Contestaţie decizie sancţionare

Document finalizat

Cod ECLI ECLI:RO:TBBUC:

Dosar nr. ***

R O M A N I A

TRIBUNALUL BUCURESTI – SECTIA A VIII-A

CONFLICTE DE MUNCA SI ASIGURARI SOCIALE

SENTINTA CIVILA NR. ***

 ŞEDINŢA PUBLICĂ DE LA **

TRIBUNALUL CONSTITUIT DIN:

PRESEDINTE: **

ASISTENT JUDICIAR: **

ASISTENT JUDICIAR: **

GREFIER: **

Pe rol se afla  soluţionarea cauzei civile formulată de reclamantul ** în contradictoriu cu pârâta ** având ca obiect contestaţie decizie de sancţionare.

La apelul nominal făcut în şedinţă publică, se prezintă reclamantul prin apărător ales şi pârâta prin consilier juridic.

Procedura de citare legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de şedinţă care învederează că la data de 12.04.2019 prin Serviciul Registratură reclamantul a depus răspuns la întâmpinare.

Instanţa comunică pârâtei prin consilier juridic copia răspunsului la întâmpinare.

Tribunalul pune în discuţie competenţa instanţei.

Reclamantul prin apărător ales consideră că Tribunalul Bucureşti este competent în soluţionarea cauzei.

Pârâta prin consilier juridic consideră că Tribunalul Bucureşti este competent în soluţionarea cauzei.

Tribunalul, verificând competenţa în temeiul prevederilor art. 131 Noul Cod de procedură civilă, apreciază că, raportat la art. 261 Codul Muncii, instanţa este competentă general, teritorial şi material să soluţioneze prezenta cauză.

Instanţa, având în vedere Hotărârea Colegiului de Conducere nr. 5/15.02.2013 prin care s-a stabilit obligaţia instanţei de a se raporta la statisticile existente la nivelul Tribunalului pe anul 2012, faţă de obiectul acţiunii, stabileşte durata estimativă necesară pentru cercetarea procesului la 11 luni.

Nemaifiind alte cereri de formulat sau excepţii de invocat, acordă cuvântul pe formulare de probe.

Reclamantul prin apărător ales solicită încuviinţarea probei cu înscrisuri.

Pârâta prin consilier juridic solicită încuviinţarea probei cu înscrisuri şi a probei cu interogatoriul reclamantului.

Apărătorul reclamantului solicită respingerea probei cu interogatoriul reclamantului ca nefiind utilă cauzei.

Pârâta prin consilier juridic arată că solicită proba interogatoriu pe aspectul că reclamantul a fost forţat să semneze fişa postului sub ameninţare.

Deliberând, în temeiul art. 255 şi 258 Noul cod de procedură civilă, instanţa va încuviinţa părţilor proba cu înscrisuri apreciind-o a fi pertinentă, concludentă şi utilă soluţionării cauzei.

Instanţa va respinge proba cu interogatoriul reclamantului ca nefiind utilă cauzei raportat la faptul că reclamantul a formulat răspuns la întâmpinare în care şi-a precizat punctul de vedere.

La interpelarea instanței, parata, prin consilier juridic, învederează ca in afara de înscrisurile depuse la dosar nu mai are de depus alte înscrisuri care sa fi fost emise in cursul cercetării disciplinare.

Nemaifiind probe de administrat si raportat la dispozițiile art.272 C.muncii, instanţa acordă cuvântul pe fondul cauzei.

Reclamantul prin apărător ales solicită admiterea acţiunii aşa cum a fost formulată, cu cheltuieli de judecată.

Pârâta prin consilier juridic solicită respingerea acţiunii ca neîntemeiată.

Instanţa declara dezbaterile închise si reţine cauza în pronunţare.

TRIBUNALUL

Deliberând asupra acțiunii de fata, constata următoarele;

Prin acțiunea înregistrata pe rolul Tribunalului București Secția a VIII-a Conflicte de Munca si Asigurări Sociale sub nr.***, la data de **, reclamantul ** a chemat in judecata pe parata ** solicitând instanței ca prin hotărârea ce va fi pronunțata in cauza sa se dispună  anularea deciziei de sancţionare disciplinara nr.** ca nelegala si neîntemeiata, obligarea paratei la plata cheltuielilor de judecata ocazionate de prezentul proces.

In motivarea cererii reclamantul a învederat ca decizia de sancţionare este lovita de nulitate absoluta încălcând prevederile reglementate la punctele b) si c) teza 1 art.252 alin(2) din Legea nr.53/2003 Codul Muncii.

In art.2 alin. l al Deciziei de sancţionare se invoca un articol 139 alin. l lit. a, fără a se preciza cărui statut de personal, regulament intern sau contract colectiv de munca aplicabile, aparţine articolul respectiv, cu precizarea ca in reglementările interne ale pârâtei acest text este inexistent.

Decizia de sancţionare nu conţine nici o singura referire la motivele pentru care au fost înlăturate apărările formulate de subsemnatul in timpul cercetării disciplinare, astfel cum este imperativ obligatoriu conform dispoziţiei legale invocate.

Reclamantul a susținut ca astfel cum se retine cu procesul verbal încheiat la 28.01.2019 si cum s-a aparat si motivat punctul de vedere cu privire la acuzaţiile care i s-au adus prin referatul întocmit de sef Departament **, însa in conţinutul deciziei nu se menţionează absolut nimic cu privire la motivele pentru care apărările sale au fost respinse, încălcându-se in acest mod cerinţa imperativa a art.267 alin.(3) lit. c) teza 1 din Legea nr.53/2003. Mai mult decât atât unele dintre obiecțiunile sale nu au fost consemnate in procesul verbal deşi a cerut in mod expres acest lucru, astfel încât a fost nevoit sa le adauge la sfârşitul înscrisului. La insistentele sale de a se înscrie in procesul verbal toate argumentele expuse in apărarea sa, persoana desemnata de la oficiu juridic si ceilalţi membri ai comisiei nu a vrut sa consemneze ceea ce a susţinut in apărarea sa si de aceea a făcut numeroase obiecţii in procesul verbal.

Reclamantul a mai susținut si nelegalitatea componentei comisiei de cercetare disciplinara prealabila întrucât in conformitate cu dispoziţiile art. 251 din Legea nr.53/2003 Codul Muncii, angajatorul este obligat sa împuternicească una sau mai multe persoane in vederea realizării cercetării disciplinare prealabile.

Din dispoziţia conducerii pârâtei persoanele desemnate sa facă parte din aceasta comisie au fost:** - consilier juridic, **- inspector resurse umane, ** - Sef Departament **

Deşi legea nu are prevederi speciale cu privire la componenta comisiei, totuşi din conţinutul alin.(4) al art.251 din Legea nr.53/2003 rezulta fără echivoc ca : ,,In cursul cercetării disciplinare prealabile salariatul are dreptul sa formuleze si sa susţină toate apărările in favoarea sa si sa ofere persoanei împuternicite sa realizeze cercetarea toate probele si motivaţiile pe care le considera necesare, precum si dreptul sa fie asistat, la cererea sa, de către un avocat sau de către un reprezentant al sindicatului al cărui membru este. ”

Fata de aceasta dispoziţie legala coroborata cu art. l lit. u si w si art.28 alin. l din Legea nr.62/2011 a dialogului social, prezenta in componenta comisiei a liderului sindical ** este ilegala prin starea de incompatibilitate in care acesta se găsește. „desemnarea” reprezentantului Sindicatului in comisie este de asemenea improprie si neavenita întrucât contravine dispoziţiilor art. 156 alin.3 pct.3 din contractul colectiv de munca care este aplicat in cadrul societăţii pârâte.

Astfel ca, reprezentantul sindicatului putea eventual sa participe la activitatea de cercetare disciplinara numai in situaţia in care subsemnatul as fi cerut acest lucru iar poziţia acestuia nu putea fi decât una de apărare a salariatului supus cercetării disciplinare si nu una de acuzare a acestuia. In cauza de fata, reprezentantul sindicatului s-a manifestat in fapt ostil, situaţie pe care am semnalat-o chiar in timpul cercetării disciplinare in comisie, împrejurare care de asemenea nu a fost menţionata in procesul verbal. Chiar daca nu este membru al sindicatului, in calitatea sa de salariat cu drepturi si obligaţii aferente contractului colectiv de munca, reclamantul a  învederat ca ar fi fost îndreptățit sa solicite sprijin din partea organizaţiei sindicale, cu toate acestea nu a solicitat prezenta in comisie a reprezentantului sindicatului.

Totodată, reclamantul a mai susținut ca decizia de sancţionare nr.** este neîntemeiata întrucât este salariat al pârâtei  in funcţia de inginer din data de 30.03.2005, in baza contractului individual de munca înregistrat sub nr. ** si își desfășoară activitatea in cadrul Departamentului **  si încă de la angajare a contribuit prin munca prestata la realizarea unor lucrări importante si producătoare de venituri considerabile pentru societatea angajatoare fiind apreciat pentru activitatea mea prin obţinerea de calificative maxime timp de 11 ani.

Însa, începând din anul 2016 , din motive ce nu-i sunt  cunoscute şeful său direct, ** - Sef Departament **, a început sa manifeste o atitudine ostila încercând sa îi impună anumite sarcini de munca nepotrivite cu celelalte sarcini de serviciu pe care le îndeplinesc conform fisei postului, urmărindu-l permanent pentru a-l găsi vinovat de diferite nereguli. Cele mai mici greşeli erau urmărite si scoase in evidenta pentru a l discredita si a găsi motive de a-l determina sa plece din societate.

In acest context i-a impus preluarea unei sarcini de serviciu, împotriva voinţei sale si anume de „monitorizare pe site operatori distribuţie întreruperi planificate clienţi. Comunicare zilnica către consumatori despre întreruperi planificate realizate de operatori distribuţie. ” Reclamantul precizând ca aceasta sarcina de serviciu i-a fost predata de ** care in prezent nu mai este salariata societăţii, fără nici un fel de instruire sau o minima informare privind modul de lucru.

Deşi s-a opus categoric acestei noi sarcini care din anul 2016 a fost adăugata in fisa postului său, şeful departamentului l-a forțat sa accepte  si sa semneze de primire sub presiunea pierderii locului de munca, spunându-i ca in caz de refuz va fi pus pe lista celor ce vor fi concediaţi in urma acţiunii de restructurare a unor posturi ce urma sa se aplice in societate in cursul anului 2017.

După primirea acestei obligaţii de serviciu nu i-a fost adusa la cunoştinţa o procedura de lucru sau un proces verbal de instruire pe care sa-l fi semnat pentru a putea sa iau cunoştinţa despre modalitatea de îndeplinire acestei noi sarcini.

Reclamantul a mai precizat ca  in cadrul departamentului in care lucrează sarcinile de serviciu sunt reglementate prin proceduri de lucru astfel cum exemplific cu „Procedura închidere poziţii pe piaţa de energie electrica”.

De asemenea, reclamantul a învederat ca  a adus la cunoştinţa verbal şefului direct împrejurarea ca realizarea concomitenta cu celelalte sarcini pe care le deţinea prin fisa postului  este imposibila.

Astfel cum se poate observa in „Procedura închidere poziţii pe piaţa de energie electrica” activitatea se desfășoară si trebuie executata exact in acel interval orar, nici mai devreme, nici mai târziu. Ori sarcina care i se imputa ca neîndeplinita si pentru care a fost sancţionat, se suprapune pe durata aceleaşi perioade orare, astfel încât este practic imposibil sa poată fi executata.

Din aceste motive reclamantul consideră ca insistenta cu care a fost obligat sa primească aceasta sarcina de serviciu fara o procedura de lucru clara precum si permanenta presiune la care este supus de către şeful său direct, se inscriu intr-o adevarata campanie de denigrare si discreditare declanșata împotriva sa pentru ca in final sa fie concediat din culpa sa.

In acelaşi scop in urma cu aproximativ o luna a mai  fost sancţionat cu avertisment pentru intarzieri la serviciu, apoi la sfârşitul anului trecut i s-a dat calificativul minim de 2 puncte reprezentând echivalenta cu rezultate slabe in timp ce in anii anteriori a avut calificative bune si foarte bune. Toate aceste la care se adauga si decizia ce face obiectul prezentei contestaţii , ceea ce il determina sa considere ca sunt acţiuni concertate in vederea indeplinirii condiţiilor legale pentru a fi concediat.

A mai precizat ca toate aceste aspecte le-a afirmat si susţinut in fata comisiei de cercetare a abaterii disciplinare, insa nu s-a tinut cont de apararile sale si nici nu s-a motivat respingerea lor, procedandu-se ulterior la emiterea deciziei de sancţionare pe care a inteles sa o  conteste.

Reclamantul a subliniat ca  ultima ca lucrarea de intrerupere programata de energie electrica era executata de operatorul de distribuţie si in mod normal simplu fapt ca aceste intreruperi se afiseaza pe un site internet ar trebui continuata de acesta direct la consumator  nefiind implicat in aceasta lucrare ca angajat al unui furnizor de energie. Totodată a aratat ca nu exista nici un document sau prevedere contractuala prin care să-si asume aceasta obligaţie de a informa consumatorul.

In sustinerea cererii au fost dispoziţiile prevăzute de Legea nr.53/2003 Codul Muncii, Legea nr.62/2011 a Dialogului social, Contractul colectiv de munca al **.

In dovedirea actiunii reclamantul a depus la dosar un set de inscrisuri.

La data de ** parata a depus la dosar întâmpinare prin care a solicitat respingerea actiunii ca nefondata si menţinerea deciziei de sancţionare disciplinara nr. ** ca temeinica si legala.

In motivarea intampinarii parata a invederat ca a emis Decizia de sancţionare nr.** ca urmare a referatului din data de 14.01.2019 de sesizare a abaterii disciplinare realizat de **si a cercetării disciplinare realizata in cauza conform procesului verbal din data de 28.01.2019.

Astfel, la data de 30.03.2005 s-a incheiat intre ** si ** contractul individual de munca nr. ** cu o norma de 8 ore pe zi, pentru funcţia de inginer in cadrul Departamentului **.

Totodată la angajarea reclamantului  a fost întocmită fisa postului aferenta acestuia, iar in luna septembrie 2016, aceasta a fost modificata aceasta fisa a postului cu descrierea sarcinilor/atributiilor/activitatilor postului, iar la art. 3, pct. 10 se regăseşte sarcina neefectuata si semnalata de **- manager **.

Verificările efectuate de comisia de cercetare disciplinara constituita pentru  analizarea referatului mai sus menţionat, a apărărilor reclamantului si a actelor societăţii au scos la iveala faptul ca dl **, in calitatea sa de inginer electronist din cadrul Departamentului **, nu a respectat fisa postului, respectiv, **. Comunicarea zilnica la consumatori despre 'întreruperi planificate realizate de **".

Pârâta a menționata ca atât in referatul de cercetare disciplinara din data de 14.01.2019 întocmit de către ** - Manager , cat si in Decizia nr. **, la art. 2, este arătat motivul de fapt al cercetării disciplinare, nerespectarea unei sarcini din fisa postului, respectiv art. 3-**. Comunicarea zilnica la consumatori despre întreruperi planificate realizate de **".

Mai mult de atât, in referatul de cercetare disciplinara din data de 14.01.2019 întocmit de ** - Manager , cat si in Decizia nr. ** este descrisa fapta pentru care reclamantul a fost sancţionat disciplinar, respectiv, neurmărirea întreruperilor planificate pe site-ul **.

Astfel, s-a mai arătat ca in urma neanunțării consumatorului ** pentru întreruperea energiei electrice din data de 09.01.2019, la data de 11.01.2019, acesta a formulat o reclamație, deoarece i-a fost întrerupta energia electrica fără înştiinţare si a fost întrerupt procesul de producţie, Secţia de mase plastice din cadrul societăţii deservita de 15 angajaţi din schimbul 1 nu si-au putut desfășura activitatea de lucru in data de 11.01.2019.

S-a mai arătat faptul ca in procesul verbal de cercetare disciplinara din data de 29.01.2019 au fost menţionate apărările formulate de către reclamant, însa nepertinente, deoarece acesta nu a  recunoscut faptul ca fisa postului este semnata de către el, dar susţine ca nu trebuie sa se ocupe de respectiva sarcina aferenta fisei postului. In acest sens s-a menţionat faptul ca fisa postului este aferenta contractului individual de munca aferent reclamantului, iar faptul ca acesta a semnat fără vreo obiecțiune aceasta fisa a postului, si nu a semnalat şefului direct sau biroului Resurse Umane faptul ca nu este de acord cu respectiv fisa a postului.

Pârâta a mai învederat ca temeiul de drept in baza căruia s-a aplicat sancţiunea disciplinara este trecut atât in procesul verbal din data de 28.01.2019, respectiv art. 139, alin. 1 lit. "a", art. 140 alin. l lit. "d", din CCM  ***, art. 247 si 248 alin. l, lit. "d"- Codul Muncii, învederându-se la art. 5 din Decizia nr. **  termenul de 30 de zile in care respectiva decizie poate fi contestata si instanţa competenta, respectiv Tribunalul Bucureşti.

De asemenea, pârâta a solicitat sa fie înlăturate toate afirmaţiile reclamantului referitoare la faptul ca in cadrul procesului verbal de cercetare disciplinara din data de 28.01.2019 nu au fost consemnate apărările formulate de către **, deoarece acestea au fost consemnate, in  procesul verbal din data de 28.01.2019, cele consemnate ulterior de acesta in procesul verbal, fie sunt incluse in procesul verbal, fie nu s-au discutat.

In ceea ce priveşte anularea deciziei de sancţionare, pârâta a solicitat respingerea acțiunii ca netemeinica si nefondata si sa menţineţi decizia de sancţionare ** nr. ** ca temeinica si legala întrucât, așa cum rezulta din fisa postului, reclamantul avea obligaţia de a efectua atribuţiile din fisa postului, simpla afirmaţie ca îndeplinirea sarcinii de lucru in cauza, se suprapune cu alta sarcina din fisa postului, este neîntemeiata.

In urma neanunțării clientului ** privind întreruperea planificata, afișata pe site la data de 09.01.2019, pentru data de 11.01.2019, acesta a reclamat faptul ca trebuia anunțat din timp, lucru care reclamantul  nu l-a făcut, solicitând rezolvarea problemei apărute si remedierea situaţiei ivite.

Pârâta a mai învederat ca exista proceduri de lucru pentru operaţiuni ce necesita mai multe etape si totodată proceduri privind PZU, ANRE, OPCOM, care sunt reglementate de aceste instituţii sub sancţiunea amenzii.

De asemenea, pârâta a  solicitat sa fie înlăturate toate afirmaţiile reclamantului referitoare la componenta comisiei de cercetare disciplinara, deoarece conform Deciziei nr. ** a **, la art. 1.3 se stipulează" Serviciul Resurse umane va convoca in vederea cercetării disciplinare prealabile: şeful locului de munca, persoana care a constatat abaterea disciplinara, după caz, angajatul care a săvârșit abaterea disciplinara, reprezentantul sindical local, Oficiul Juridic, organul ** după caz, cu precizarea expresa si detaliata asupra faptei ce urmează a fi cercetata".

A mai învederat pârâta ca însuși reclamantul in pagina 5 a acţiunii, penultimul paragraf recunoaşte faptul ca acesta cunoştea procedura de lucru aferenta sancţionării.

Totodată, pârâta a învederat ca începând cu anul 2016 după modificarea fisei postului reclamantului, acesta a transmis către consumatori e mail-uri de informare a întreruperilor programate, atât înainte de data întocmirii referatului de cercetare disciplinara( 14.01.2019) cat si la o zi după aceasta, respectiv 15.01.2019.

In ceea ce priveşte vinovăţia contestatorului, comisia de cercetare disciplinara a constatat ca fapta acestuia s-a realizat cu intenţie si consta intr-o acţiune directa a acestuia si nu reprezintă o fapta din culpa. De asemenea, reclamantul a mai săvârșit si alte abateri disciplinare, fiind sancţionat anterior cu avertisment scris pentru alte fapte.

La data de 12.04.2019 reclamantul a depus la dosar răspuns la întâmpinare prin care a reiterat, in esența, aceleași susțineri ca si cererea de chemare in judecata.

Instanța a încuviințat si administrat proba cu înscrisuri solicitata de ambele parți.

Analizând actele şi lucrările dosarului, instanţa constată următoarele: 

Reclamantul, ** îndeplinește  funcţia de inginer electronist in cadrul Departamentului ** din cadrul unității parate  astfel cum rezulta din contractul individual de munca si actele adiționale, fisa postului  coroborate cu  decizia contestata.

Prin decizia nr. **, parata la sancţionat pe reclamant cu diminuarea salariului cu 5 % pe o perioadă de o luna în temeiul art.248 alin.1 lit. d din  Codul  muncii.

Măsura a fost luată în baza referatului nr. ** întocmit de** - Sef Departament .

Instanța retine ca decizia de sancționare disciplinara trebuie sa fie deopotrivă legala si temeinica, prin prima cerința înțelegându-se ca ea trebuie sa respecte toate condițiile, de fond si forma prevăzute de lege pentru emiterea ei valabila.

Din aceasta perspectiva, precum si din punct de vedere al exigentelor art.252 alin.2 din Codul muncii, toate elementele prevăzute de acest text pentru validitatea deciziei trebuie sa se regăsească, în mod formal, în chiar cuprinsul ei, sub sancțiunea nulității absolute a acestui act, singurul care produce propriu-zis efectul sancționator.

Ori, sub aceste aspecte, devine irelevant ca fapta de îndeplinire necorespunzătoare a atribuțiilor de serviciu a existat, rezultând din cercetarea efectuata, câta vreme existenta unei abateri nu este suficienta pentru valabilitatea deciziei de sancționare, pentru care se cere reflectarea corespunzătoare, a tuturor elementelor prevăzute de art.252 alin.2 din Codul muncii.

Totodată, instanța retine ca in cauza sunt aplicabile si dispozițiile art. 251 Codul muncii potrivit cărora nicio sancţiune - cu excepţia avertismentului scris, nu poate fi dispusă mai înainte de efectuarea unei cercetări disciplinare prealabile, iar neîndeplinirea acestei cerinţe este sancţionată de textul de lege menţionat cu nulitatea absolută. 

De asemenea, cu referire la procedura de efectuare a cercetării disciplinare prealabile, textul alineatului 2 al aceluiaşi articol impune cerinţa convocării în scris a salariatului, cu precizarea obiectului, a datei, orei şi locului întrevederii.

Pe de altă parte, instanța retine ca  este lipsită de relevanţă, prin raportare la dispozițiile legale menționate anterior, imperative prevăzute de lege sub sancțiunea nulității absolute, aspectul împrejurarea că reclamantul 28.01.2019 s-a prezentat la cercetarea disciplinară.

Referitor la aspectele de nelegalitate ce afectează decizia contestata, anterioare emiterii acesteia si aplicării sancțiunii disciplinare, instanța retine ca potrivit prevederilor deciziei nr. 12/05.04.2005, fila 107 din dosar, trebuiau respectate anumite etape, ceea ce in cazul reclamantului nu s-a respectat de către parata. 

În acest context, instanța retine  ca cercetarea disciplinara prealabila a reclamantului a fost  demarat ca urmare a referatului cu nr. 246/14.01.2019 al sefului Departamentului ** însa acest înscris nu a fost depus la dosar pentru a se putea verifica faptele pentru care a fost începuta cercetarea disciplinara. 

In consecința, instanța constata ca cercetarea disciplinara efectuata in cazul reclamantului este lovita de nulitate absoluta.

Totodată, actul de sancționare este si netemeinic, întrucât fapta sancționata disciplinar astfel cum a fost reținuta în cuprinsul deciziei de sancționare disciplinara nu a fost dovedita în cauza de pârâtă si nu întrunește elementele constitutive ale abaterii disciplinare prevăzute de art. 247 alin. 2 din Codul muncii, care definește abaterea disciplinara ca fiind o fapta în legătura cu munca si care consta într-o acțiune sau inacțiune săvârșita cu vinovăție de către salariat, prin care acesta a încălcat normele legale, regulamentul intern, contractul individual sau contractul colectiv de munca aplicabil, ordinele si dispozițiile legale ale conducătorilor ierarhici.

Fapta comisiva reținuta în sarcina reclamantului ca abatere disciplinara, aceea de "îndeplinire necorespunzătoare a atribuțiilor de serviciu" fără a se indica in concret data la care  a fost săvârșita fapta, daca clientul sau clienții paratei au sesizat aceste fapte nu pot fi reținute ca reprezentând  abatere disciplinara în sensul prevederilor art. 247 alin. 2 din Codul muncii.

Astfel, existenta unei fapte ilicite săvârșite de salariat este de esența răspunderii disciplinare. În lipsa dovedirii faptei imputate salariatului si a caracterului ilicit al acesteia, răspunderea disciplinara a salariatului nu poate fi angajata.

În acest context, doua aspecte esențiale urmează a fi analizate si reținute în cauza de către instanța:

Un prim aspect vizează existenta unei acțiuni săvârșite cu vinovăţie de către salariat si încălcarea prin aceasta a normelor legale, regulamentului intern, contractului individual sau contractului colectiv de munca aplicabil, ordinelor si dispozițiilor legale ale conducătorilor ierarhici.

În privința faptei comisive (acțiunii) a salariatului de a „nu respecta sarcinile de lucru din fisa postului", ce ar fi fost săvârșita prin aceea ca nu a comunicat zilnic consumatorilor întreruperile planificate de **, instanța retine pe de o parte ca o asemenea fapta nu este dovedita în cauza de către pârâtă, din niciuna din probele dosarului nerezultând existenta unei întreruperi de energie care sa fi perturbat procesul de producție al consumatorului **.

Ori, nu exista la dosarul cauzei nici un act din care sa rezulte vreo sesizare din partea consumatorului ** a pretinsului comportament necorespunzător al reclamantului.

Totodată, instanța nu va lua în considerare niciuna din susținerile pârâtei, din întâmpinare, prin care se încearcă o relevare si a altor fapte direct în fata instanței, cum ar fi afirmațiile în sensul ca reclamantul nu a respectat programul de lucru de 8 ore  întrucât o asemenea situație de fapt nu rezulta din cuprinsul deciziei contestate, decizie ce nu face nici o referire la săvârșirea de către salariat a acestor abateri. Relevarea unor fapte direct în cuprinsul apărărilor formulate în fata instanței contravine prevederilor art. 79 din Codul muncii (care se aplica si în acest caz pentru identitate de rațiune) în conformitate cu care, în caz de conflict de munca, angajatorul nu poate invoca în fata instanței alte motive de fapt decât cele precizate si deci arătate în decizia de sancționare, iar practica angajatorilor de a aduce în instanța motive de fapt ce nu pot fi verificate ca ar fi întemeiat măsura disciplinara trebuie sancționata de instanța, întrucât contravine atât prevederilor legale referitoare la aplicarea sancțiunii disciplinare (art.79 din Codul muncii) cât si principiului bunei credințe pe care se bazează relațiile de munca, principiu consacrat de art. 8 din Codul muncii.

În acest sens, din întreaga succesiune a evenimentelor, rezulta ca emiterea actului de sancționare disciplinara a reclamantului s-a făcut în mod netemeinic si nelegal, context în care instanța  constată ca prin încălcarea prevederilor imperative edictate de lege pentru aplicarea valabila a sancțiunii disciplinare, s-au creat suficiente premise pentru anularea deciziei  contestate.

Ca o consecința a admiterii contestației si a anularii deciziei  de sancționare, instanța constată ca efectele nulității retroactivează până la momentul emiterii acesteia, printr-o ficțiune a legii prezumându-se inexistenta sancțiunii disciplinare, astfel încât, la solicitarea reclamantului, va dispune repunerea parților în situația anterioara emiterii actului de sancționare prin obligarea pârâtei  la plata unei diferenței dintre salariul cuvenit potrivit contractului individual de munca si salariul încasat ca urmare a aplicării sancțiunii disciplinare, constând în reducerea salariului cu 5% pe timp de o luna.

Având în vedere considerentele de mai sus, instanța constata că prin **, răspunderea disciplinară a reclamantului nu a fost angajată în condiţiile legii si in consecința va admite acţiunea, va anula decizia de sancţionare disciplinară contestă, cu consecinţa obligării pârâtei la plata către reclamant a sumelor de bani reţinute nelegal în temeiul acesteia.

În baza art. 453 Cod proc.civ. instanţa va obliga pârâta la 1.000 lei cheltuieli de judecată către reclamant, reprezentând onorariu avocat, conform chitanţei de la fila 180 din dosar.

Instanța având in vedere dispozițiile art.448 alin.1 pct.2 N. C. pr. civ. constata ca prezenta hotărâre  este executorie provizoriu de drept si fata de dispozițiile art.471 N. C.pr.civ. apelul se va depune la Tribunalul Bucureşti - Secția a VIII, potrivit art. 490 C.p.c. sub sancţiunea nulităţii.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE

Admite acțiunea formulată de reclamantul **, CNP , cu domiciliul în **, str. **, nr. **, et.**, apt.**, sector **, cu domiciliul procesual ales la Cabinet Avocat **, cu sediul în **, **, NR. **, BL. **, SC.**, APT. **, **, în contradictoriu cu pârâta **,  cu sediul în **, **, **, nr. **.

 Anulează decizia nr.** emisa de parata.

Obliga parata sa restituie reclamantului sumele reținute in baza deciziei nr. **.

 Obliga parata la plata către reclamant a sumei de 1000 lei reprezentând cheltuieli de judecata.

Cu apel in 10 zile de la comunicare, care se va depune la Tribunalul București Secția a VIII-a Conflicte de Munca si Asigurări Sociale, sub sancțiunea nulității.

Pronunţata in şedinţa publica azi, ** si pusa la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei.

PRESEDINTE,

ASISTENT JUDICIAR, ASISTENT JUDICIAR,

GREFIER,

Dact/Red//2ex/__.__.2019

Com…………………….

Domenii speta

Spete similare