea împuternicirii.

Apărătorul intimatei-pârâte arată că nu mai susține excepția invocată.

Tribunalul ia act că intimata-pârâtă nu mai susține excepția lipsei calității de reprezentant.

Apărătorul apelantei-reclamante arată că s-a invocat și excepția lipsei calității procesuale active. La interpelarea Tribunalului, menționează că această excepție nu a fost invocată și în fața instanței de fond.

Tribunalul, având în vedere că aceasta este o excepție de ordine publică, va fi analizată ca motiv de apel.

Nemaifiind chestiuni prealabile de discutat, Tribunalul acordă cuvântul părților asupra probelor solicitate.

Apărătorul apelantei-reclamante solicită administrarea probei cu înscrisurile de la dosar și depune un printscreen de pe site-ul Primăriei cu publicațiile de căsătorie arătând că nu a fost publicată pe site căsătoria, și semnătura reală a primarului ………., susținând că pe certificatul de căsătorie este altă semnătură. Precizează că nu s-a depus delegația persoanei care a oficiat căsătoria.

Apărătorul intimatei-pârâte solicită administrarea probei cu înscrisurile depuse la instanța de fond și proba testimonială cu 2 martori. La interpelarea Tribunalului, precizează că martorii sunt prieteni de familie ce vor confirma cele susținute în întâmpinare. Menționează că nu se opune probelor solicitate de apelanta-reclamantă.

Apărătorul apelantei-reclamante arată că se opune administrării probei testimoniale arătând că la instanța de fond intimata-pârâtă a câștigat și nu se justifică administrarea probei.

Tribunalul, deliberând, încuviințează proba cu înscrisuri pentru apelanta-reclamantă și ia act că intimata-pârâtă nu solicită probe noi în calea de atac, urmând a fi reanalizate cele administrate la instanța de fond. Respinge proba testimonială solicitată de intimata-pârâtă având în vedere că aceasta nu este utilă, aspectele ce se doresc a fi dovedite fiind probate prin administrarea unui vast probatoriu la instanța de fond.

Tribunalul procedează la administrarea probei cu interogatoriul din oficiu al părților.

Apelanta-reclamantă, personal, arată că a aflat de căsătoria unchiului său la înmormântarea acestuia menționând că erau destul de apropiați vorbind la telefon destul de des, iar în perioada cât acesta a fost în spital a venit o dată pe săptămână să îl vadă, dar vorbeau la telefon în fiecare zi. Pe intimata-pârâtă a cunoscut-o la decesul vărului său, în 2015. Crede că această căsătorie a fost făcută fără voința unchiului său, din actele medicale reieșind că el nu mai era lucid, nu știa ce face. Menționează că joi nu se simțea bine, a vorbit cu el la telefon pe telefonul intimatei-pârâte, iar vineri s-au căsătorit, sâmbătă a sunat iar și era tot în spital, însă nu mai era conștient. Precizează că înainte cu o săptămână să moară, nu își mai aducea aminte dacă e în spital sau e acasă la el. Arată că unchiul său nu i-a prezentat-o pe intimata-pârâtă cu nicio calitate, însă știa că după moartea vărului său acesta locuia la unchiul său. Nu mergea foarte des la domiciliul unchiului său înainte de a se îmbolnăvi, însă atunci când mergea intimata-pârâtă nu era prezentă. Precizează că în 2012, la pomana mamei sale de 7 ani, unchiul său a venit singur.

Intimata-pârâtă, personal, arată că o cunoaște pe apelanta-reclamantă. Menționează că se cunoștea cu unchiul acesteia de 23 de ani, din 1995 se întâlneau ca prieteni, iar de la sfârșitul anului 2003 au hotărât să se mute împreună, fiind amândoi divorțați. Cu apelanta-reclamantă s-a întâlnit prima oară la decesul fiului soțului, unde a participat și mama acestuia. Copilul fiind angajat în cadrul Armatei, tatăl și mama au fost în prim plan și au organizat împreună ceremonia. Precizează că a locuit și cu băiatul care a ales să stea cu ei de la terminarea liceului, nu cu mama sa deoarece nu se înțelegeau bine. Băiatul a fost de acord să locuiască toți 3 și au locuit astfel 17 ani. Arată că din luna august s-a îmbolnăvit, iar de ziua lui a rugat-o pe apelanta-reclamantă să vorbească cu el să meargă la doctor, deoarece nu vroia. Menționează că la ecografie s-a constatat că are cancer la colon în metastază și în 3 luni a murit. Precizează că se ducea zi de zi la el la spital și că apelanta-reclamantă a venit de 2 ori să îl viziteze, iar atunci când i-a dat telefon i-a spus că se simte bine. Învederează că în noiembrie când a stat acasă, soțul său a rugat o vecină să se intereseze de actele care sunt necesare pentru căsătorie, însă ea nu a avut cunoștință despre aceste demersuri. Au depus actele pentru că a zis că vrea să o lase cu actele în regulă, iar cei de la casa de căsătorii, văzând starea lui, au făcut actele la urgență și au venit acasă și au efectuat ceremonia. La interpelarea Tribunalului, arată că ar fi vrut să se căsătorească cu el mai devreme, însă nu a vrut să îl forțeze. Arată că are doi copii din prima căsătorie, care sunt plecați din țară, însă ea nu vrea să plece la ei pentru că are morții ei pe care nu poate să îi lase. Are casa părinților în București așadar avea unde să locuiască. Menționează că la căsătorie au venit vecinii și că nu s-au gândit să cheme pe nimeni din familia lui pentru că a fost totul pe fugă, iar din familia ei nu avea cine să vină, pentru că nu mai are pe nimeni în țară. Precizează că nu a lăsat-o să spună decât în ultima fază că e bolnav de cancer și că locuiește în casa și acum. Arată că a fost nevoită să dea câinii pentru că a fost plecată la copii deoarece căzuse într-o depresie din cauza faptului că într-o perioada așa scurtă decedaseră și mama sa și soțul. Menționează că doar cu apelanta-reclamantă ținea legătura, din familia soțului, și că aceștia au aflat de căsătorie la decesul soțului. Precizează că apelanta-reclamantă s-a ocupat de înmormântare, dar toate cheltuielile au fost plătite de ea. Apreciază că în spatele acestui proces se află fosta soție care la 2 ore după ce a anunțat-o pe …….. că a murit, a sunat-o să îi ceară banii pentru fiul lor. După ce au aflat de căsătorie nu au mai vrut să vorbească cu ea, nu au vrut să îi dea certificatul de deces și nu știe dacă a fost deschisă succesiunea.

Apelanta-reclamantă, în replică, arată că a delegat pe soțul său să se ocupe de deschiderea succesiunii și că rudele știau de ce boală suferă deoarece au donat sânge pentru el.

Nemaifiind probe de administrat, Tribunalul acordă cuvântul părților asupra cererii de apel.

Apărătorul apelantei-reclamante depune concluzii scrise și solicită cheltuieli de judecată pe cale separată. Solicită admiterea cererii de apel, anularea sentinței instanței de fond cu consecința admiterii acțiunii astfel cum a fost formulată. Arată faptul că a fost o căsătorie fictivă, după momentul încheierii acesteia, ……, părțile conviețuind doar 2 zile împreună, singurul scop urmărit de intimata-pârâtă fiind cel patrimonial. Menționează că defunctul avea studii superioare și avea reprezentarea faptului că poate întocmi un testament dacă avea intenția de a lăsa moștenire intimatei-pârâte. Precizează că la fila 129 din dosarul instanței de fond există declarația olografă prin care se solicită derogarea de la termenul de 10 zile pentru a oficia căsătoria și că nu înțelege de ce în cei 23 de ani de conviețuire nu au efectuat acest demers. Arată că în data de 16 au depus actele, iar pe 17 a fost efectuată căsătoria, însă trebuia să existe un termen de opoziție. Menționează că în data de 26.11.2017 nu apăreau pe site-ul instituției cererile de căsătorie, iar semnătura de pe certificat nu este a Primarului și nu există delegație în acest sens. Apreciază că diagnosticul unchiului său, sindrom demențial în observație, atrage nulitatea căsătoriei. Precizează că a depus la Primărie copie de pe prima pagină a biletului de observație, însă nu a putut depune copie de pe întreg dosarul medical deoarece cererea formulată către spital a fost respinsă. Arată că instanța de fond a analizat atât perioada anterioară, cât și cea ulterioară căsătoriei, însă trebuia analizat scopul urmărit de soți de la încheierea căsătoriei în viitor, acest scop neexistând.

Apărătorul intimatei-pârâte arată că având în vedere că apelanta-reclamantă este nepoată nu avea calitate procesuală activă să invoce capacitatea restrânsă, nulitatea fiind relativă. Menționează că acțiunea de anulare a căsătoriei nu poate fi solicitată de moștenitori și că nu are relevanță dacă a avut sau nu discernământ având în vedere relația soților de dinaintea căsătoriei și evenimentele ultimelor întâmplări. Precizează că martorii de la instanța de fond au susținut respectul și afecțiunea dintre soți, defunctul dorind să facă o reparație morală la adresa intimatei-pârâte care a fost lângă acesta în momentele tragice ale vieții. Învederează că și-au acordat sprijin reciproc și el fiind alături de intimata-pârâtă la decesul mamei, fratelui, nepoțelului. Arată faptul că la derogare s-a avut în vedere calendarul instituției, nepublicarea căsătoriei pe site fiind un viciu de procedură al Primăriei. Menționează faptul că testamentul poate fi atacat.

Apărătorul apelantei-reclamante arată că excepția lipsei calității procesuale pasive a fost întemeiată pe 3 motive principale și că lasă la aprecierea instanței soluționarea acesteia.

Apărătorul intimatei-pârâte solicită cheltuieli de judecată în cuantum de 2000 lei și depune dovada efectuării acestora.

Tribunalul reține spre soluționare cererea de apel.

TRIBUNALUL

Având nevoie de timp pentru a delibera, în temeiul art. 396 C.proc.civ.,

DISPUNE:

Amână pronunţarea la data de 19.02.2019 pentru când soluţia va fi pusă la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei.

Pronunţată în şedinţă publică, azi, 05.02.2019.

PREŞEDINTE JUDECĂTOR GREFIER 

.

DOSAR NR. .

ROMÂNIA

TRIBUNALUL BUCUREŞTI SECŢIA A IV-A CIVILA

ÎNCHEIERE

ŞEDINŢA PUBLICĂ DIN DATA DE .

TRIBUNALUL CONSTITUIT DIN:

PREŞEDINTE : .

JUDECĂTOR : .

GREFIER : .

Pe rol se află soluţionarea cererii de apel formulată de apelanta-reclamantă . împotriva sentinței civile nr. .. pronunțată de Judecătoria Sectorului … București în dosarul nr. …. în contradictoriu cu intimata-pârâtă ……., cauza având ca obiect nulitate căsătorie.

Dezbaterile şi cuvântul pe fond au avut loc în şedinţa publică din data de ……., fiind consemnate în încheierea de şedinţă de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta, când tribunalul, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunţarea la data de ………., când a hotărât următoarele:

TRIBUNALUL

Având nevoie de timp pentru a delibera, în temeiul art. 396 C.proc.civ.,

DISPUNE:

Amână pronunţarea la data de 05.03.2019 pentru când soluţia va fi pusă la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei.

Pronunţată în şedinţă publică, azi, 19.02.2019.

PREŞEDINTE JUDECĂTOR GREFIER 

.

DOSAR NR. .

ROMÂNIA

TRIBUNALUL BUCUREŞTI SECŢIA A IV-A CIVILA

ÎNCHEIERE

ŞEDINŢA PUBLICĂ DIN DATA DE

TRIBUNALUL CONSTITUIT DIN:

PREŞEDINTE :

JUDECĂTOR :

GREFIER :

Pe rol se află soluţionarea cererii de apel formulată de apelanta-reclamantă …. împotriva sentinței civile nr. ……. pronunțată de Judecătoria Sectorului …… București în dosarul nr. ……… în contradictoriu cu intimata-pârâtă ……, cauza având ca obiect nulitate căsătorie.

Dezbaterile şi cuvântul pe fond au avut loc în şedinţa publică din data de ………, fiind consemnate în încheierea de şedinţă de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta, când tribunalul, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunţarea la data de ……… și ………., când a hotărât următoarele:

TRIBUNALUL

Având nevoie de timp pentru a delibera, în temeiul art. 396 C.proc.civ.,

DISPUNE:

Amână pronunţarea la data de 12.03.2019 pentru când soluţia va fi pusă la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei.

Pronunţată în şedinţă publică, azi, 05.03.2019.

PREŞEDINTE JUDECĂTOR GREFIER 

.

DOSAR NR. .

ROMÂNIA

TRIBUNALUL BUCUREŞTI SECŢIA A IV-A CIVILA

DECIZIA CIVILĂ NR..

ŞEDINŢA PUBLICĂ DIN DATA DE .

TRIBUNALUL CONSTITUIT DIN:

PREŞEDINTE : .

JUDECĂTOR : .

GREFIER : .

Pe rol se află soluţionarea cererii de apel formulată de apelanta-reclamantă …… împotriva sentinței civile nr. …. pronunțată de Judecătoria Sectorului ….. București în dosarul nr. …….. în contradictoriu cu intimata-pârâtă …….., cauza având ca obiect nulitate căsătorie.

Dezbaterile şi cuvântul pe fond au avut loc în şedinţa publică din data de ……., fiind consemnate în încheierea de şedinţă de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta, când tribunalul, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunţarea la data de …., …….. și ………., când a hotărât următoarele:

TRIBUNALUL

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei sector …… Bucureşti, la data de …., sub nr. …., reclamanta ……, a solicitat în contradictoriu cu pârâta …….., ca prin hotărârea ce se va pronunţa, să se constate nulitatea absolută a căsătoriei încheiată între …… și pârâta ……, atestată prin certificatul de căsătorie seria …. nr. …….. Prin aceeași cerere, reclamanta a mai solicitat instanței să constate încetarea și lichidarea regimului matrimonial ca efect al constatării nulității absolute a căsătoriei, precum și obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată.

În motivarea cererii sale, reclamanta, în calitate de nepoată de soră predecedată a defunctului, în esență, a arătat că, la data la data oficierii căsătoriei dintre pârâtă și defunct, acesta din urmă, astfel cum rezultă din biletul de externare din data de ….., furnizat de unitatea spitalicească Spitalul Clinic ……., în care …… a fost internat în repetate rânduri, era diagnosticat cu sindrom demențial (în observație). În plus, medicul specialist, observând că defunctul suferea de o pierdere de memorie, i-a recomandat acestuia să efectueze un examen CT cerebral cu substanță de contrast.

Toate acestea, în viziunea reclamantei, pot forma convingerea în sensul că numitul ……… nu mai era în deplinătatea facultăților mintale la momentul încheierii căsătoriei cu pârâta.

Reclamanta mai arată că, singurul scop urmărit de către pârâtă, aceasta cunoscând gravitatea afecțiunilor oncologice ale defunctului, a fost acela de a obține în urma decesului acestuia o cotă-parte din bunurile sale mobile și imobile.

În acest sens, s-a învederat instanței că, în perioada ……, numitul …….. a fost internat în cadrul spitalului Clinic ……, pentru afecțiuni oncologice grave, iar la data de ……., la circa 21 de zile de la momentul externării, defunctul și pârâta s-au căsătorit, fiind emis certificatul de căsătorie  seria … nr. ……….. Ca urmare a durerilor mari cauzate de cancerul în formă terminală, numitul …….. a decedat la doar 5 zile de la momentul oficierii căsătoriei.

Potrivit acestora, reclamanta susține că pârâta nu a urmărit să își întemeieze o familie, fiind cunoscut atât de către pârâtă cât și de către medicii specialiști care îl îngrijeau că șansele de supraviețuire ale defunctului erau minime.

În ceea ce privește avizul medical potrivit căruia numitul ………. ar fi fost apt de a se căsători, reclamanta consideră că pârâta a apelat la serviciile unui cadru medical care nu s-a întâlnit efectiv cu pacientul, nu i-a adresat întrebări pentru a observa dacă acesta ar fi în deplinătatea facultăților mintale, element care, în viziunea reclamantei, ar fi trebuit analizat cu prioritate în acest caz. Mai mult decât atât, reclamanta susține că pârâta nu i-a precizat medicului care și-a dat avizul în vederea încheierii căsătoriei, că numitul ……. era o persoană în vârstă de 70 de ani, suferea de cancer în fază terminală, era diagnosticat cu sindrom demențial, se afla sub observație la momentul externării din unitatea spitalicească și lua medicamente extrem de puternice, prescrise de medicul oncolog, care i-au determinat practic apariția acestui sindrom demențial care alterna cu tulburări frecvente de memorie.

În plus, se mai arată că nu au fost respectate dispozițiile legale referitoare la publicația de căsătorie și termenul de 10 zile în interiorul căruia orice persoană poate face opoziție la căsătorie, având în vedere că, publicația aflată la Anexa nr. …. a fost afișată la data de ……., iar căsătoria a fost oficiată în ziua imediat următoare, respectiv la data de ……...

Tot în acest sens, reclamanta arată că la data de 27.11.2017 a făcut opoziție la căsătorie pe care a adresat-o oficiului sectorial al stării civile, dar acest demers a rămas și astăzi fără un răspuns.

În drept au fost invocate prevederile art. 276, 278, 283, 295, 319, 320 C. civ.

În motivarea susținerilor, s-a solicitat administrarea și încuviințarea probei cu înscrisuri, proba testimonială, proba cu expertiza psihiatrică realizată exclusiv în baza înscrisurilor medicale ale defunctului …….., și proba cu interogatoriul pârâtei.

Cererea a fost legal timbrată cu suma de 20 de lei, conform art. 27 din OUG 80/2013 privind taxele judiciare de timbru (f. 25).

La data de 05.01.2018 reclamanta a depus la dosarul cauzei o cerere precizatoare prin care a învederat instanței că înțelege să renunțe la judecarea capătului de cerere referitor la încetarea și lichidarea regimului matrimonial, ca efect al constatării nulității absolute a căsătoriei încheiate între defunct și pârâtă.

În apărare, pârâta a depus la dosarul cauzei întâmpinare, prin care a solicitat respingerea cererii de chemare în judecată ca neîntemeiată și obligarea reclamantei la plata cheltuielilor de judecată.

În motivare, pârâta a arătat că îl cunoaște pe numitul ……. de aproximativ 20 de ani, perioadă în care a locuit cu acesta și cu fiul lui, născut dintr-o căsătorie anterioară. În toți acești ani, pârâta arată că a avut o relație de concubinaj cu defunctul, că au fost împreună la bine și la greu și s-au susținut reciproc, astfel cum decurg lucrurile într-o familie.

În ceea ce privește susținerile reclamantei referitoare la faptul că, într-o perioadă atât de lungă de timp în care defunctul era sănătos și apt din punct de vedere psihic de a consimți la încheierea unui astfel de act, totuși nu s-a oficiat nicio căsătorie, pârâta arată că, în ciuda faptului că au discutat despre acest subiect, evenimentele nefericite din viața lor i-au împiedicat să procedeze în acest sens.

Astfel, pârâta arată că, în septembrie 2014 unicul fiu al defunctului a decedat în urma unor operațiuni militare în Germania, în ianuarie 2016 pârâta a fost internată în spitalul ……. pentru a efectua o operație la coloană, perioadă în care defunctul i-a fost permanent alături, că în 2016 unul dintre nepoții pârâtei aflat în ….. a decedat în urma unui accident rutier, iar la sfârșitul anului 2017, mama acesteia, ……., în vârstă de 85 de ani a căzut la pat și a trebuit să o îngrijească până la decesul acesteia în august 2017.

În plus pârâta mai arată că atât ea, cât și defunctul, trecuseră deja printr-o căsătorie anterioară și știau ce presupune acest lucru, fiind divorțați atunci când s-au cunoscut.

În ceea ce privește starea de sănătate a defunctului, se susține că afecțiunea de ca suferea numitul ……. a fost descoperită în data de 09.08.2017, fiind internat în repetate rânduri la Spitalul ………, secția oncologie, cu diagnosticul cancer colo-rectal și melanon malign, decedând în cele din urmă în spital, la data de 23.11.2017.

Cunoscându-l ca fiind un luptător, pârâta a sperat că se va face bine și, având în vedere că urma să fie din nou internat, la data de 16.11.2017, s-au deplasat împreună la starea civilă pentru a depune actele de căsătorie unde au obținut o derogare pentru a oficia căsătoria în regim de urgență. Astfel, la data de 17.11.2017, ofițerul de stare civilă s-a deplasat la domiciliul lor și a oficiat căsătoria în prezența a doi martori, vecini cu părțile, respectiv …… și ………..

De asemenea, referitor la diagnosticul de sindrom demențial (în observație), menționat pe biletul de ieșire din spital al defunctului, pârâta învederează că, potrivit acestui bilet, în urma consultului psihiatric efectuat de dr. …., numitul …….. era descris la acel moment ca fiind un pacient liniștit, cooperant, parțial OTS, fără tulburări de percepție la momentul examinării, dispoziție eutimică (adică dispoziție afectivă normală conform dex), hipoprexie, hipomnezie.

Pârâta susține că afirmațiile referitoare la urmărirea unui interes patrimonial pe care l-ar fi putut obține în urma oficierii acestei căsătorii este nefondată având în vedere că, în urma decesului mamei sale a primit un imobil situat pe str. ….., nr. ……. și este pensionară cu un venit decent.

Mai mult, se arată că afirmațiile care o prezintă pe pârâtă ca fiind doar o simplă menajeră a defunctului sunt de asemenea nefondate, deoarece în toată această perioadă, ei și-au respectat îndatoririle care le revin soților potrivit dispozițiilor legale, astfel cum rezultă și din împrejurarea că, la un an după decesul fiului defunctului, acesta a schimbat beneficiarul poliței de asigurare de viață încheiat la ……., menționând-o pe pârâtă în locul acestuia.

În drept au fost invocate prevederile art. 271-292 C. civ.

În probațiune s-a solicitat administrarea și încuviințarea probei cu înscrisuri, interogatoriul reclamantei și proba testimonială.

Prin răspunsul la întâmpinare, în plus față de cererea principală, reclamanta a învederat instanței că pârâta nu prezintă varianta reală a situației de fapt, deoarece în perioada de 20 de ani în care pârâta susține că ar fi avut o relație de concubinaj cu numitul ……, aceasta a fost de fapt menajera lui.

În acest sens, reclamanta arată că, pentru a fi adevărate susținerile pârâtei, aceasta ar fi trebuit să fie prezentă, alături de numitul ……., la toate evenimentele familiale importante. În schimb, pârâta a lipsit de la nunta reclamantei care a avut loc în urmă cu 14 ani, a lipsit de la botezul copiilor reclamantei care au avut loc în urmă cu 10, respectiv 5 ani, precum și de la  alte evenimente de acest gen.

În ceea ce privește faptul că defunctul a trecut-o pe pârâtă drept beneficiară a poliței de asigurare a acestuia, reclamanta susține că acest aspect nu are nicio relevanță în privința motivelor pentru care se solicită anularea căsătoriei. Astfel, fiind o tradiție în familia lor de ajuta persoanele aflate în nevoie, din recunoștință pentru faptul că l-a îngrijit până la deces, cunoscând și împrejurarea că în urma decesului său, pârâta nu va rămâne cu venituri decente, acesta a apreciat oportun să o treacă pe pârâtă ca beneficiară a poliței de asigurare.

La termenul din data de 27.02.2018 instanța, în temeiul art. 255-258 C. proc. civ., a încuviințat pentru părți proba cu înscrisuri, proba cu interogatoriul reciproc și proba testimonială cu cate un martor considerându-le pertinente, concludente și utile soluționării cauzei.

În ceea ce privește proba cu efectuarea unei expertize medico-legale pentru a se stabili dacă defunctul avea discernământ la data încheierii căsătoriei sau daca acesta era debil sau alienat mintal, instanța a prorogat discutarea acesteia după administrarea celorlalte probe încuviințate, însă reclamanta nu a mai insistat in administrarea acestei probe.

La solicitarea instanței, la dosarul cauzei a fost depus o copie de pe dosarul întocmit de către Primăria Sector …… . - Serviciul de stare civilă, cu ocazia încheierii căsătoriei dintre defunctul ……. și pârâta ………, căsătorie atestată prin certificatul de căsătorie seria  …..  nr. ……………

La dosarul cauzei, ambele părți au depus concluzii scrise în cuprinsul cărora, fiecare și-a reiterat susținerile din cererea principală și răspunsul la întâmpinare, respectiv cele din întâmpinare .

Prin sentinţa civilă nr. ……., Judecătoria sector …. Bucureşti a respins acţiunea formulată de reclamanta ……, împotriva pârâtei ………, ca nefondata; a  obligat reclamanta la plata sumei de 1000 lei cheltuieli de judecata.

Pentru a pronunţa această sentinţă prima instanţă a reţinut că pârâta și numitul ……… s-au cunoscut în urmă cu aproximativ 20 de ani și, începând cu anul 2003, au locuit împreună cu fiul defunctului născut dintr-o căsătorie anterioară și decedat ulterior, astfel cum reiese din declarația martorului ………. (f. 169), precum și din adeverința nr. ……….. emisă de Asociația de Proprietari bl. …………

În această perioadă, pârâta ……… și defunctul ……… deși nu erau căsătoriți, au mers împreună la diferite evenimente, fiind prezenți la cununia civilă a vecinei dnei ………. (foto f. 157) și erau recunoscuți în societate ca fiind un cuplu, astfel cum declară martorul ……… (f. 169) și cum rezultă din imaginile depuse la dosar în format electronic (f. 29). Mai mult decât atât, din interogatoriul reclamantei (f. 165-167), la întrebările 3 și 7, aceasta a recunoscut că pârâta l-a însoțit pe defunct la masa de Crăciun pe care aceasta a organizat-o în urmă cu 2 ani, dar și faptul că, în anul 2016 aceștia au fost împreuna in vacanta la mare si s-au cazat în ……… chiar în apartamentul de serviciu al reclamantei.

In cursul lunii iulie si august …… a efectuat mai multe investigații medicale, fiind suspect de cancer, afecțiune cu care a fost diagnosticat la începutul lunii august 2017 in cursul perioadei de internare 09-22.08.2018, așa cum atesta actele medicale de la fila 49-51. La data de 22.09.2017, potrivit biletului de externare furnizat de către Spitalul Clinic …….., secția oncologie (F. 70-73), diagnosticul a fost reconfirmat - neoplasm de colon ascendent std IV (cancer în stadiul IV). În perioada 04.09.2017-10.11.2017, numitul ……. a fost internat în repetate rânduri la Spitalul Clinic …….., secția oncologie, timp în care, în urma unui consult psihiatric din data de 30.10.2017 s-a stabilit ca manifestat mai multe episoade confuzionale pe parcursul internării, fiind astfel solicitate investigații suplimentare-examen ……. cerebral, si administrat tratament. Pacientul a fost reevaluat la data de 07.11.2017, când s-a prezentat intr-o stare buna, fără tulburări de percepție, însa a fost  stabilit diagnosticul de sindrom demențial (în observație), pentru care s-a stabilit tratament medicamentos. La consultul neurologic au fost identificate tulburări de memorie recent instalate, fiind apreciat la data examinării drept un pacient liniștit, cooperant, parțial OTS, fără tulburări de percepție la acel moment, dispoziție eutimică, hipopraxie, hipmnezie (f. 11-15). Totodată se mai arata ca a prezentat pe durata internării tulburări de comportament cu scurte episoade de delir pentru care s-a administrat tratament la care pacientul a avut un răspuns pozitiv si imediat-toleranta imediata buna.

Pacientul a fost externat la data de ….., iar la data de …… au depus actele în vederea încheierii căsătoriei,- f125, moment în care, în conformitate cu art. 283 alin. 4 C. civ., au solicitat o derogare pentru a oficia căsătoria în regim de urgență, si pentru ca aceasta sa fie oficiata la domiciliu, având în vedere că pe data de 20.11.2017, numitul ….. urma să fie din nou internat. Cu aceeași ocazie a fost obținut si certificatul medical prenupţial-f183 in care se arat ca soţul este normal din punct de vedere neuropsihic pentru casatorie.

Potrivit susținerilor ambelor părți, coroborate cu imaginile foto și video depuse la dosar de către pârâtă în format electronic (f. 29), la data de 17.11.2017, la adresa de domiciliu de pe str. ……….., numitul ……… și pârâta, în prezența ofițerului de stare civilă și a altor aproximativ 5 persoane, s-au căsătorit, fiind emis certificatul de căsătorie seria …….. nr. ……….. Din imaginile foto și video depuse la dosar pe suport electronic ( f. 29), instanța a reținut că la momentul oficierii căsătoriei numitul ……….. era conștient de însemnătatea evenimentului și se bucura alături de cei prezenți, ansamblul manifestărilor sale fiind adecvate evenimentului. Din cuprinsul înregistrării video, deși numai parțiala, instanţa a reţinut ca defunctul era coerent, lucid, avea prezenta de spirit, înțelegea indicațiile care i se comunicau si răspundea la stimulii verbali si comportamentali. Astfel, deși defunctul fusese diagnosticat cu sindrom demențial și cu tulburări de memorie, instanța a constatat că acestea se aflau într-o stare incipientă și nu îl afectau pe defunct în mod permanent, având în vedere și depoziția martorului care învederează instanței că atunci când îl vizita la spital, acesta era lucid și capabil de a purta o conversație (f. 169).

În continuare, la doar 5 zile de la data oficierii căsătoriei, la data de …., astfel cum rezultă din cuprinsul certificatului de deces seria …… nr. …… (depus în original la f. 149), coroborat cu actele medicale furnizate de Spitalul Clinic ……….. (f. 65-81), unde numitul ………. a fost internat în repetate rânduri, acesta a decedat ca urmare a afecțiunilor oncologice grave de care suferea.

Ca urmare a acestui eveniment, reclamanta, în calitate de nepoată de soră predecedată a defunctului, a introdus o cerere de chemare în judecată a numitei ………. în calitate de pârâtă, prin care a solicitat constatarea nulității absolute a căsătorie încheiate între defunct și pârâtă, invocând trei mari cauze de nulitate: lipsa discernământului ca urmare a alienării sau debilităţii mintale, fictivitatea căsătoriei apreciind că scopul urmărit era unul patrimonial si nu acela de a înființa o familie respectiv încălcarea procedurii prevăzută de lege referitoare la locul, momentul si publicitatea declarației de căsătorie.

În drept, cauzele de nulitate absolută a căsătoriei, sunt prevăzute expres si limitativ de art. 293 alin. 1 C. civ.: este lovită de nulitate absolută căsătoria încheiată cu încălcarea dispoziţiilor prevăzute la art.  271, 273, 274, 276 şi art. 287 alin. (1),  respectiv:  diferența de sex si lipsa consimţământului personal şi liber al soţilor, bigamia, rudenia intre soţi, starea de alienație și debilitate mintală si cele privitor la locul oficierii căsătoriei, publicitatea consimțământului si prezenta martorilor. De asemenea, este lovită de nulitate absolută căsătoria încheiată în alte scopuri decât acela de a întemeia o familie (art. 295 C. civ.).

În ceea ce privește susținerile reclamantei referitoare la faptul că, la momentul căsătoriei, defunctul nu se afla în deplinătatea facultăților mintale, instanța reține ca incidente dispozițiile art. 291 rap la art. art. 276 C. civ., potrivit cărora: este interzis să se căsătorească alienatul și debilul mintal. În acest sens, art. 211 din Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a noului Cod civil, prevede că, prin alienație sau debilitate mintală se înțelege o boală psihică sau un handicap psihic ce determină incompetența psihică a persoanei de a acționa critic și predictiv privind consecințele social-juridice care pot decurge din exercitarea drepturilor și obligațiilor civile. Cu alte cuvinte, textul de lege citat are in vedere lipsa discernământului persoanei, care nu este competenta psihic de a consimți in mod valabil la perfectarea căsătoriei întrucât nu înțelege semnificația si consecințele acestui angajament. Legiuitorul oprește astfel căsătoria alienatului sau debilului mintal din considerente interesând existența și caracterul conștient al manifestării de voință exprimate în scopul întemeierii unei familii.  Persoana lipsita de discernământ este pusa sub interdicție conf. art. 164 alin. 1 C. civ.: persoana care nu are discernământul necesar pentru a se îngriji de interesele sale, din cauza alienaţiei ori debilităţii mintale, va fi pusă sub interdicţie judecătorească. Prin urmare in cazul acestor persoane lipsa discernământului este stabilita si nu mai trebuie dovedita însa în cazul celorlalte persoane operează prezumția de capacitate psihica si de existenta a discernământului, starea psihică caracterizată de debilitate mintală sau alienație trebuie dovedită de partea care invocă acest aspect fie prin interpretarea neechivoca a unor fapte, sau împrejurări anterioare sau concomitente momentului încheierii căsătoriei fie printr-un mijloc de proba specific cum ar fi expertiza psihiatrica.

Reclamanta a invocat diagnosticul de cancer în fază terminală, sindrom demențial (sub observație) pierderi de memorie si faptul că nu a fost efectiv consultat de medicul care a emis certificatul prenupţial.

Este de necontestat ca descoperirea diagnosticului de cancer reprezintă un soc psihologic pentru orice persoana si poate avea consecințe la nivelul reacțiilor si al comportamentului individual cel puțin in faza inițiala, pana ce persoana se acomodează cu noua realitate. Astfel de tulburări de comportament au fost identificate si in cazul defunctului, cauzate fie de socul produs fie de manifestări fiziologice colaterale ale bolii propriu zise. Cu toate acestea, instanța constată că, starea mentala a pacientului era una buna, defunctul fiind descris cu numai o săptămâna înainte de casatorie ca fiind liniștit, cooperant, parțial OTS, fără tulburări de percepție, dispoziție afectivă normală (eutimică) pacientul fiind examinat repetat. Aceste constatări se coroborează si cu imaginile foto si video de la momentul oficierii căsătoriei, care atesta o stare de fapt similara. In plus fata de cele precizate la analizarea stării de fapt instanţa mai reţine ca defunctul avea reprezentarea acțiunilor sale, fiind surprins în diferite momente în care zâmbea și se bucura atunci când era felicitat de către participanți, precum și atunci când se comporta față de pârâtă astfel cum ar fi trebuit să reacționeze o persoană aptă psihic de a conștientiza că a consfințit pentru a încheia o căsătorie. Așadar chiar daca pe parcursul internării pacientul a manifestat anumite stări care ar putea indica simptomele alienării sau debilităţii mintale, ele au avut un caracter episodic, destul de redus, astfel ca nu au amplitudinea necesara pentru a afecta întreaga putere de decizie si responsabilitatea persoanei in cauza. In plus martorul paratei a semnalat ca de fiecare data când a discutat cu defunctul, acesta a fost conștient si lucid. Un alt argument care trebuie evidențiat este acela ca la momentul oficierii casatorii, atestata de imaginile foto si video nu se pot observa indicii ale alienării sau debilităţii mintale, ceea ce conduce la concluzia ca daca nu ar fi fost de acord cu mariajul defunctul avea posibilitate si putea sa refuze, ceea ce conducea la imposibilitatea încheierii căsătoriei. Prin urmare construcția logica a reclamantei nu are susținere probatorie. Chiar daca ipotetic, la data semnării declarației de căsătorie sau anterior defunctul ar fi fost intr-o stare de tulburare, sau de lipsa temporara de discernământ de care ar fi profitat parata prin manipularea voinței acestuia si astfel l-a determinat sa accepte căsătoria, defunctul la momentul oficierii propriu zise, fiind pe deplin conștient putea sa refuze, dar nu a făcut acest lucru.

In ceea ce privește depoziția martorei reclamantei legata de refuzul defunctului de a se mai casatori, in general si de declarația acestuia chiar din vara anului 2017(….) când a susținut, la petrecerea aniversara de 70 ani, in prezenta mai multor persoane ca nu dorește sa se mai căsătoreasca pentru a treia oara, instanţa a reţinut caracterul echivoc al afirmației. Pe de o parte nu se cunoaște daca afirmația reprezenta chiar voința reala a defunctului sau a fost o reacție autoprotectiva, generata de dorința de a nu mai furniza explicații si detalii sau de a nu fi chestionat ori apostrofat, iar pe de alta parte, chiar daca la momentul respectiv, decizia sa reprezenta voința reala, după descoperirea bolii, nimic nu îl împiedica pe defunct sa îşi reconsidere poziția.

Referitor la certificatului prenupțial nr. ….., acesta atesta ca defunctul este normal din punct de vedere neuropsihic si se poate casatori. În ceea ce privește susținerile reclamantei referitoare la faptul că medicul nu ar fi examinat pacientul, instanța a reținut că avizul medical a fost acordat de către medicul de familie al defunctului la care acesta era înscris de peste 20 de ani, fiind ușor de prezumat că acesta cunoștea foarte bine starea de sănătate a pacientului, putând identifica atât dintr-un consult medical, cât și din actele din dosar, posibilitatea psihică a acestuia de a consimți la încheierea unei căsătorii. Daca medicul a examinat sau nu personal pacientul la momentul emiterii avizului, sunt împrejurări care țin de exercitarea profesiei si de deontologia medicala, acestea putând fi verificate de Colegiul Medicilor sau alte organe abilitate. In  procedura judiciara instanţa ar putea sa examineze incidental culpa medicala însă cu respectarea dreptului la apărare ceea ce necesita citarea si procedura contradictorie cu medicul in cauza, care nu a fost indicat in cadrul procesual. Prin urmare instanţa s-a raportat la actul medical emis, care va fi considerat valid.

 Pe de alta parte, instanța a mai reţinut ca lipsa temporara a discernământului si a capacităţilor psihice nu constituie un motiv de nulitate absolută aici unul de nulitate relativa conf. art. 299 cod civil care nu poate fi invocat de către moștenitori conf. art. 302 cod civ, astfel ca in aceasta privința reclamanta nu are calitate procesuala activa.

Motivul de nulitate absoluta întemeiat pe art. 293 rap la art. 271 C. civ., potrivit căruia, căsătoria se încheie între bărbat și femeie prin consimțământul personal și liber al acestora, instanța reţine ca numai încălcarea celor doua atribute atrage nulitatea, respectiv caracterul personal si liber, condiții îndeplinite din moment ce defunctul a fost prezent personal la oficierea căsătoriei si nu a fost constrâns in nici un fel sa consimtă la încheierea acesteia. Instanța reține că, astfel cum se observă din înregistrarea video, precum și din imaginile foto depuse la dosar în format electronic (f. 29), numitul …… a consimțit și a semnat, în mod liber, din proprie voință, la oficierea căsătoriei dintre el și pârâtă. Condițiile legate de validitatea consimțământului nu fac obiectul acestui temei legal ci al celui legat de alienare si debilitate mintala sau de lipsa temporara a discernământului analizate deja in prealabil. De asemenea viciile de consimtamant, conf. art. 298 cod civil constituie tot motive de nulitate relativa si pot fi invocate numai de soțul in cauza nu si de succesori. In plus, nici nu au fost invocate ori dovedite astfel de situații.

Deși se susține de către reclamantă că la momentul semnării actului de căsătorie, a fost nevoie de două persoane să îi indice defunctului locul în care să semneze, instanța a reținut că această împrejurare nu impietează asupra caracterului valid al consimțământului și cu atât mai mult, nici asupra existenței materiale a acestuia, în condițiile în care, la starea civilă, locul în care trebuie semnat de către părțile contractante, este in mod obișnuit indicat de către ofițerul de stare civila, consemnările in registru fiind necesar sa fie corecte si fără ștersături sau corecturi care ar atrage anularea si refacerea integrala a paginii din registru. Prin urmare, cu atât mai mult in cazul unor soti in etate se impunea din prudenta adoptarea unei astfel de conduite, care astfel nu are nici o relevanta probatorie.

Așadar, având în vedere că nu este detaliat în ce măsură diagnosticul defunctului îi afecta acestuia capacitatea psihică, s-a apreciat că, sub aspect probatoriu, față de existența capacității depline de a contracta, întemeiată pe prezumția discernământului, proba contrară constând în lipsa de fapt a discernământului, dar nu la modul general, ci la momentul contractării, nu a fost făcută, motiv pentru care, instanța a respins cererea de constatare a nulității absolute a căsătoriei încheiate între pârâtă și defunct, pentru motivul debilității mintale și al lipsei de discernământ al acestuia din urmă, ca nefondat. Tot astfel constatând existența materială a consimțământului numitului …….. la oficierea căsătoriei cu pârâta, în prezența ofițerului de stare civilă și a celor 2 martori, precum și lipsa calității procesule active a reclamantei de a invoca caracterul viciat al consimțământului sau lipsa temporara a acestuia, în temeiul art. 271 C. civ. și art. 298 alin. 1 coroborat cu art. 302  C. civ., instanța a respins ca neîntemeiat și acest motiv de nulitate a căsătoriei.

În ceea ce privește fictivitatea căsătoriei, potrivit art. 295 alin. 1 C. civ., căsătoria încheiată în alte scopuri decât acela de a întemeia o familie este lovită de nulitate absolută. La alin. 2 este prevăzut că, nulitatea căsătoriei se acoperă dacă, până la rămânerea definitivă a hotărârii judecătorești, a intervenit conviețuirea soților, soția a născut sau a rămas însărcinată ori au trecut 2 ani de la încheierea căsătoriei.

În aceste condiții, pentru a reține fictivitatea căsătoriei, trebuie constatat faptul că, voința declarată nu are corespondent în voința internă, aceasta din urmă fiind străină de finalitatea de a întemeia o familie. În ceea ce privește proba caracterului fictiv al căsătoriei, trebuie avută în vedere atât perioada anterioară căsătoriei cât și perioada care a urmat acestui moment. Astfel instanța a urmărit dacă părțile se cunoșteau dinainte și de câtă vreme, dacă aveau afinități, preocupări, pasiuni comune, etc. Ori, astfel cum rezultă din cele expuse mai sus, s-a reținut că defunctul și pârâta conviețuiau deja de aproximativ 20 de ani la momentul încheierii căsătoriei, perioadă în care aceștia se afișau și erau recunoscuți în societate ca fiind un cuplu. În sens contrar, reclamanta susține că manifestarea de voință a pârâtei este simulată, fiind exprimată, nu din dorința de a întemeia o familie, ci în scopul obținerii beneficiilor patrimoniale succesorale pe care aceasta le-ar obține în calitate de soție supraviețuitoare.

Susținerile reclamantei sunt confirmate de martora ……, fostă soție a defunctului (f. 168), potrivit cărora numitul ……. nu ar mai fi dorit să se recăsătorească și că i-ar fi rușine să se afișeze cu pârâta. Cu toate acestea, instanța le-a  apreciat ca fiind subiective, având în vedere legătura de afecțiune dintre reclamantă și martoră în contrapondere cu relația rece pe care o manifesta față de pârâtă, astfel cum rezultă din propria sa declarație în care precizează că menține o relație foarte apropiată cu reclamantă și că nu are o relație prea apropiată cu pârâta.

Pentru aceste motive, instanța a avut în vederea soluționării prezentei cauze, doar susținerile martorului …….., care spre deosebire de martora ………, a manifestat pe parcursul procesului o atitudine obiectivă, dată fiind relația de apropiere în mod manifest față de defunct, și nu față de vreuna dintre părți. În acest sens, martorul …….., (f.169), prieten cu defunctul de aproximativ 22-25 de ani, arată că avea cunoștință de faptul că numitul ………. locuia cu pârâta de aproximativ 20 de ani și că aceasta era concubina lui.

Instanțe a reținut ca veridice în acest caz susținerile pârâtei, care a învederat instanței că intenția de a se căsători a existat încă de la un moment anterior, dar, având în vedere evenimentele tragice care au avut loc, respectiv decesul unicului fiu al defunctului în  septembrie 2014 potrivit certificatului de deces nr. … emis pe numele ……… (f. 83), decesul mamei pârâtei în data de 2 august 2017, potrivit certificatului de deces nr. …… emis pe numele …….. (f. 82), dar și alte asemenea evenimente precum ar fi starea precară de sănătatea a pârâtei (bilet de iesire din spital furnizat de către Spitalul Clinic de Urgență …….., secția clinică neurochirurgie 4, din data de 05.01.2016 pe numele pârâtei f. 80), ori vârsta înaintată a părților, i-a împiedicat de aceștia să facă oficieze relația care dura, astfel cum s-a precizat mai sus, de aproximativ 20 de ani.

În plus, în tot acest timp, pârâta avea grijă de copilul decedat al defunctului, dar și de gospodărie, având atribuțiile unei soții, astfel cum recunoaște și reclamanta la interogatoriu, întrebarea nr. 2 (f. 165).

De asemenea, astfel cum rezultă din cuprinsul sentinței civile nr. …….. a Judecătoriei Sectorului ……., respectiv sentința civilă nr. ……. a Judecătoriei Sectorului …….., depuse la dosar (f. 139-147), numitul …….. și pârâta erau divorțați la momentul la care se cunoscuseră.

În aceste condiții cunoscând astfel implicațiile pe care un astfel de act îl prezintă în viața unei persoane, dată fiind vârsta înaintată a acestora, dar și cursul evenimentelor tragice care au avut loc în viața lor, instanța a considerat întemeiate apărările pârâtei în sensul că, până la data de 17.11.2017, aceștia nu au găsit un moment oportun pentru oficierea căsătoriei. De asemenea, instanța a reținut fi faptul că intenția pârâtei de a se căsători este fondată pe o perioadă de sprijin reciproc de aproximativ 20 de ani.

Astfel, pârâta ……. și defunctul ……… deși nu erau căsătoriți, au mers împreună la diferite evenimente, precum cununia civilă a vecinei dnei …….. (foto f. 157), erau recunoscuți în societate ca fiind un cuplu, astfel cum declară martorul ……… (f. 169) și cum rezultă din imaginile depuse la dosar în format electronic (f. 29), dar și din interogatoriul reclamantei (f. 165-167), care, la întrebările 3 și 7, a recunoscut că pârâta l-a însoțit pe defunct la masa de Crăciun pe care aceasta a organizat-o în urmă cu 2 ani, dar și faptul că, în anul 2016 aceștia au fost cazați în ……. în apartamentul de serviciu al reclamantei.

Față de susținerile reclamantei, referitoare la lipsa pârâtei de la evenimentele de familie la care defunctul a fost prezent, având în vedere diversitatea motivelor pentru care pârâta nu ar fi putut participa la evenimentele importante care au avut loc în familia acesteia, instanța a reținut că acest aspect nu prezintă relevanță nici în ceea ce privește existența relației dintre defunct și pârâtă, nici asupra dorinței acestora de a se căsători.

Față de cele de mai sus, deși cunoșteau starea precară de sănătate a defunctului la acea vreme, atât pârâta cât și defunctul, au considerat că este momentul oficierii relației care durase deja o perioadă ce justifica încheierea unui astfel de act, iar faptul că numitul …… a decedat la 5 zile după oficierea căsătoriei, nu înlătură concluzia că intenția de a forma o familie se concretizase deja la acel moment.

Având în vedere cele redate mai sus, în temeiul art. 295 alin. 1 C. civ., instanța a constatat faptul că intenția pârâtei de a forma o familie cu ocazia încheierii actului de căsătorie nu poate fi negată, în condițiile în care aceasta s-a dovedit a fi menținută pe o perioadă de timp suficient de îndelungată, motiv pentru care a respins cererea reclamantei de a constata nulitatea absolută a căsătoriei încheiată între numitul …….. și pârâtă, conform certificatului de căsătorie seria …… nr. ………….

În continuare, instanța a analizat cererea reclamantei de declarare a nulității absolute a căsătoriei bazat pe motivul nerespectării dispozițiilor legale referitoare la publicația de căsătorie și la termenul de 10 zile în interiorul căruia orice persoană poate face opoziție la căsătorie, având în vedere că publicația aflată la Anexa nr. …. a fost afișată la data de ……, iar căsătoria a fost oficiată în ziua imediat următoare, respectiv la data de ……...

În primul rând, față de prevederile art. 293 alin. 1 C. civ, care enumeră cazurile de nulitate absolută a căsătoriei, s-a observat că, nerespectarea prevederilor invocate de către reclamantă nu se regăsește printre acestea. În al doilea rând, și în situația în care acestea ar fi constituit motive de nulitate relativă, fiind dispoziții legale care afectează validitatea unui act civil, iar susținerile reclamantei s-ar fi găsit a fi întemeiate, față de prevederile art. 302 C. civ., care stipulează că dreptul la acțiune în anulare nu se transmite moștenitorilor, reclamanta nu ar fi avut calitate procesuală activă pentru a putea invoca nerespectarea acestora.

La art. 287 alin. 1 C. civ., este prevăzut că viitorii soți sunt obligați să se prezinte împreună la sediul primăriei, pentru a-și da consimțământul la căsătorie în mod public, în prezența a 2 martori, în fața ofițerului de stare civilă. Cu toate acestea, la alin. 2 este prevăzută o derogare de la alin 1, în sensul că, în cazurile prevăzute de lege, ofițerul de stare civilă poate celebra căsătoria și în afara sediului serviciului public comunitar local de evidență a persoanelor, cu respectarea celorlalte condiții menționate la alin. 1.

Astfel, instanța a constatat că prevederile legale referitoare la publicitatea căsătoriei, a căror nerespectare atrage nulitatea absolută a căsătoriei, au fost respectate în prezenta cauză, având în vedere prezența ofițerului de stare civilă la domiciliul părților, prezența celor 2 martori, dar și derogările existente la dosarul de căsătorie (f. 129), potrivit căreia, oficierea căsătoriei se putea realiza în afara sediului primăriei si in termen mai scurt de 10 zile.

Față de cele prevăzute mai sus, constatând că dispozițiile legale a căror respectare a fost prevăzută sub sancțiunea nulității absolute au fost respectate, instanța a respins cererea reclamantei de constatarea a nulității absolute a căsătoriei încheiate între pârâta ……. și numitul ………., ca nefondată.

Cât privește capătul de cerere referitor la cheltuielilor de judecată, instanța a constatat că în conformitate cu prevederile art. 453 alin. 1 C. proc. civ., partea care pierde procesul va fi obligată, la cererea părții care a câștigat, să îi plătească acesteia cheltuieli de judecată.

Cu toate acestea, la art. 451 alin. 2 C. proc. civ., instanța poate, chiar din oficiu, să reducă motivat partea din cheltuielile de judecată reprezentând onorariul avocaților, atunci când acesta este vădit disproporționat în raport cu valoarea sau complexitatea cauzei, ori cu activitatea desfășurată de avocat, ținând seama și de circumstanțele cauzei.

Având în vedere faptul că a respins acțiunea reclamantei, în temeiul prevederilor legale redate mai sus, instanța a obligat-o pe aceasta să achite pârâtei cheltuielile ocazionate de acest proces. În dovedirea cheltuielilor de judecată, la dosarul cauzei, au fost depuse de către pârâtă: chitanța nr. ….. și chitanța nr. ……., ambele reprezentând onorariu de avocat, în cuantum total de 2200 de lei. Utilizând criteriile enumerate în cuprinsul art. 451 alin. 2 C. proc. civ., instanța constată că suma în cuantum de 2200 de lei este vădit disproporționată în condițiile în care prezenta cauză nu are un obiect evaluabil în bani, iar munca depusă de apărătorul pârâtei s-a efectuat pe parcursul a doar 3 termene de judecată acordate în acest sens.

Prin urmare, în temeiul art. 451 alin.2 C. proc. civ., instanța a redus cheltuielile judiciare reprezentate de onorariu avocat în cuantum de 2200 lei și a obligat pe reclamantă să achite către pârâtă suma de 1000 de lei, această din urmă fiind apreciată drept suficientă și necesară în condițiile expuse mai sus.

Împotriva sentinţei civile sus menţionate a declarat apel reclamanta …… criticând soluţia instanţei de fond pentru motive de nelegalitate şi netemeinicie cauza fiind înregistrată pe rolul Tribunalului Bucureşti Secţia …… la data de  ……, sub nr. de dosar ……...

În motivare se arată că a introdus pe rolul Judecătoriei sector …… la data de ….., o acţiune, prin care solicita instanţei legal investite, sa constate nulitatea absoluta a căsătoriei dintre …… si parata …….., atestata prin certificatul de căsătorie seria … nr. … …. A făcut dovada ca are calitatea de nepoata de sora predecedata, respectiv defuncta …., CNP ..decedata la data de 30.06.2005, calitate atestata de către notarul public ….., prin declaraţia autentificata sub numărul ……, prezentând ulterior instanţei de judecata si certificatul de moştenitor, la cererea acesteia.

Motivul determinant pentru care a introdus cererea in vederea anularii căsătoriei, a fost reprezentat de faptul ca la încheierea acesteia, nu au fost respectate dispoziţiilor legale imperative in materie.

A prezentat instantei de fond, in detaliu, toate aceste aspecte, încercând sa facă dovada deplina ca atât procedura încheierii căsătoriei a fost grav viciata, cat si starea de sănătate mentala a defunctului ….., nu-i permitea sa oficieze un astfel de eveniment.

Numai ca, in realitate, a constatat, cu foarte mare cuprindere, ca instanța de fond, s-a transformat intr-un veritabil avocat al paratei, pierzându-si mult prea uşor, caracterul echidistant, neutru pe care al trebui sa-1 aibă in raport cu părţile procesuale.

Din aceste motive, s-a solicitat instanţei de apel, sa analizeze cu atenție probele existente la dosarul cauzei si sa constate ca nu au fost respectate normele imperative ale încheierii unei casatorii. Din păcate, instanța de fond, a trecut cu prea multa uşurinţa peste înscrisuri atât de evidente, iar in motivarea sentinţei, nici măcar nu a adus in discuţie aspecte extrem de importante, care au fost încălcate la oficierea căsătoriei.

In acest sens, supune atenției instanței de apel, cererea tip adresata Primarului ….., care nu are data înscrisa pe aceasta si mult mai important este ca nu s-a precizat in cuprinsul acesteia, data la care se va oficia casatoria viitorilor soți, fiind inadmisibil ca primarul sa aprobe o astfel de cerere nedatata si fara a se preciza măcar când se va oficia casatoria.

Practic, primarul a aprobat încheierea unei casatorii in condiţii excepţionale, fara sa se cunoască data la care acesta se va realiza, ducând in mod automat la nulitatea acestui aviz.

Primăria sectorului 3 nu a respectat exigentele imperative ale dispoziţiilor art. 283 alin (2) si (3) Cod civil, in sensul ca ofiţerul de stare civila, nu a dispus publicarea acesteia, prin afişarea în extras, într-un loc special amenajat la sediul primăriei şi pe pagina de internet a acesteia unde urmează a se încheia căsătoria şi după caz, la sediul primăriei unde celălalt soţ îşi are domiciliul sau reşedinţa, pentru ca in speţa sa, soţii aveau domicilii in sectoare diferite.

Art. 283 alin (2), - „Extrasul din declaraţia de căsătorie cuprinde, în mod obligatoriu: printre alte menţiuni si înştiinţarea că orice persoană poate face opoziţie la căsătorie, în termen de 10 zile de la data afişării.

Acest termen, era obligatoriu sa fie precizat, cu atât mai mult cu cat, in acesta cauza, a intervenit o derogare de la termenul clasic al încheierii unei casatorii, deci era absolut necesar sa se precizeze cu exactitate, care este perioada de timp in care orice persoana poate face opoziţie.

In realitate, Primăria …, nu a făcut nici una din aceste precizări, singura menţiune din publicaţia de căsătorie fiind ceea clasica, dar si aceasta fiind incompleta, deoarece nu se precizează termenul obligatoriu de 10 zile, așa cum prevede legea.

Este firesc ca in condiţiile in care Primăria ……, nu a respectat dispoziţiile imperative ale art. 283 alin (2) si (3) Cod civil, căsătoria este nula, nefiind îndeplinite condiţiile legale de forma, la încheierea acesteia.

Așa cum a mai precizat si in concluziile scrise depuse odată cu judecarea in fond a cauzei, Primăria ….. nu este organ legislativ, care sa poată sa modifice conţinutul unei norme legale, este doar o instituţie care se obliga sa respecte ad literam dispoziţia legala.

Atâta timp cat publicaţia de căsătorie are grave erori de forma si de procedura, este absolut firesc, ca întreaga procedura legala a căsătoriei, sa fie iremediabil viciata, deci NULA.

Apelanta a salvat toate declaraţiile de căsătorie in perioada 14 - 26 noiembrie, existente pe site-ul Primăria ….., dar in nici una dintre acestea nu se regăsește cea din prezenta cauza.

A întrebat personalul primăriei de ce acesta publicaţie nu apare pe site si mi-au răspuns ca ei au trimis înscrisul administratorului site-lui, dar pentru nepublicarea acestuia, nu sunt ei răspunzători. Or, acesta explicaţie, nu înlătura cu nimic viciile de forma si procedurale ale acestei casatorii, deoarece legea nu distinge intre răspunderea angajaţilor primăriei si răspunderea administratorilor site-lui. Legea dispune fara echivoc ca declaraţia de căsătorie trebuie sa apară şi pe pagina de internet a acesteia unde urmează să se încheie căsătoria şi după caz, la sediul primăriei unde celălalt sot îşi are domiciliul sau reşedinţa, pentru ca in speţa sa, soţii aveau domicilii in sectoare diferite. Legea nu oferă un drept de opţiune primăriei de a publica declarația de căsătorie fie pe site fie la sediul instituţiei, ci o obligaţie cumulativa, in sensul publicării acesteia atât la sediul acesteia, cat si pe site. (283 alin (2) si (3) Cod civil).

Din păcate, instanța de fond, a trecut cu vederea toate aceste ilegalitate, nici măcar in motivarea hotărârii, nu a făcut referire la aceste aspecte, ceea ce, din punctul lor de vedere este inadmisibil.

Nu s-a făcut măcar o simpla adresa din partea instanţei de fond, către Primăria ….., in vederea comunicării dovezilor din care sa rezulte ca si la acesta instituţie, a fost respectata procedura legala, adică Primăria …….., a trimis publicaţia de căsătorie, in vederea publicării acesteia si la primăria unde intimata isi are domiciliul.

Indignarea sa este cu atât mai mare cu cat constata cu mare dezamăgire, ca instanța de fond, pur si simplu nu a fost interesata sa afle adevărul, nu a manifestat măcar un minim interes in vederea exercitării rolului activ al unei instanțe de judecata, nefăcând altceva decât sa se poziţioneze in aparate intimatei, atât in cursul procesului civil, cat si in motivarea sentinţei civile.

Nu înţelege cum este posibil ca o instanța de judecata sa refuze sa constate ca întreaga procedura a căsătoriei A FOST GRAV VICIATA, nefiind îndeplinite in mod clar dispoziţiile legale in materie, de către angajaţii primăriilor de sector, iar instanța sa respingă cererea ca nefondata.

Învederează instanţei de apel ca in cazul încheierii unei casatorii in regim de urgenta, care deroga de la termenul legal, procedurile legale trebuie atent respectate, ceea ce in speţa, nu s-a întâmplat.

Este absolut firesc sa se aducă la cunoştinţa termenul legal in care orice persoana interesata poate face opoziţie la căsătorie. Daca in mod normal, termenul de opoziţie este de 10 zile, Primăria in aceasta situație excepţionala, trebuia sa precizeze care este noul termen in care se poate realiza opoziţia la căsătorie. In modalitatea in care a procedat primăria, sunt in situația in care declaraţiei de căsătorie nu i s-a mai putut face opoziţie, ceea ce reprezintă o grava încălcare a dispoziţiilor imperative.

Din actele depuse la dosar de către primărie, reiese ca publicaţia de căsătorie a fost afișata doar la sediul acesteia, la data de 16.11.2017, iar căsătoria s-a oficiat in ziua imediat următoare, adică la mai puţin de 24 h de la afişare doar la sediul primăriei.

Ori in aceste condiţii, nu s-au respectat nici măcar 24 de h, de la data publicaţiei, deoarece, oricum ai calcula termenul, fie procedural, fie pe zile, nu sunt împlinite cele 24 h. De altfel, nici intimata, nici primăria, nu au adus argumentul legal, motivat cu text de lege, in baza căruia, au oficiat casatorii la nici 24 h, cum au calculat acest termen si care a fost textul de lege in baza căruia s-a făcut acest calcul.

Aceste aspecte sunt amănunte care fac diferenţa intre valabilitatea sau nu a unei casatorii. Atât timp cat acesta procedura se realizează in baza unor norme imperative, nu este posibil ca o instituţie care este obligata doar sa le respecte ad literam, sa-si permită sa le încalce in mod flagrant, mai mult instanţa de fond refuzând sa constate acesta încălcare a legii.

Cu privire la diagnosticul defunctului …, rugam instanța de apel sa constate ca in cuprinsul dosarului prezentat de către Primăria ….., se regăsește doar prima pagina a biletului de ieşire din spital, din data de 10.11.2017, celelalte paginii, nefiind depuse de către parata, in mod intenţionat, pentru ca la o minima analiza a înscrisului medical, se puteau uşor constata, afecţiunile neuropsihice ale defunctului.

Afirmaţia paratei potrivit căreia, acesta nu deţine biletul de externare este falsa, deoarece, in situația in care depunea biletul de externare in integralitate, exista posibilitatea ca reprezentanţii primăriei sa constate gravele probleme de sănătate ale defunctului, existând totodată riscul ca aceştia sa refuze oficierea căsătoriei.

Susţinerile instanţei de fond potrivit cărora, nu interesează daca defunctul a fost examinat sau nu de către medicul de familie, sunt cel puţin ciudate, având in vedere ca aceasta a fost investita sa judece tocmai o cerere de anulare a unei casatorii, motivata si de starea de dementa a uneia dintre parți.

Nu poți sa susţii in cuprinsul motivării ca nu are relevanta daca medicul a văzut sau nu pacientul, pentru ca oricum il cunoştea de 20 de ani, din moment ce, in urma cu numai câteva zile un cadrul medical de specialitate, intr-un mare spital din municipiul Bucureşti, a stabilit ca defunctul prezenta un Sindrom Demenţial (in observaţie), având prescris pentru acesta afecţiune neurologica un tratament specific, care trebuia urmat zilnic, așa cum uşor se poate observa si in cuprinsul actelor medicale.

Totodată, medicul specialist face observaţia ca ….., suferea si de o tulburare de memorie, recent instalata, recomandând efectuarea unui examen C.T. cerebral cu substanţa de contrast.

Medicul de familie poate-1 cunoştea pe defunct de cca 20 de ani, dar cu siguranţa nu cunoştea ca înainte cu câteva zile ca acesta sa-si dea acordul in privinţa căsătoriei, pacientul lui avea tulburări de memorie, fiind diagnosticat cu boala prezentata mai sus, recomandându-i-se sa faca un set complet de analize si proceduri medicale.

In plus chiar intimata recunoaşte la întrebarea apelantei - daca …. a fost anterior examinat psihiatric sau măcar fizic, de cadrul medical care si-a exprimat acordul ca este apt pentru căsătorie si daca parata i-a prezentat starea reala de sănătate a viitorului sot, sau a mers la cabinetul acestuia si ati ridicat analizele contracost - parata, recunoaşte ca acesta a fost la medicul de familie care știa situația lui (a defunctului) si a luat avizul.

Se înțelege foarte clar ca defunctul ….. nu a fost examinat fizic dar mai ales psihic, exact așa cum a precizat si noi in cererea introductiva.

Mai mult, pe acest certificat apare si rezultatul unui test HIV, in condiţiile in care pacientul nu a fost testat, nu i s-au recoltat probe biologice, ….. nefiind prezent.

Daca într-adevăr medicul de familie cunoştea situația defunctului, cu atât mai mult trebuia sa-1 examineze, in special neuropsihic, nu sa emită un certificat, fara sa vadă si sa consulte pacientul si fara sa preleveze sângele acestuia, ceea ce nu s-a întâmplat. Si de acesta data, instanța de fond, a considerat in mod total greşit, ca aceste aspecte nu sunt relevante.

Așa cum am precizat si la fond, pârata, in tot materialul probator, existent la dosarul cauzei, s-a străduit prin înscrisuri, martori si declaraţii autentice, sa dovedească instanţei de judecata ce relaţie apropiata a avut cu defunctul si cat de mulţi ani au trăit aceştia împreuna, chiar de ordinul zecilor.

Numai ca, parata, scapa din vedere un aspect extrem de important si anume obiectul prezentei cauze, adică anulare căsătorie, nu stabilirea perioadei de concubinaj. In acesta cauza nu sunt in situația unui partaj, pentru a dovedi trăinicia si longevitatea relaţiei de concubinaj.

Parata nu face altceva, decât sa recunoască in mod indirect, toate acuzele reclamantei, in sensul ca daca defunctul dorea in mod real sa se căsătoreasca cu aceasta, avea tot timpul necesar si toate ocaziile din lume, numai ca ….. nu si-a dorit niciodată acesta căsătorie. Parata nu a avut nici măcar domiciliul la defunct acasă, fiind evident ca daca acesta intenţiona sa se căsătoreasca, in atâţia ani de zile, îndeplinea acesta minima formalitate.

Din desfășurarea faptelor in prezenta speţa, se poate uşor deduce ca scopul căsătoriei nu a fost realizat. Art. 295 - Căsătoria fictivă - (1) Căsătoria încheiată în alte scopuri decât acela de a întemeia o familie este lovită de nulitate absolută.

In speţa sa, aplicabil este primul paragraf, deoarece, singurul scop urmărit de către parata, cunoscând gravitatea afecţiunilor oncologice, suferite de către ……, a fost acela de obţine in urma decesului acestuia, o cota-parte din bunurile sale mobile, dar mai ales imobile.

Este evident ca parata nu a urmărit sa întemeieze o familie cu defunctul, aceasta cunoscând foarte bine starea de sănătate a acestuia, avea cunoştinţa de boala suferita de ….. si șansele minime de supravieţuire pe care le mai avea, aspecte cunoscute de la medicii specialişti care-1 îngrijeau pe actualul defunct.

Susţinerile instanţei de fond, potrivit cărora, a avut in vedere perioada anterioara căsătoriei, nu pe cea care a urmat, sunt nefondate, deoarece, legea face referire la scopul unei casatorii, de ce se încheie acea căsătorie pentru viitor, nu face distincția ca o căsătorie poate fi considerata valabila, daca reprezintă o încununare a unei relaţii de concubinaj anterioara. Din punctul lor de vedere (ce-i drept, nu atât de avizat ca cel al judecătorului de la fond), considera ca legea se refera la scopul pe care-1 au soţii de la momentul încheierii căsătoriei, in viitor si in nici un caz in trecut.

Chiar intimata a recunoscut ca in perioada 2014 - 2017, au avut mai multe probleme, care au dus la imposibilitatea oficierii acestei casatorii, dar nu precizează care a fost motivul pentru care in restul celor 17 ani pe care susţine ca i-a trăit lângă defunct, nu a încheiat căsătoria.

Nu răspunde nici la întrebarea potrivit căreia, care a fost scopul urmărit de acesta, care a determinat-o sa se căsătoreasca cu defunctul cu 5 zile înainte ca acesta sa moara, intimata ştiind foarte bine ca viitorul ei soț avea cancer metastazic si ca in cel mai scurt timp deceda, acesta fiind si motivul pentru care a solicitat derogare de la primărie, in vederea oficierii cat mai repede a căsătoriei.

Art. 278 Cod civil - Comunicarea stării de sănătate - Căsătoria nu se încheie dacă viitorii soţi nu declară că şi-au comunicat reciproc starea sănătăţii lor. Dispoziţiile legale prin care este oprită căsătoria celor care suferă de anumite boli rămân aplicabile.

A depus la dosarul cauzei, o înregistrare audio-video, din care rezulta ca parata, recunoaşte ca defunctul avea relaţii sentimentale cu mai multe femei, ca aceasta stătea singura in dormitor in timp ce defunctul vorbea la telefon si-si trimitea mesaje cu alte femei, ca defunctul avea poze in propriul imobil cu mai multe femei, ca acesta a stat si l-a suportat cu toate acestea, pentru ca-si dorea sa aibă langa ea ca un bărbat. Numai ca, așa cum singura recunoaşte, dorinţa nu-i era împărtășita si de către defunct, care-si trăia liniştit viața cu alte femei. Or, in aceste condiţii, cum poate parata, martorii si declaranţii sa sustina ca defunctul si-a dorit mereu sa se căsătoreasca cu parata, doar ca nu a găsit momentul potrivit.

Intimata, a depus la dosarul cauzei un print screean al apelurilor telefonice date de către defunct, in perioada 10-20 noiembrie, in care se poate observa ca vorbea cu acesta cca. 10-15 minute in mod repetat pe zi, dar in ziua premergatoare căsătoriei si in ziua căsătoriei, defunctul nu i-a mai răspuns la telefon. Daca ….. avea reprezentarea faptelor sale, cum a fost posibil, ca înainte cu 2, 3 sau 4 zile, sa nu-ii menţioneze măcar ca urmează sa se căsătoreasca, nu neaparat să-şi invite, cu toate ca daca era lucid, ar fi făcut-o in mod sigur, noi fiind o familie foarte unita.

La data de 17.11.2017, i-a răspuns parata la telefonul defunctului si i-a precizat ca nu poate sa i-1 dea la telefon pe acesta, deoarece este obosit in pat si doarme.

Coroborat si cu imaginile si filmulețul depuse la dosarul cauzei chiar de către parata, se poate uşor ajunge la concluzia ca defunctul nu avea reprezentarea evenimentelor la care participa, deoarece era foarte abătut, pierdut in spaţiu (după privire), absent in derularea acestora, retras tăcut, fiind necesar ca doua persoane sa-i indice locul unde urma sa semneze in registrul stării civile. Este evident ca nu s-a dorit înregistrarea audio - video a acestui moment, fiind o dovada covârşitoare in defavoarea intimatei. Simpla declaraţie a persoanei care a fotografiat si filmat evenimentul, nu poate dovedi ca defunctul a avut reprezentarea faptelor sale. Nu este credibila declaraţia fotografului, potrivit căreia, a omis sa filmeze consimţamatul dat de către defunct, pentru ca avut emoţii, sau ca nu a reuşit sa deschidă camera video. Toate aceste indica dovezi clare ca se doreşte ascunderea adevărului, ca in mod sigur daca ar exista aceea înregistrare, ar rezulta clar ca defunctul nu știa ce i se întâmpla.

In alta ordine de idei, instanța de fond, nici măcar nu a emis o simpla adresa către spitalul ……., pentru a transmite la dosarul cauzei o copie a dosarului medical al defunctului, din care sa reiasă clar diagnosticul stabilit de către cadrele medicale de specialitate. In afara de înscrisurile depuse de către subsemnata, incomplete de altfel, deoarece imediat sub diagnostic, lipsește un rând extrem de important din biletul de externare, care vine ca o completare a celor prezentate de noi pana in acest moment, nimeni nu a întreprins nici un demers.

Face precizarea instanţei de apel ca, a depus la registratura spitalului ……. o cerere prin care solicita o copie a dosarului si a biletului de externate in integralitate, dar juriştii unității spitaliceşti, au menţionat ca pot elibera actele solicitate doar instanţei de judecata, instanța care nu a considerat necesar sa înfăptuiască astfel de demersuri, formându-si convingerea greşita doar pe baza unor declaraţii de martor, ignorând toate înscrisurile care dovedeau temeinicia cererii sale.

Intimata nu a răsturnat nici măcar cu un singur act, diagnosticul stabilit de către doctorul …..., in biletul de externare din spital, cu numai câteva zile înainte de căsătorie, unde apare specificaţia clara ca, pacientul are Sindrom Demenţial (in observaţie), având prescris pentru acesta afecţiune neurologica un tratament specific, care trebuia urmat zilnic, așa cum uşor se poate observa si in cuprinsul actelor medicale.

Mai mult, diagnosticul acordat si la „second opinion” de către medicul specialist, este clar, in sensul prezentării de către ……. a unor grave tulburări neuropsihice si de comportament.

Intimata a mințit in mod sistematic ca nu are acest înscris medical, cu toate ca a depus singura prima pagina a acestuia la starea civila sector 3 si ca nu știe de existenta lui. Este evident ca a adoptat o astfel de poziţie, pentru ca acest înscris nu o avantaja.

Dovada a interesului patrimonial urmărit la încheierea căsătoriei, este si regimul patrimonial ales de către soți, respectiv comunitatea legala a bunurilor.

Or, daca parata susţine ca nu-i trebuia nimic de la defunct, nu înţelege de ce nu a ales sa redacteze o convenţie matrimoniala, ştiind ca defunctul mai avea doar câteva zile de trăit.

Este evident ca scopul intimatei a fost unul patrimonial.

Pentru toate aceste motive, s-a solicitat admiterea apelului şi anularea  in tot sentinţa atacata, constatând nelegalitatea si netemeinicia acesteia, iar pe fondul cauzei sa dispună constatarea nulității absolute a căsătoriei dintre … si parata ……….., atestata prin certificatul de căsătorie seria … nr. …… si obligarea intimatei la plata cheltuielilor de judecata.

In drept. disp art. 466 si următoarele CPC.

Probe. înscrisuri.

În cauză intimata-pârâtă ….. a formulat întâmpinare la apelul declarat de apelanta reclamantă ……… prin care a solicitat  respingerea apelului ca neîntemeiat şi menţinerea sentinţei civile atacate ca temeinică şi legală, obligarea apelantei reclamante la plata cheltuielilor de judecată.

Excepţia lipsei calităţii de reprezentant a avocatului ……… aceasta nu îndeplineşte condiţiile art. 151 C.pr.civ. şi ale Legii nr. 51/1995.

Învederează instanţei că potrivit prevederilor art. 151 alin (2) cererea (în speţa de faţă apelul) formulată prin reprezentant atunci când reprezentantul este avocat, va fi însoţită de împuternicirea avocaţială.

Excepţia lipsei calităţii de reprezentant este o excepţie de ordine publică, în sensul art. 246 alin. 1 C.pr.civ.: Excepţiile absolute sunt cele prin care se invocă încălcarea unor norme de ordine publică. Dispoziţiile privind reprezentarea în procesul civil sunt norme care interesează buna desfăşurare a procesului şi care atestă calitatea de reprezentant al unei persoane faţă de părţile din cauza respectivă. Acestea nu ocrotesc doar partea reprezentată, ci guvernează respectarea normelor procedurale în întreaga desfăşurare a procesului, fiind inadmisibil ca o persoană care nu a fost împuternicită să reprezinte partea într-un litigiu.

Apelul este depus şi semnat de către o persoană care nu a fost învestită cu puterea de a reprezenta partea în instanţă, astfel că s-a solicitat admiterea excepţiei invocată de către intimata-pârâtă şi respingerea apelului ca fiind formulat de către o persoană care nu are calitatea de reprezentant convenţional.

 Excepţia lipsei calității procesuale active a apelantei-reclamante de a invoca caracterul viciat al consimţământului sau lipsa temporara a acestuia, conform art. 298 si 299 cod civil, ce constituie o cauza de nulitate relativă a căsătoriei şi care poate fi iniţiată doar de unul din soţi şi nu se transmite moștenitorilor potrivit art.302 cod civil.

Aşa cum instanţa de fond a reţinut „lipsa temporara a discernământului şi a capacităților psihice nu constituie un motiv de nulitate absolută ci unul de nulitate relativă conform art. 299 cod civil”, motiv care nu poate fi invocat de către moştenitori conform art.302 cod civil, astfel ca în această privinţă” apelanta-reclamantă nu are calitate procesuala activă.

Pe fondul cauzei:

Aşa cum s-a susţinut şi în dosarul de fond, intimata-pârâtă îl cunoştea pe …., de peste 20 de ani si a locuit cu dânsul şi cu fiul acestuia din 2003. Acest fapt a fost dovedit prin înscrisuri în susţinerea acestei afirmaţii instanţa poate revedea declaraţia martorului … …., prieten al defunctului de aproximativ 25 de ani (fila 169 din dosar) prin care acesta a susținut că „o cunosc şi pe pârâtă care ştiu ca era prietena defunctului şi locuia împreună cu acesta de peste 20 de ani” şi „că pârâta este cunoscută de prietenii şi colegii lor drept prietena defunctului”, precum şi adeverinţa nr… emisă de Asociaţia de Proprietari …… dar şi declaraţiile vecinilor care susţin că în tot acest timp au fost văzuţi împreună de foarte multe ori, numita … fiind prezentată acestora ca şi partenera de viaţă de către numitul …...

Declaraţia notarială a numitului …., prieten de peste 30 de ani al defunctului, a numitei …., prietena din 2001 a defunctului şi fiica acesteia numita …….. au susţinut acelaşi lucru, cum că aceştia au locuit împreuna şi că dna …… era prezentată ca şi partenera de viața a acestuia. Precizează că aceştia au fost menţionaţi de numita ……. în declaraţia dată în fata instanţei de fond ca fiind apropiaţi ai numitului …….

Astfel cum corect a reţinut instanța de fond, susţinerile intimatei-pârâte cu privire la perioada de concubinaj anterioară căsătoriei a fost reală şi de asemenea intenţia de a se căsători a existat şi era fondată pe o perioada de sprijin reciproc de aproximativ 20 de ani.

Susţinerile apelantei-reclamante cum că intimata-pârâtă nu a avut nici măcar domiciliul la defunct acasă, este dovada că aceasta nu a dorit să forţeze încheierea acestei căsătorii.

Prin înscrisurile depuse la dosarul de fond a motivat de ce până la 17.11.2017, defunctul si intimata-pârâtă nu s-au căsătorit.

În septembrie 2014, in …, unicul fiu al soţului său a decedat în urma unor operaţiuni militare în …, fapt ce reiese din certificatul de deces ataşat. Durerea lor a fost imensă şi şi-au revenit foarte greu din aceasta dramă. Până la decesul acestuia intimata-pârâtă a avut grijă de acest copil al defunctului şi de gospodărie.

În ianuarie 2016 a fost internată în spitalul …. pentru operaţie la coloană, aşa cum rezultă din biletul de ieşire din spital din 05.02.2016 şi în această perioadă soţul său i-a fost alături, însoţindu-o la spital atât pe perioada operaţiei cât şi ulterior când a trebuit să fac recuperare medicală, aşa cum a fost recomandat de medicul specialist în biletul de ieşire din spital.

Tot în 2016, unul din nepoţii săi a decedat în …….., în urma unui accident rutier, la puţin timp de când s-au mutat în aceasta tara ambii copii ai săi, din prima căsătorie. Ca şi pierderea fiului său, acest eveniment le-a distrus sufletul, cu greu reuşind să îşi revină.

În aceasta perioadă, de la sfârşitul anului 2017 mama sa, .., în vârstă de 85 de ani a căzut la pat şi împreună cu soţul său a îngrijit-o până la data decesului acesteia în august 2017.

Cât priveşte cererea apelantei - reclamante de declarare a nulităţii absolute a căsătoriei având ca temei nerespectarea prevederilor legale de forma cererii tip adresata Primarului ….., formă care nu este indicată de vreun articol de lege, cât şi a declaraţiei de căsătorie şi a termenului de 10 zile în interiorul căreia orice persoană poate face opoziţia la căsătorie, situaţie statuată de art.283 cod civil, învederează că art.293 care enumera cazurile de nulitate absolută a căsătoriei nu indică şi art.283.

Susţinerile cum că instanţa de fond ar fi trecut cu vederea toate aceste ilegalităţi este neîntemeiata, ca şi întreaga acţiune de altfel.

Instanța de fond în fila 6, alin 1, a sentinţei civile nr……. a reţinut următoarele:

„In primul rând, faţă de prevederile art.293 alin 1 c civ,care enumeră cazurile de nulitate absolută a căsătoriei, se observa că, nerespectarea prevederilor invocate de către reclamanta nu se regăseşte printre acestea. în al doilea rând, şi situaţia în care ar fi constituit motive de nulitate relativă, fiind dispoziţii legale care afectează validitatea unui act civil, iar susţinerile reclamantei s-ar fi găsit a fi întemeiate, fată de prevederile art.302 c civ, care stipulează că dreptul la acţiune în anulare nu se transmite moştenitorilor, reclamanta nu ar fi avut calitate procesuala activa pentru a invoca nerespectarea acestora.

La art.287 alin 1 c civ, este prevăzut că viitori soţi sunt obligaţi să se prezinte împreună la sediul primăriei, pentru a-şi da consimţământul la căsătorie în mod public, în prezenta a 2 martori, în faţa ofiţerului de stare civilă. Cu toate acestea la alin. 2, este prevăzută o derogare de la alin 1, în sensul că, în cazurile prevăzute de lege, ofiţerul de stare civila poate celebra căsătoria şi în afara sediului serviciului public comunitar local de evidenţă a persoanelor, cu respectarea celorlalte condiţii menţionate la alin. IC

Astfel ca instanţa de fond constatând că dispoziţiile legale a căror respectare a fost prevăzută sub sancţiunea nulităţii absolute au fost respectate art.293, a respins cererea apelantei-reclamante de constatare a nulităţii absolute a căsătoriei încheiate între intimata - pârâtă … şi defunctul …., ca nefondată.

Apelanta-reclamantă invocă în mod eronat în apel că diagnosticul defunctului … … de cancer în faza terminală, sindrom demenţial (sub observaţie) pierderi de memorie şi faptul că nu a fost efectiv consultat de medicul care a emis certificatul prenuptial nu au fost analizate de instanța de fond.

Din contra apreciază că instanţa a motivat foarte clar de ce nu are relevanţa dacă medicul a examinat personal sau nu pacientul la momentul avizului, indicând instituţiile abilitate să verifice temeinicia actului emis respectiv Colegiul Medicilor sau alte organe abilitate fiind împrejurări care ţin de exercitarea profesiei şi de deontologia medicală..

Mai mult ce instanţa de fond a constatat ceea ce a dorit apelanta - reclamanta să dovedească prin aceste înscrisuri, respectiv lipsa temporară a discernământului şi a capacităţilor psihice, precizând că nu sunt motive de nulitate absolută ci de nulitate relativă, iar aceasta aşa cum a susţinut în excepţia lipsei calităţii procesuale active a apelantei - reclamante, aceasta nulitate nu poate fi invocată de moştenitori.

Cât priveşte fictivitatea căsătoriei, conform art. 295 care prevede la alin (1) Căsătoria încheiată în alte scopuri decât acela de a întemeia o familie este lovită de nulitate absolută. Articolul este completat de alin 2 Cu toate acestea, nulitatea căsătoriei se acoperă dacă, până la rămânerea definitivă a hotărârii judecătoreşti, a intervenit convieţuirea soţilor, soţia a născut sau a rămas însărcinată ori au trecut 2 ani de la încheierea căsătoriei Astfel că deşi căsătoria nu a durat decât 6 zile, instanţa de fond a apreciat că este necesară analiza perioadei anterioare căsătoriei constatând astfel că părţile, defunctul Leu Gheorghe şi intimata-pârâtă au convieţuit împreuna si datorită evenimentelor tragice trăite împreună, indicate mai sus în prezenta întâmpinare şi că nu au avut într-adevăr un moment oportun pentru oficierea acestei căsători.

„Prin căsătoria fictiva se înţelege acea căsătorie la încheierea căreia consimţământul soţilor nu a fost sincer, ci simulat, în sensul că prin încheierea căsătoriei s-au urmărit interese străine de adevăratul scop al acesteia, care este întemeierea familiei. Fictivitatea consimţământului trebuie dovedită de către reclamant şi poate fi dedusă din interpretarea unor situaţii, fapte sau împrejurări anterioare sau concomitente momentului încheierii căsătoriei din care să rezulte cu claritate că pârâta a exprimat un consimţământ fictiv (pag 49, 51 Nulitatea căsătoriei, Alin Gheorghe Gavrilescu, Editura Universul Juridic)

Cât priveşte alin.2 al art. 295 vă rugăm să observaţi că … şi dna …. au convieţuit împreună , ,,legiuitorul nu determină o durată minimă a convieţuirii care să aibă ca efect acoperirea nulităţii căsătoriei însă, în orice caz trebuie să fie vorba de o convieţuire cu caracter de continuitate şi să aibă o anumită durată din care se poate desprinde concluzia că scopul căsătoriei, acela al întemeierii unei familii, poate fi atins.” (pag 77 Nulitatea căsătoriei, Alin Gheorghe Gavrilescu, Editura Universul Juridic). Ori dacă legiuitorul nu specifică o durată anume, atunci acele 6 zile apreciem noi că sunt suficiente pentru a dovedi convieţuirea celor doi soți.

În susţinerea celor de mai sus martorul …., prieten cu defunctul de peste 20 de ani, a susţinut că cei doi au convieţuit împreună şi era prezentată ca partenera sa de viaţă.

Ştiindu-1 un luptător pe dl …, intimata-pârâtă a sperat că se va face bine, însă cumplita boala i-a luat pe nepregătite şi deşi avea un moral bun, nu a supravieţuit acesteia.

Despre intenţia de a se căsători a numitului … a vorbit si martorul … care a susţinut că după decesul copilului său, l-a întrebat pe acesta de ce nu se căsătoreşte cu pârâta si răspunsul acestuia a fost cel pe care l-au susţinut şi noi în întâmpinare, acela că nu este un moment prielnic. Ulterior defunctul i-a spus prietenului sau în repetate rânduri că doreşte să se căsătorească cu intimata-pârâtă.

Numitul …. a fost cel care a insistat să fie făcute formalităţile pentru a se încheia căsătoria, tocmai pentru că spera şi el ca şi intimata-pârâtă că se va vindeca. Prin declaraţia notariala …. a povestit cum defunctul i-a solicitat ajutorul pentru a încheia căsătoria a cărei anulare se solicită de apelanta-reclamantă.

De asemenea susţine nepoata soţului său că această căsătorie se încadrează în definiţia dată de art. 295 cod civil cu privire la căsătoria fictivă, adică acel tip de căsătorie care s-a încheiat în alte scopuri decât acela de a întemeia o familie şi din descrierea situaţiei, aşa cum a perceput dânsa, ar fi grăbit aceasta căsătorie cu scopul de a obţine din urma decesului acestuia, o cota-parte din bunurile sale mobile, dar mai ales imobile, fără a le preciza.

Ca urmare a decesului mamei sale, intimata-pârâtă deţine imobilul din str. ……. şi este pensionara cu un venit decent. Nu are nevoie de o aşa zisă moştenire din partea soţului.

De asemenea invoca nepoata soţului său şi lipsa comunicării stării de sănătate, însă nu vedea aplicabilitatea în prezenta speţa din moment ce intimata i-a fost alături de 20 de ani.

Potrivit codului civil îndatoririle reciproce ale soţilor sunt: datoria de respect, de fidelitate, de sprijin moral, de a locui împreună, ori aceste datorii le-a respectat în toţi aceşti 20 de ani de când sunt împreună şi era firesc să încheie această căsătorie. Susţinerea reciprocă, respectul pe care i l-a purtat reciproc au fost confirmate de martorul ……, prieten apropiat al familiei noastre.

Cât priveşte înregistrarea audio-video prin care se recunoaşte de intimata-pârâtă că defunctul vorbea cu alte doamne aşa cum a susținut şi in concluziile scrise apreciază că nu sunt utile cauzei, poate doar din prisma că dovedesc încă odată relaţia tensionantă dintre intimata-pârâtă şi fosta soţie, numita ……….

Ca şi în dosarul de fond apelanta-reclamanta menţionează un second-opinion de la un medic specialist. Cum nici în această fază procesuală nu s-a depus acest înscris s-a solicitat să nu se ia  în seama această susţineri întrucât nu au fost probate.

Susţinerea cum că ar fi putut să opteze pentru un anume regim matrimonial denotă faptul ca apelanta-intimată se contrazice grav cu susţinerile martorei sale. Ori nu lipsa educaţiei a fost cea care îl determina pe defunctul …., să se afişeze cu ea în societate acum ce să înțelege că subit a dobândit studii juridice şi ar fi ştiut pentru ce regim matrimonial să opteze învederează  lipsa de inconsecvenţă a susținerilor apelantei-reclamante şi respingerea acestei apărări. Intimata-pârâtă nu are studii juridice, iar terminologia juridică este greu de înţeles pentru orice absolvent de studii superioare, iar la acea data în condiţiile respective, boala dlui ……, să aprofundeze aceste detalii era imposibil.

Pentru aceste motive s-a solicitat respingerea apelului formulat de apelanta-reclamanta ca neîntemeiat, şi menţinerea sentinţei civile nr……… în tot şi obligarea reclamatei la plata cheltuielilor de judecată ocazionate cu acest dosar.

În probaţiune, solicită proba cu înscrisuri, martorii si orice probe ar reieşii din dezbateri.

În drept, disp. art.205 cod de procedura civila si următoarele, art. 271 - 292 Cod civil.

Prin răspunsul la întâmpinare, apelanta a solicitat respingerea excepţiei lipsei calităţii de reprezentant, precum şi a apărărilor formulate de către intimată.

La termenul din data de ….., intimata a precizat că nu mai insistă în susţinerea excepţiei lipsei calităţii de reprezentant.

În apel, a fot administrată proba cu înscrisuri, fiind depus de către apelantă printscreen de pe site-ul Primăriei cu publicațiile de căsătorie, precum şi interogatoriile din oficiu ale părţilor.

Analizând sentinţa civilă apelată prin prisma motivelor de apel formulate, tribunalul reţine următoarele.

Cu privire la situaţia de fapt, tribunalul reţine că intimata şi defunctul ……. s-au cunoscut în urmă cu cca 20 de ani, iar începând cu anul 2003, au locuit împreună, cu aceştia locuind şi fiul defunctului născut dintr-o căsătorie anterioară şi care a decedat în anul 2014.

La data de ….. se încheie căsătoria între intimată şi defunctul …., care a decedat la data de ….

Prin cererea de chemare în judecată ce face obiectul prezentului dosar, nepoata de soră predecedată a defunctului solicită constatarea nulităţii absolute a acestei căsătorii pentru următoarele motive, reiterate şi în apel: nerespectarea dispoziţiilor referitoare la interdicţia încheierii căsătoriei de către alienatul sau debilul mintal (art. 276 Cod civil), fictivitatea căsătoriei (art. 295 Cod civil), precum şi nerespectarea formalităţilor pentru încheierea căsătoriei (art. 283 Cod civil).

Cu titlu prealabil, tribunalul constată că, prin motivele de apel se critică şi faptul că prima instanţă nu a manifestat rol activ în administrarea unor probe, precum şi nemotivarea unor aspecte invocate prin cererea de chemare in judecată.

În ce priveşte susţinerile referitoare la lipsa rolului activ, tribunalul reţine că potrivit art. 254 alin. 6 Cod procedură civilă, „cu toate acestea, părţile nu pot invoca în căile de atac omisiunea instanţei de a ordona din oficiu probele pe care nu le-au propus şi administrat în condiţiile legii.”

Prin cererea de apel, apelanta susţine că prima instanţă ar fi trebuit să dispună o adresă către Primăria …….. în vederea comunicării dovezilor din care să rezulte că şi la această instituţie a fost respectată procedura legală. De asemenea, critică faptul că prima instanţă nu a solicitat Spitalului ……. o copie a dosarului medical al defunctului.

În ce priveşte prima probă, tribunalul constată că o atare cerere nu a fost formulată la prima instanţă, iar în ce priveşte cea de-a doua probă, se constată faptul că prima instanţă a respins solicitarea motivat de faptul că, la dosar, există biletul de externare.

Tribunalul mai reţine faptul că în apel, nu s-au solicitat probele de mai sus.

Prin urmare, tribunalul constată că această critică nu este întemeiată, prin raportare la dispoziţiile art. 254 alin. 6 Cod procedură civilă sus citate, neputându-se critica lipsa rolului activ al primei instanţe cu privire la neadministrarea unei probe, în condiţiile în care aceasta fie nu a fost solicitată la prima instanţă, fie prima instanţă a respins solicitarea motivat, iar în apel nu s-a făcut o solicitare de probatorii în acest sens.

În ce priveşte lipsa de motivare a primei instanţe cu privire la o serie de aspecte invocate, tribunalul constată că sentinţa civilă apelată este amplu motivată şi argumentată, precum şi că, în realitate, apelanta critică raţionamentul juridic al primei instanţe, chestiune ce urmează a fi analizată în continuare.

În ce priveşte primul motiv de nulitate, tribunalul reţine următoarele.

Potrivit art. 276 Cod civil, „este interzis să se căsătorească alienatul mintal şi debilul mintal.”

Potrivit art. 211 din Legea de aplicare a codului civil nr. 71/2011, „în sensul Codului civil, precum şi al legislaţiei civile în vigoare, prin expresiile alienaţie mintală şi debilitate mintală se înţelege o boală psihică ori un handicap psihic ce determină incompetenţa psihică a persoanei de a acţiona critic şi predictiv privind consecinţele social-juridice care pot decurge din exercitarea drepturilor şi obligaţiilor civile.”

Potrivit art. 293 alin. 1 Cod civil, nerespectarea dispoziţiilor prevăzute de art. 276 Cod civil atrage nulitatea absolută a căsătoriei.

Potrivit art. 296 Cod civil, „orice persoană interesată poate introduce acţiunea în constatarea nulităţii absolute a căsătoriei.”

Tribunalul constată că legiuitorul distinge între situaţia alienatului şi debilului mintal şi cel lipsit vremelnic de discernământ.

Astfel, potrivit art. 299 Cod civil, „este anulabilă căsătoria încheiată de persoana lipsită vremelnic de discernământ.”

Iar potrivit art. 302 Cod civil, „dreptul la acţiunea în anulare nu se transmite moştenitorilor. Cu toate acestea, dacă acţiunea a fost pornită de către unul dintre soţi, ea poate fi continuată de către oricare dintre moştenitorii săi.”

Astfel, în prima ipoteză, este incident un caz de nulitate absolută, iar în cel de-al doilea caz este un caz de nulitate relativă cu toate consecinţele ce decurg din această calificare, respectiv titularul cererii, termenul de prescripţie şi posibilitatea înlăturării cauzei de nulitate.

În cauză, apelanta susţine că întrucât în documentele medicale, respectiv biletul de externare, din data de 26.10.2017 emis de Spitalul Clinic ……, s-a menţionat că defunctul are sindrom demenţial în observaţie şi tulburare de memorie, sunt incidente dispoziţiile cu privire nulitatea absolută a căsătoriei prevăzute de art. 276 Cod civil.

Din analiza dispoziţiilor art. 211 din legea nr. 71/2011 menţionate mai sus, tribunalul reţine că pentru a aprecia că o persoană este alienată sau debilă mintal este necesară îndeplinirea cumulativă a două condiţii respectiv existenţa unei boli psihice sau handicap psihic precum şi ca acestea să determine incompetenţa psihică a persoanei de a acţiona critic şi predictiv privind consecinţele social-juridice care pot decurge din exercitarea drepturilor şi obligaţiilor civile.

Aşadar, simpla menţionare în biletul de externare a faptului că defunctul prezintă sindrom demenţial (în observaţie) nu este suficientă în sine pentru a se concluziona că acest sindrom a determinat o incompetenţă psihică a defunctului de a acţiona critic şi predictiv privind consecinţele social-juridice care pot decurge din exercitarea drepturilor şi obligaţiilor civile la momentul încheierii căsătoriei.

Din punctul de vedere al probaţiunii, tribunalul apreciază că o atare concluzie poate fi susţinută de o probă ştiinţifică, respectiv proba cu expertiza psihiatrică de specialitate, prin care să se determine dacă sindromul demenţial (în observaţie) a putut determina incompetenţa psihică în sensul dispoziţiilor legale enunţate.

Or, astfel cum reiese din încheierea de dezbateri la prima instanţă din data de 08.05.2018, reclamanta a menţionat faptul că nu insistă în administrarea probei cu expertiza de specialitate.

Nici prin cererea de apel nu s-a solicitat încuviinţarea unei asemenea probe.

Pe de altă parte, tribunalul constată că nici din declaraţiile martorilor audiaţi în cauză şi care l-au vizitat pe defunct pe perioada spitalizării acestuia, nu a rezultat faptul că acesta nu era lucid. În acest sens, tribunalul a avut în vedere depoziţia martorei …. care a  declarat faptul că l-a vizitat pe defunct în spital la începutul lunii noiembrie, cu ocazia respectivă defunctul fiind cât de cât lucid însă se pierdea foarte repede, precum şi declaraţia martorului …… care a menţionat că de fiecare dată când l-a vizitat la spital, defunctul era lucid şi se putea discuta cu el.

În egală măsură, astfel cum a reieşit din datele dosarului nici la momentul efectiv al încheierii căsătoriei nu s-au evidenţiat date care să conducă la presupunerea că defunctul avea incompetenţa psihică în sensul dispoziţiilor legale de a încheia căsătoria. În acest sens, faptul că defunctului i s-ar fi indicat de două ori unde să semneze nu prezintă în sine un indiciu, o atare conduită a ofiţerului de stare civilă fiind una de prudenţă faţă de faptul că cei doi viitori soţi erau în etate. De asemenea, nici din înregistrările depuse la dosar şi realizate cu ocazia căsătoriei nu au rezultat date cu privire la faptul că defunctul nu era lucid.

Aşadar, tribunalul constată că în cauză, nici nu s-au evidenţiat minime indicii cu privire la posibilitatea ca sindromul demenţial să fi determinat incompetenţa psihică de a înţelege semnificaţia actelor pe care le încheie în sensul legii.

Tribunalul constată că faţă de cele de mai sus, argumentele apelantei referitoare la faptul că certificatul prenupţial ar fi fost eliberat defunctului de către medicul de familie fără ca acesta din urmă să îl fi examinat în mod direct pe defunct nu prezintă relevanţă probatorie. Totodată, tribunalul reţine că prima instanţă a concluzionat în mod corect că împrejurarea dacă defunctul ar fi fost sau nu examinat în mod direct de către medicul care a eliberat certificatul prenupţial este o chestiune care excede acestui cadru procesual, fiind împrejurări ce ţin de exercitarea profesiei şi deontologia medicală ce au a fi analizate de alte organe abilitate.

În ce priveşte tulburarea de memorie menţionată în acelaşi bilet de externare, tribunalul reţine că aceasta nu se încadrează în noţiunea de boală psihică sau handicap psihic în sensul dispoziţiilor legale citate.

Faţă de cele de mai sus, tribunalul constată că acest motiv de nulitate absolută este neîntemeiat.

În ce priveşte existenţa sau nu a discernământului la momentul încheierii căsătoriei, tribunalul reţine că acest motiv atrage nulitatea relativă a căsătoriei, putând fi invocat doar de către soţi, potrivit art. 302 Cod civil citat mai sus, astfel că, în mod corect prima instanţă a concluzionat că reclamanta nu ar avea legitimarea procesuală de a solicita analiza acestuia.

În ce priveşte cel de-al doilea motiv de nulitate, tribunalul reţine următoarele.

Potrivit art. 295 Cod civil, „(1) Căsătoria încheiată în alte scopuri decât acela de a întemeia o familie este lovită de nulitate absolută. (2) Cu toate acestea, nulitatea căsătoriei se acoperă dacă, până la rămânerea definitivă a hotărârii judecătoreşti, a intervenit convieţuirea soţilor, soţia a născut sau a rămas însărcinată ori au trecut 2 ani de la încheierea căsătoriei.”

În cauză, apelanta susţine că unicul motiv al încheierii căsătoriei a fost acela ca intimata să îl moştenească pe pârât, iar nu pentru a întemeia o familie, defunctul nedorindu-şi să se căsătorească cu intimata fapt afirmat de acesta în alt context, precum şi faptul că acest scop este evident întrucât soţii ştiau că defunctul suferea de o boală în fază terminală, astfel că a şi decedat la câteva zile de la încheierea căsătoriei. În susţinerea aceluiaşi motiv, apelanta arată că defunctul nu şi-a invitat familia la încheierea acestei căsătorii, nici chiar pe apelantă deşi comunicau frecvent.

Pentru a analiza fictivitatea unei căsătorii, în doctrină se reţine că trebuie cercetată perioada premergătoare încheierii căsătoriei –dacă părţile se cunoşteau de dinainte şi de câtă vreme, dacă aveau afinităţi, preocupări, pasiuni comune, elemente care pot contrazice sau, dimpotrivă, pot susţine suspiciunea căsătoriei de conivenţă, iar apoi, dacă în perioada imediat următoare căsătoriei comportamentul părţilor se remarcă sau nu prin ceva atipic statutului conjugal care să trădeze intenţia reală, diferită de cea afişată, de pildă, lipsa coabitării.

Tribunalul reţine că intimata şi defunctul aveau o relaţie de aproximativ 20 de ani, că au locuit împreună, iar cu aceştia a locuit şi fiul dintr-o căsătorie anterioară a defunctului, care a decedat în anul 2014, în urma unor operaţiuni militare.

Mai reţine faptul că, în septembrie 2017, în urma unor investigaţii medicale, defunctul a aflat că are cancer colo-rectal şi melanom malign, fiind internat în mai multe rânduri în perioada septembrie 2017-noiembrie 2017 în mai multe rânduri la Spitalul …. la secţia de Oncologie, ultimele internări fiind 26.10.2017-10.11.2017 şi, respectiv, 20.11.2017-22.11.2017. Căsătoria dintre părţi a fost încheiată între aceste două ultime internări.

Apelanta susţine, fără a nega coabitarea intimatei cu defunctul, faptul că aceasta era în realitate menajeră în casă, iar nu concubina acestuia, precum şi faptul că defunctul ar fi declarat faptul că nu intenţionează să se căsătorească cu ea.

Cu privire la aceste aspecte, tribunalul reţine că, la decesul fiului defunctului, în anul 2014, acesta din urmă a venit însoţit de intimată astfel cum arată martora …., fosta soţie a defunctului care a menţionat că atunci a cunoscut-o pe intimată. Din declaraţia aceleiaşi martore a rezultat faptul că din banii primiţi de la locul de muncă al fiului defunctului, a cumpărat diferite cadouri celor care au avut legătură cu el şi i-a luat şi intimatei un astfel de cadou, respectiv un ceas.

În ce priveşte intenţia declarată a defunctului de a se căsători sau nu cu intimata, tribunalul reţine că depoziţiile martorilor sunt doar în aparenţă contradictorii. Astfel, în faţa familiei, defunctul a infirmat intenţia sa de a se căsători sau nu a abordat subiectul, pe când în faţa prietenilor, din contră, a declarat faptul că îşi dorea să se căsătorească cu intimata, iar în ultima perioadă, de când aflase de boală, a comunicat martorului …… faptul că doreşte să se căsătorească cu intimata pentru că vrea să lase lucrurile în ordine. Această diferenţă se poate explica printr-o eventuală rezervă a defunctului de a comunica familiei dorinţa de oficializare a relaţiei sale, în contextul în care nu era cert faptul că familia ar fi primit cu bucurie o astfel de veste. În acest sens, tribunalul notează declaraţia fostei soţii a defunctului care presupune că defunctul nu o prezenta pe intimată ca fiind partenera sa pentru că i-ar fi fost ruşine din cauza diferenţei de statut social, aspecte care denotă o anume modalitate de abordare din partea familiei a acestei relaţii a defunctului, în sensul dezaprobării ei.

Mai reţine faptul că defunctul a venit însoţit de intimată în data de 07.06.2017, cu ocazia aniversării de 70 ani a acestuia. De asemenea, din răspunsurile la interogatoriu date de către apelantă, se reţine faptul că defunctul a venit însoţit de intimată la masa de Crăciun organizată în anul 2016 de apelantă, iar în cursul aceluiaşi an au fost vara împreună în Constanţa în apartamentul de serviciu al apelantei.

Tribunalul apreciază că elementele de mai sus confirmă faptul că defunctul şi intimata au avut o lungă relaţie de concubinaj, iar intimata nu a fost considerată doar o simplă menajeră internă (în acest sens fiind prezenţa acesteia la evenimente importante ale defunctului, valorizarea implicării ei în viaţa fiului defunctului, prin oferirea unui cadou de către fosta soţie, petrecerea de vacanţe împreună). De asemenea, împrejurarea că oamenii apropiaţi ai defunctului au luat în calcul ipoteza unei căsătorii rezultă din aceea că au existat discuţii pe marginea căsătoriei celor doi şi în familia defunctului, cu ocazia aniversării de 70 de ani, ceea ce conduce la prezumţia că şi familia defunctului îi percepea ca un cuplu. În acelaşi sens este şi declaraţia martorei ……. care a prezentat un motivul prezumtiv pentru care crede că nu o prezintă defunctul pe intimată, ceea ce conduce la aceeaşi concluzie respectiv că familia îi percepea ca pe un cuplu, dar pe care defunctul nu îl afişa ca atare în familie, probabil, din considerente de imagine faţă de familie/fosta soţie cum s-a arătat mai sus.

În egală măsură, tribunalul are în vedere şi faptul că, după decesul fiului său, defunctul a schimbat, la data de 29.05.2015, beneficiarul  poliţei sale de asigurare indicând ca beneficiar pe intimată, ceea ce confirmă faptul că aceasta nu era o simplă menajeră aşa cum susţine apelanta, fiind în realitate o persoană importantă din viaţa defunctului.

Totodată, martorul …… a declarat faptul că intimata l-a invitat cu câteva luni înainte de căsătorie, în sensul că atunci când se va căsători, ar vrea să fie şi el prezent. De asemenea, … şi …….. au declarat faptul că cei doi intenţionau să se căsătorească, defunctul exprimând în mod explicit acest lucru anterior aflării despre boala de care a suferit şi în urma căreia a decedat.

Tribunalul reţine că, din probele administrate, a rezultat că intenţia reală a defunctului a fost aceea de a se căsători cu intimata, încă de dinainte de a afla de boala de care suferă.

Argumentele apelantei în sensul că dacă ar fi dorit să se întâmple acest lucru, cei doi se puteau căsători în orice an de când erau împreună nu este relevant.

Astfel, decizia cu privire la momentul încheierii unei căsătorii este o chestiune extrem de personală care se raportează la firea persoanei, la toate implicaţiile pe care un atare act le-ar avea faţă de apropiaţii săi, la importanţa pe care persoana o acordă părerii persoanelor apropiate legat de acest aspect, la trecutul celor două persoane sau la evenimentele din viaţa lor, la vârsta persoanelor în cauză, statutul în societate etc.

În cauză, martorul ….. a declarat că l-a întrebat pe defunct, după decesul fiului acestuia, de ce nu se căsătoreşte cu intimata, la care defunctul i-a replicat faptul  că, după înmormântare, nu este un moment prielnic.

În egală măsură, intimata a arătat faptul că după decesul fiului defunctului a avut o serie de evenimente nefericite: la începutul anului 2016, intimata a suferit o operaţie la coloană şi a fost internată, în acelaşi an unul din nepoţii ei din .. …… a decedat în urma unui accident rutier, iar în anul 2017 mama sa a căzut la pat şi au îngrijit-o atât ea cât şi defunctul până la decesul mamei din august 2017.

Totodată, tribunalul reţine că intimata era divorţată având copii din căsătoria anterioară, iar defunctul fusese căsătorit anterior de două ori şi divorţat, având un copil din prima căsătorie care a decedat astfel cum s-a arătat deja.

Toate elementele de mai sus, sunt apreciate ca pertinente şi ca dovedind netemeinicia supoziţiilor apelantei cu privire la faptul că ar fi putut să se căsătorească mai devreme şi că nu au făcut acest lucru pentru că, în realitate, nu au avut această intenţie.

În ce priveşte durata foarte scurtă a căsătoriei, de doar câteva zile şi încheierea ei în perioada în care intimata şi defunctul aflaseră deja că acesta din urmă suferă de o boală gravă în stadiu terminal, tribunalul constată că aceste elemente nu sunt relevante.

Astfel, aşa cum s-a reţinut mai sus, intenţia părţilor de a „oficializa” o legătură de concubinaj de 20 de ani nu s-a născut odată cu aflarea veştii despre boala defunctului, ci a preexistat acestui moment aşa cum s-a evidenţiat din probele administrate.

Această intenţie doar s-a materializat la acel moment. Or, ceea ce interesează la analiza fictivităţii căsătoriei este tocmai intenţia părţilor. Faptul că defunctul a decedat la scurt timp de la încheierea căsătoriei, de asemenea, nu prezintă relevanţă, pe de o parte întrucât intimata a fost cea care i-a stat alături până la final, iar, pe de altă parte, întrucât soţii nu aveau cum cunoaşte că acesta va deceda în câteva zile.

Pe de altă parte, tribunalul reţine că, în măsura în care intenţia părţilor ar fi fost exclusiv una patrimonială, defunctul ar fi avut posibilitatea întocmirii unui testament olograf prin care să îi lase intimatei toată averea sa, ceea ce nu s-a întâmplat. De asemenea, ipoteza intenţiei patrimoniale doar a intimatei nu a fost dovedită aşa cum s-a arătat mai sus.

În ce priveşte faptul că apelanta nu a fost invitată la ceremonia căsătoriei, tribunalul consideră că această decizie a soţilor nu poate fi speculată în sensul că ar dovedi o intenţie frauduloasă, necoroborându-se cu niciun alt element din probaţiune. Tribunalul mai arată faptul că soţii au libertatea de a decide pe cine doresc să invite la acest moment important din viaţa lor, şi constată totodată că ceremonia de căsătorie s-a derulat în prezenţa martorilor asistenţi, precum şi a altor persoane invitate.

Pentru toate argumentele de mai sus, tribunalul concluzionează că şi acest motiv de nulitate invocat este neîntemeiat.

În ce priveşte susţinerile referitoare la nerespectarea dispoziţiilor art. 278 Cod civil, referitoare la comunicarea stării de sănătate, tribunalul reţine că acesta nu este menţionat printre motivele de nulitate absolută prevăzute de lege, respectiv de art. 293 alin. 1 Cod civil. Totodată, reţine că această comunicare priveşte relaţia soţilor între ei, apelanta nejustificând în niciun mod interesul pentru susţinerea acestor aspecte. Mai mult, tribunalul are în vedere că intimata şi defunctul locuiau şi gospodăreau împreună de 20 ani şi îşi cunoşteau problemele de sănătate fiind alături unul de celălalt în momentele dificile ale vieţii, inclusiv pe perioadele internărilor lor.

În ce priveşte cel de-al treilea motive de nulitate, tribunalul reţine următoarele.

Apelanta critică, în esenţă, nerespectarea formalităţilor prevăzute de art. 283 alin. 2 şi 3  Cod civil, susţinând următoarele: cererea adresată Primarului ….. nu cuprinde data oficierii căsătoriei, declaraţia de căsătorie nu a fost publicată pe pagina de internet, la sediul primăriei şi la sediul primăriei unde celălalt soţ îşi are domiciliul sau reşedinţa, subliniind că soţii aveau domicilii diferite, nu a fost precizată data până la care se putea face opoziţia la căsătorie în condiţiile în care căsătoria a fost încheiată cu prescurtarea termenului de 10 zile.

Potrivit art. 283 alin. 2, 3 şi 4 Cod civil, „(2) Extrasul din declaraţia de căsătorie cuprinde în mod obligatoriu: data afişării, datele de stare civilă ale viitorilor soţi şi, după caz, încuviinţarea părinţilor sau tutorelui, precum şi înştiinţarea că orice persoană poate face opoziţie la căsătorie, în termen de 10 zile de la data afişării. (3) Căsătoria se încheie după 10 zile de la afişarea declaraţiei de căsătorie, termen în care se cuprind atât data afişării, cât şi data încheierii căsătoriei. (4) Primarul municipiului, al sectorului municipiului Bucureşti, al oraşului sau al comunei unde urmează a se încheia căsătoria urmează să încuviinţeze, pentru motive temeinice, încheierea căsătoriei înainte de împlinirea termenului prevăzut la alin. (3).”

Cu titlu prealabil, tribunalul constată că nerespectarea dispoziţiilor art. 283 Cod civil nu este menţionată de art. 293 alin. 1 Cod civil drept cauză de nulitate absolută a căsătoriei.

În egală măsură, chiar dacă s-ar aprecia că nerespectarea acestor formalităţi ar atrage sancţiunea nulităţii virtuale, tribunalul constată că această nulitate este una relativă având în vedere că tinde la respectarea dreptului persoanei de a formula opoziţie la căsătorie, ocrotind aşadar un interes privat.

Tribunalul constată însă că nerespectarea dreptului de a face opoziţie nu este un caz de nulitate relativă sau absolută a căsătoriei în sine pentru următoarele argumente.

În primul rând, tribunalul subliniază că orice persoană interesată poate solicita constatarea nulităţii absolute a căsătoriei fără ca exercitarea acestui drept să fie condiţionată în vreun fel de exercitarea dreptului la opoziţie sau respingere a unei opoziţii.

În al doilea rând, din interpretarea coroborată a alineatelor 3 şi 4 din  art. 283 menţionate mai sus, reiese faptul că există posibilitatea ca pentru motive temeinice căsătoria să se poată încheia chiar înainte de împlinirea termenului de 10 zile, termen care curge de la data afişării declaraţiei de căsătorie, neprecizându-se faptul că şi termenul pentru exercitarea opoziţiei s-ar reduce în mod corespunzător.

În atare situaţie, tribunalul constată că legiuitorul a considerat că prevalează necesitatea încheierii căsătoriei într-un termen mai scurt pentru motivele temeinice invocate, dreptul terţului interesat putând valorificat pe calea acţiunii în constatarea nulităţii absolute a căsătoriei dacă asemenea motive există.

Prin urmare, tribunalul constată că terţul nu are deschisă calea acţiunii în constatarea nulităţii căsătoriei pentru nerespectarea dreptului său de opoziţie, motivele ce puteau fi invocate în opoziţie putând fi valorificate pe calea acţiunii în constatarea nulităţii absolute a căsătoriei.

În cauză, tribunalul constată că apelanta a formulat la data de 27.11.2017 opoziţie la căsătorie, cerere care a fost respinsă ca tardivă. Motivele invocate în cuprinsul acestei opoziţii sunt motivele ce au stat la baza prezentei cereri de chemare în judecată şi care au fost analizate de către instanţă.

Aşadar, tribunalul constată că aceste critici ale apelantei sunt neîntemeiate.

În ce priveşte celelalte critici vizând nerespectarea procedurii, respectiv nespecificarea datei oficierii căsătoriei, nepublicarea pe pagina de internet, precum şi la sediul primăriei unde celălalt soţ îşi are domiciliul sau reşedinţa, tribunalul constată că aceste dispoziţii permit, în realitate, tot exercitarea dreptului de opoziţie, motiv pentru care pentru argumentele deja menţionate, constată că nu sunt întemeiate.

Tribunalul mai reţine că dintre formalităţile prevăzute de lege pentru încheierea căsătoriei, doar nerespectarea dispoziţiilor art. 287 alin. 1 Cod civil este sancţionată cu nulitatea absolută şi poate aşadar fi invocată de către un terţ. Art. 287 alin. 1 Cod civil se referă la prezenţa viitorilor soţi împreună la sediul primăriei, sau în locul încuviinţat, pentru a-şi da consimţământul la căsătorie în mod public, în prezenţa a doi martori, în faţa ofiţerului de stare civilă. Or, în cauză, nu a fost invocată nerespectarea acestor prevederi.

Pentru toate argumentele ce preced, în temeiul dispoziţiilor art. 480 Cod procedură civilă, tribunalul va respinge ca neîntemeiat apelul declarat.

Totodată, având în vedere soluţia cu privire la cererea de apel, precum şi dispoziţiile art. 453 Cod procedură civilă, tribunalul va obliga apelanta la plata către intimată a sumei de 1.000 lei cu titlu de cheltuieli de judecată reprezentând onorariu avocat potrivit chitanţei nr. 12/06.09.2018 emisă de Cabinet de avocat ……..

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge apelul formulat de apelanta-reclamantă ……., împotriva sentinței civile nr……… în dosarul nr……… în contradictoriu cu intimata-pârâtă …, …, ca neîntemeiat.

Obligă apelanta la plata către intimată a sumei de 1.000 lei cu titlu de cheltuieli de judecată reprezentând onorariu avocat.

Definitivă.

Pronunţată azi, …, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei.

PREŞEDINTE JUDECĂTOR GREFIER 

Domenii speta

Spete similare