Legea 221/2009. Despagubiri morale si civile.

Prin cererea înregistrată la data de 9.05.2018, pe rolul Tribunalului Dolj ,sub nr. X/63/2018 reclamanta K E l-a chemat în judecată pe pârâtul cu pârâtul Statul Român, prin Ministerul Finanţelor Publice B, solicitând obligarea acestuia la plata sumelor de 800.000 euro despăgubiri morale şi 700.000 lei despăgubiri civile.

Cererea a fost  întemeiată pe dispoziţiile Legii nr. 221/2009.

Pârâtul a formulat întâmpinare, invocând excepţia de necompetenţă  teritorială, faţă de dispoziţiile art. 111 c.proc.civ.

Prin sentinţa civilă nr. X din 10. 09. 2018 Tribunalul Dolj a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalul Olt având în vedere că reclamanta domiciliază în municipiul S , judeţul O ,competenţa teritorială aparţinând Tribunalului Olt .

La data de 28. 09. 2019 cauza a fost înregistrată pe rolul Tribunalul Olt .

Prin încheierea de şedinţă din data de 05.11.2018,instanţa a constatat că prin întâmpinarea depusă de către pârât s-au invocat  excepţia necompetenţei teritoriale faţă de Tribunalul Dolj , excepţie soluţionată, excepţia conexităţii faţă de dosarul nr. X/63/2018, excepţia netimbrării şi excepţia tardivităţii .

Instanţa constatând  că  este necesar a soluţiona cu prioritate excepţia conexităţii a pus în discuţie ataşarea dosarului nr . X/63/2018 şi a acordat  termen în acest sens .

Prin încheierea de şedinţă din data 19.11.2018 instanţa a respins excepţia conexităţii întrucât  în dosarul nr.X/63/2018 cauza acţiunii reclamantei este diferită , aceasta invocând nerespectarea prezumţiei de nevinovăţie pe perioada de 39 de ani.

La data de 19.11.2018 reclamanta a depus la dosar precizări prin care solicită obligarea Statului Român la plata daunelor morale în sumă de 800.000 euro şi despăgubiri civile în valoare de 300.000 euro valoare de piaţă  şi 300.000 euro ,total 600.000 a celor 2 case demolate .

La data de 7. 01. 2019 , reclamanta a depus la dosar note scrise prin care a solicitat anularea sentinţei civile nr. X din 10. 09. 2018 şi disjungerea dosarului nr. X/63/2018 la Tribunalul Dolj .

Instanţa prin încheierea de şedinţă din data de  14.01.2019 a dispus suspendarea prezentei cauze  în temeiul dispoz. art.413 alin.1pct.1Cpciv până la soluţionarea apelului declarat împotriva sentinţei civile nr. X/2018.

La data de 31. 07.2019 reclamanta a depus la dosar note scrise  prin care a solicitat admiterea tuturor capetelor de cerere  cu privire la daune morale , retrocedarea  în natură –sart.1 alin.1 din Legea 10/2001, notificarea nr. X/30. 05. 2001 a imobilului din C ,  despăgubiri civile pentru construcţiile demolate  din comune G şi C, Judeţul V  aparţinând părinţilor decedati în anul 1979.  A solicitat şi respingerea cererii reconvenţionale  nr. X din 19. 06. 2018  depusă de numitul M P  director la ANAF D .

Prin notele de şedinţă depuse reclamanta a solicitat şi recuzarea  doamnei procuror A D  arătând că  acţiunile din dosarele nr.X/104/2009, nr.X/104/2009, nr.X/104/2009, nr. X/63/2009,  nr.X/104/2009 şi altele au fost respinse la cererea  doamnei procuror .

Potrivit prevederilor art.2 lit.i din Legea 187/1999 cu privire la deconspirarea securităţii ca poliţie politică,toţi judecătorii, procurorii, avocaţi, grefieri, notari publici născuţi înainte de 22.12. 1989 în judeţul O, mai ales în C , Judeţul D au colaborat cu organele de securitate din judeţul dictatorului, iar numita A D nu a depus nici o dovadă concretă  din care să rezulte faptul contradictoriu respectiv că s-a născut după 22.12. 1989 , că din arhivele C.N.S.A.S rezultă că nu a colaborat cu securitatea judeţului Olt şi D , că a declarat că a colaborat cu securitate .

La data de 16. 09. 2019 instanţa a dispus repunerea cauzei pe rol având în vedere  că dosarul nr . X/63/2018/a1 a fost soluţionat la data de 2. 04. 2019 prin sentinţa civilă nr . X rămasă definitivă.

La data de 9.10.2019 reclamanta a depus la dosar note scrise prin care a solicitat admiterea acţiunii aşa cum a fost formulată şi motivată, obligarea Statului Român prin DGFP/ANAF D  să restituie în natură toate bunurile mobile şi imobile situate în C , Judeţul D, str. Şt.,notificate la 30 mai 2005 în baza Legii 10/2001, deoarece nu au fost demolate , obligarea pârâtului Statul Român  prin MFP B la plata sumei de 800.000 euro  pentru lipsire de libertate în mod ilegal.

Prin cererea înregistrată sub nr. X/104/2018 la data de 11.05.2019 , reclamanta K E  a chemat în judecată  Statul Român prin Ministerul Finanţelor  Publice, să-i plătească  suma de 800.000 euro drept despăgubiri morale,potrivit art.5 alin.1 al legii şi despăgubiri civile în sumă de 700.000 lei două case potrivit alin.b din Legea 221/2009 şi OUG nr. 80/2013.

Motivând cererea  reclamanta a arătat că a avut domiciliu în C din anul 1950 strămutată în C 1959-1976 domiciliu obligatoriu 1976-strămutată în comuna V M, Judeţul O – domiciliu obligatoriu până la data de 22. 12. 1989.

Prin măsura abuzivă (proces- domiciliu obligatoriu, sau orice alt măsuri : confiscări, încadrări în muncă în posturi inferioare pregătiri profesionale etc......), i s-au adus grave prejudicii morale, licenţieri  din  serviciu, degradare numit în funcţii înjositoare etc...), pe care le  evaluează la suma de 800.000 euro, art.29 din OUG 80/2013.

Cu ocazia procesului sau strămutării a  suferit şi următoarele prejudicii materiale: (confiscarea unor bunuri , bunuri imobile şi mobile, care n-au fost restituite şi anume 2 case de locuit + bijuterii)  care s-au  înstrăinat şi risipit pe timp de pace, timp de 59 de ani.

Arătă că nu este beneficiarul Legii 118/1990 şi  precizează că solicită  cele de mai sus întrucât prin această lege nu a fost despăgubită până în anul 2018.

Reclamanta îşi întemeiază cererea  pe dispoziţiile  Legii 221/2 mai 2009 publicată în Monitorul Oficial nr. 396/11.06. 2009 şi pe art. 29 alin.1 OUG 80/2013.

Arată că nu solicită proba cu martori iar cererea este scutită de taxa de timbru .

La data de 4. 07.2018,  pârâta Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice O pentru Direcţia Regionala a Finanţelor Publice C în numele Ministerului de Finanţe, reprezentant legal al Statului Roman ( reorganizate in baza art.13, alin .1 si 3 si art.23 din HG nr. 520/2013, privind organizarea si funcţionarea ANAF, a art.10 alin.1 si 2 si art.11 alin.3 din OUG nr. 74/2013, privind unele masuri pentru îmbunatatirea si reorganizarea activităţii ANAF si a Ordinului ANAF nr.1500/01.08.2013, privind împuternicirea conducătorilor unităţilor teritoriale de a semna acte cu caracter juridic ) cu sediul procesual ales in S, str. A, jud.O, prin reprezentanţii sai legali, in temeiul art.205 cod proced civ a depus întâmpinare  prin care solicită respingerea acţiunii formulate pentru următoarele :

Ca o chestiune prealabila , solicita  instanţei de judecata sa pună in vedere reclamantei sa precizeze acţiunea, in sensul de a menţionata in ce calitate formulează prezenta acţiune, respectiv in nume propriu sau in numele autorilor sai.

Potrivit cererii de chemare in judecata formulata, se intelege ca reclamanta solicita sa se constate calitatea de persoana persecutata din motive politice, in sensul ca a fost obiectul unor masuri administrative cu caracter politic .

Pârâtul apreciază  ca se impune o astfel de precizare , întrucât este  necesar pentru ambele situaţii ( acţiune formulata in nume propriu  /acţiune formulata de pe urma autorilor sai ) verificarea calităţii  de  persoana îndreptăţită sa formuleze cerere de chemare in judecată întemeiata pe prevederile Legii nr.221/2009 .

De asemenea, apreciază necesare precizările , întrucât au mai existat  litigii (având ca obiect prevederile Legii nr. 221/2009) in care K E a mai fost reclamanta, astfel ca se impune verificarea incidenţei autorităţii de  lucru judecat a hotărârilor pronunţate anterior.

Astfel, despăgubiri civile pentru cele doua gospodarii C  - G, au mai fost solicitate de către reclamanta K E, dosar  care s-a  aflat  pe  rolul Tribunalului Olt, respectiv  dosarul  nr.X/104/2009, fiind respinsa acţiunea in mod irevocabil.

In dosarul nr.X/104/2009, reclamanta prin invocarea dispoz. Legii nr.221/2009, a solicitat despăgubiri morale in valoare de 500.000 si despăgubiri civile in valoare de 300.000 euro, "pentru fiecare din cele gospodarii  din C si G privind construcţiile demolate de pe  urma autorilor săi .

De asemenea, restituirea in natura a avansului CEC si a bijuteriilor a  mai fost solicitata de către reclamanta K E, in doua alte dosare  care s-au aflat pe rolul Tribunalului Olt, respectiv, dosarul X/63/20 dosarul nr.X/104/2009 .

In dosarul nr. X/63/2009, acţiunea reclamantei K E a fost respinsa ca fiind introdusa de o persoana fara calitate procesuala activă, in dosarul nr.X/104/2009, acţiunea reclamantei K E a respinsa ca neintemeiata.

Pe fond, pentru a putea beneficia de prevederile prezentei legi, textul  legal impunea condiţia luării unei masuri administrative abuzive de către  organele puterii comuniste.

In raport cu prevederile legale invocate prin prezenta actiune, respectiv  prevederile legii nr.221/2009, este îndreptăţită sa promoveze o acţiune  intemeiata pe dispoziţiile art.5, alin.1, fie persoana care a făcut obiectul  măsurii administrative cu caracter politic, fie soţul sau descendenţii acesteia  pana la gradul al II lea, inclusiv.

Ca atare, reclamanta fata de cele solicitate, trebuie sa faca dovada  pe de o parte ca a făcut obiectul măsurii administrative cu caracter politic,iar pe de alta parte ca este descendenta de pana la gradul al II lea a autorilor  părinţi) si apoi ca autorii au suferit condamnări cu caracter politic sau au făcut obiectul unor masuri administrative cu caracter politic.

Având in vedere cele solicitate, menţionează  faptul ca, in ceea ce priveşte definirea masurilor administrative cu caracter  politic, legiuitorul s-a raportat pe de o parte la acte normative expres si limitativ menţionate, precizând ca sunt masuri administrative cu caracter politic orice masuri luate de organele fostei miliţii sau securităţi, având ca obiect dislocarea si stabilirea de domiciliu obligatoriu, internarea in unităţi si colonii de munca, stabilirea de loc de munca obligatoriu, daca au fost intemeiate pe unul sau mai multe dintre actele normative enumerate in cadrul art.3 din. Legea nr. 221/2009, iar pe de alta parte, s-a raportat la scopul urmărit de cel supus masurilor cu caracter administrativ, in acelaşi sens in care acesta(scopul) a fost definit pentru infracţiunile cu caracter politic, potrivit art.2 alin.1 din ordonanţa de urgenta nr.214/71999, adică exprimarea  protestului  împotriva  dictaturii  comuniste,  militarea  pentru democraţie, propaganda pentru răsturnarea ordinii sociale, respectarea drepturilor si libertăţilor fundamentale ale omului, înlăturarea  masurilor discriminatorii.

Din interpretarea logica a textului art.2 alin.1 din O.U.G. nr.214/1999, rezulta ca forma de lupta împotriva regimului totalitar presupune o atitudine in mod evident activa de implicare in răsturnarea regimului comunist sau de contestare a legitimităţii puterii politice din acea perioada.

In ceea ce priveşte despăgubirile civile solicitate,, prin art.5 alin.1 lit.b din legea nr.221/2009, legiuitorul a instituit ca măsura reparatorie, acordarea de despăgubiri reprezentând echivalentul valorii bunurilor confiscate prin hotărâre de condamnare sau ca efect al măsurii administrative, insa se va tine seama daca bunurile respective nu i-au fost restituite sau nu a obţinut despăgubiri prin echivalent in condiţiile Legii nr. 10/2001 sau ale Legii nr.247/2005.

Din condiţia impusă de legiuitor pentru acordarea despăgubirilor reprezentând echivalentul valorii bunurilor confiscate, şi anume aceea ca bunurile respective să nu fi fost restituite sau să nu se fi obţinut despăgubiri prin echivalent în condiţiile Legii nr. 10/2001 şi ale Legii nr.247/2005, rezultă că numai echivalentul bănesc al bunurilor ce intră în domeniul de reglementare al legii de reparaţie nr.10/2001,modificată şi completată prin Legea nr.247/ 2005, poate fi solicitat în temeiul art.5 alin. (1) lit.b) din Legea nr.221/2009. Numai în acest fel se justifică trimiterea expresă făcută de legiuitor, în cuprinsul normei citate, la prevederile Legii nr. 10/2001 şi ale Legii nr.247/2005.

Or, in cazul reclamantei, nu este dovedita săvârşirea unor astfel de fapte si mai mult nu este nici invocata de către reclamanta săvârşirea vreunei fapte in scopurile menţionate de art.2 alin.1 din ordonanţa, ( exprimarea protestului împotriva dictaturii comuniste etc... ) fapte care să determine luarea unei masuri administrative abuzive de către organele puterii comuniste împotriva acesteia.

Dat fiind caracterul imperativ al dispoziţiilor cuprinse in art. 5 al legii  acestea sunt de unica interpretare si aplicare, astfel ca nu pot constitui decât  temei al acordării drepturilor pe care acest act normativ le regie neputând fi extinse prin analogie la alte situaţii decât cele pe care legea le  reglementează in mod expres ( gen bijuterii si avans CEC pentru cumpărarea unui apartament in C ).

In consecinţa, in baza art.5 alin. 1 litb din Legea nr.221/2009 pot fi acordate despăgubiri materiale numai pentru bunurile imobile subsumează care se subsumează  sferei de aplicare a legii nr. 10/2001, respectiv terenuri cu  sau fara construcţii ( imobile prin natura ) si utilaje si instalaţii odată cu imobilul ( imobile prin destinaţie ).

Fata de capătul de cerere întemeiat pe dispoziţiile Legii nr.221/2009 privind acordarea despăgubirilor morale, invoca pe cale de excepţie prescripţia dreptului material la acţiune, motivat de faptul că potrivit dispoziţiilor art.5 alin.1 din Legea nr. 221/2009, termenul prevăzut pentru  introducerea acţiunii  de acordare despăgubiri este 3 ani de la data vigoare a legii (15.06.2009) .

Termenul de 3 ani este un termen de prescripţie al dreptului la acţiune  fiind considerat drept un termen rezonabil, în care reclamantul putea introduce acţiunea în vederea obţinerii unor eventuale despăgubiri.

Art.5 din Legea nr.221/2009 privind condamnările cu caracter politic  şi  măsurile administrative asimilate acestora, pronunţate în perioada 1945 - 22 decembrie 1989 :

„ (1) Orice persoană care a suferit condamnări cu caracter politic în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989 sau care a făcut obiectul unor măsuri  administrative cu caracter politic, precum şi, după decesul acestei pe soţul sau descendenţii acesteia până la gradul al ll-lea inclusiv pot solicita  instanţei prevăzute la art. 4 alin. (4), în termen de 3 ani de la data in vigoare a prezentei legi (......) "

În concluzie  solicita  respingerea acţiunii formulată  de reclamanta K E .

În drept, îşi  întemeiază  prezenta pe dispoziţiile art. 205 Cod proc

La termenul de judecată din data de 19. 11. 2018 instanţa  a invocat din oficiu şi a pus în discuţia părţilor  excepţia de conexitate a acestei  cauze cu dosarul nr . X/63/2018 având în vedere obiectul cererii,astfel cum a fost formulat în cauza înregistrată sub nr.X/104/2018, respectiv împrejurarea că reclamanta solicită să se constate calitatea sa de persoană persecutată din motive politice, iar în capătul doi de cerere se solicită, de asemenea, obligarea la despăgubiri morale şi daune materiale, constatând că aceleaşi pretenţii au fost formulate şi în dosar nr. X/63/2018 şi având în vedere data înregistrării celor două cereri, respectiv pentru dosar nr.X/104/2018 – data înregistrării în sistem este data de 11.05.2018, astfel cum rezultă din menţiunea de la fila 5 dosar, iar pentru dosar nr. X/63/2018 data înregistrării în sistem informatic este data de 09.05.2018,

Prin încheierea nr. X din 19.11.2018 ,instanţa a admis excepţia de conexitate, invocată din oficiu , a dispus conexarea dosarului nr. X/104/2018 la dosarul nr. X/63/2018 şi a trimis cauza primei instanţe investite.

Dosar nr. X/213/2017.

Considerentele tribunalului:

 În temeiul art.248 C.pr.civ,analizând cu prioritate excepţia prescripţiei dreptului material la acţiune ,tribunalul reţine că este întemeiată şi o va admite ca atare , cercetarea în fond a cauzei devenind astfel inutilă.

Prin acţiunile conexate,reclamanta a solicitat obligarea Statului Român prin Ministerul Finanţelor Publice la plata sumei de 800.000 euro cu titlu de despăgubiri morale şi 700.000 lei despăgubiri civile ,potrivit art. 5 alin.1 lit. a şi b  din Legea nr. 221/2009.

În motivarea acţiunilor ,reclamanta a arătat că împotriva sa şi a membrilor familiei sale au fost luate măsuri administrative cu caracter politic, s-a dispus lipsirea sa de libertate în mod ilegal şi strămutarea într-un domiciliu obligatoriu.

Potrivit art.5 din Legea nr.221/2009 privind condamnările cu caracter politic şi măsurile administrative asimilate acestora, pronunţate în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989:

 1) Orice persoană care a suferit condamnări cu caracter politic în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989 sau care a făcut obiectul unor măsuri administrative cu caracter politic, precum şi, după decesul acestei persoane, soţul sau descendenţii acesteia până la gradul al II-lea inclusiv pot solicita instanţei prevăzute la art. 4 alin. (4), în termen de 3 ani de la data intrării în vigoare a prezentei legi, obligarea statului la:

a) acordarea unor despăgubiri pentru prejudiciul moral suferit prin condamnare în cuantum de până la:

1.10.000 de euro pentru persoana care a suferit condamnarea cu caracter politic în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989 sau care a făcut obiectul unor măsuri administrative cu caracter politic;

2. 5.000 de euro pentru soţul/soţia şi descendenţii de gradul I;

3. 2.500 de euro pentru descendenţii de gradul al II-lea;

b) acordarea de despăgubiri reprezentând echivalentul valorii bunurilor confiscate prin hotărâre de condamnare sau ca efect al măsurii administrative, dacă bunurile respective nu i-au fost restituite sau nu a obţinut despăgubiri prin echivalent în condiţiile Legii nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, sau ale Legii nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente, cu modificările şi completările ulterioare;

c) repunerea în drepturi, în cazul în care prin hotărârea judecătorească de condamnare  s-a dispus decăderea din drepturi sau degradarea militară.

Prin urmare, odată cu instituirea posibilităţii obţinerii unor reparaţii patrimoniale, legiuitorul instituie şi un termen de prescripţie pentru dreptul la acţiune în ceea ce priveşte aceste reparaţii .

Termenul de prescripţie avut în vedere este cel general, de 3 ani. Acesta începe să curgă de la momentul intrării în vigoare a Legii nr. 221/2009  .

Mai este de reținut că potrivit art. 6 alin. 4 Noul cod civil  și art. 201 din Legea nr. 71/2011 ,prescripțiile extinctive începute și neîmplinite la data intrării în vigoare a legii noi sunt supuse în întregime dispozițiilor legale care le-au instituit. Așadar, legea aplicabilă prescripției extinctive sub toate aspectele, este legea în vigoare sub care prescripția a început să curgă condiții în care poate fi invocată și din oficiu de instanță în condițiile cuprinse în Decretul nr.167/1958.

Prin urmare,față de data publicării în Monitorul Oficial a legii de mai sus (11.06.2009) și intrarea în vigoare a  acesteia în termen de trei zile de la publicare (conform dispozițiilor constituționale), nefiind prevăzută o altă dată de intrare în vigoare în cuprinsul legii sau în cuprinsul altui act normativ de modificare a acesteia, raportat la data înregistrării cererilor introductive în instanță anume 11.05.2018 respectiv 09.05.2018 , tribunalul găseşte întemeiată excepția invocată și în consecință o admite, respingând acțiunile  civile conexate astfel promovate ca prescrise.

Data publicarii pe portal: 19.12.2019

Domenii speta

Spete similare