Calculul pensiei de serviciu conform art.51 alin.2 din Legea nr.94/1992; îndeplinirea condiţiilor de acordare;

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului N Secţia I Civilă şi de contencios administrativ sub nr….., la data de ….., reclamanţii S.A., S.C. şi S.T., toţi cu domiciliul ….., în contradictoriu cu pârâta ……, cu sediul în ……, au solicitat ca în baza probatoriului administrat, să se dispună obligarea pârâtei la stabilirea şi plata pensiei de urmaşi, aferentă pensiei de serviciu, cuvenită reclamanţilor ….., potrivit legii.

În fapt, la data de ……. a survenit decesul soţului reclamantei S.A.  numitului S.R., în vârstă de 55 ani, salariat al Curţii de Conturi – Oficiul Regional P N din cadrul Autorităţii de Audit, cu o vechime în această instituţie de 25 de ani. Cu cererea înregistrată la Casa Judeţeană de Pensii N sub nr....., înlăuntrul termenului de 30 de zile prevăzut de lege pentru a beneficia de pensie de la data decesului, reclamanta a depus dosarul de pensionare privind pensia de urmaşi a moştenitorilor acestuia, dosar care cuprinde şi adeverinţa tip pentru stabilirea pensiei de urmaş (din pensia de serviciu) eliberată de Curtea de Conturi a României sub nr…... La data de …… a fost emisă Decizia nr. …. a Casei Judeţene de Pensii N privind acordarea pensiei de urmaşi, prin care li s-au stabilit moştenitorilor drepturile în funcţie de pensia de asigurări sociale şi nu în funcţie de pensia de serviciu care i s-ar fi cuvenit susţinătorului la data decesului, nerespectându-se astfel dispoziţiile legale.

În conformitate cu prevederile art.51 alin.2 din Legea nr.94/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi, republicată în anul 2014, modificată şi completată prin Legea nr.7/2016 şi Legea nr.145/2017: ,,persoanele care au îndeplinit funcţia de auditor public extern pe o durată de cel puţin 14 ani în cadrul Curţii de Conturi beneficiază, la îndeplinirea condiţiilor standard de pensionare prevăzut de legislaţia în vigoare privind sistemul public de pensii', de pensie de serviciu în cuantum de 80% din baza de calcul reprezentând media veniturilor brute lunare realizate, cu caracter permanent, corespunzătoare ultimelor 12 luni de activitate anterioare lunii în care se depune cererea de pensionare.”

Art. 51 alin.(16Al) din aceeaşi lege prevede: „Soţul supravieţuitor, copiii minori, precum şi copiii majori ai auditorilor publici externi din cadrul Curţii de Conturi beneficiază de pensie de urmaş în condiţiile prevăzute de legislaţia privind sistemul de pensii publice, calculată din pensia de serviciu aflată în plată sau la care ar fi avut dreptul titularul la data decesului, actualizată, după caz.”

Potrivit art. 51 alin. (16A2) din lege: „prevederile alin.(16Al) se aplică copiilor majori, până la terminarea studiilor, dar nu mai mult de 26 de ani”

Pentru aplicarea corespunzătoare a dispoziţiilor referitoare la pensia de serviciu din Legea nr. 94/1992, au fost emise Normele cu privire la stabilirea pensiei de serviciu conform prevederilor Legii nr. 94/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi, astfel cum a fost modificată şi completată prin Legea nr. 7/2016 şi Legea nr.145/ 2017,aprobate prin Ordinele Preşedintelui Curţii de Conturi şi Preşedintelui Casei Naţionale de Pensii Publice nr. …. şi nr. …. Abilitarea acestor organe de a emite astfel de norme este prevăzută la art. II din Legea nr. 147/2017. Potrivit art. 8A1 din Norme, „pensia de urmaş se calculează cu respectarea prevederilor Legii nr.263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările şi completările ulterioare, din pensia de serviciu aflată în plată sau la care ar fi avut dreptul susţinătorul la data decesului. actualizată, după caz.

La art. 8A2 din Norme se prevede: „Cuantumul pensiei de urmaş se stabileşte prin aplicarea procentelor prevăzute în Legea nr. 263/2010, cu modificările şi completările ulterioare, în funcţie de numărul de urmaşi, astfel:

a) 50% - pentru un singur urmaş;

b) 75%o - pentru 2 urmaşi;

c) 100% pentru 3 sau mai mulţi urmaşi.”

La art. 11A1 din Norme se prevede:

„Pensia de urmaş, stabilită conform dispoziţiilor legii, se acordă şi se plăteşte astfel: … b) de la data decesului, dacă cererea a fost înregistrată în termen de 30 de zile de la această dată, în situaţia pensiei de urmaş acordate persoanei al cărei susţinător nu era pensionar la data decesului …”.

Din dispoziţiile legale menţionate mai sus rezultă fără putinţă de tăgadă că moştenitorii susţinătorului Simon Romică sunt îndreptăţiţi la pensie de urmaş aferentă pensiei de serviciu ce i s-ar fi cuvenit acestuia potrivit condiţiilor îndeplinite la data decesului. Altminteri, textele normative reproduse mai sus nu ar avea sens. Casa judeţeană de pensii N nu a motivat în niciun fel neacordarea pensiei de urmaş aferentă pensiei de serviciu. Este de presupus că nu a acordat această pensie considerând că nu sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de lege. în legătură cu această supoziţie, solicit instanţei ca, în aplicarea dispoziţiilor legale menţionate, să aibă în vedere următoarele:

În primul rând, adeverinţa tip eliberată de Curtea de Conturi, în care se menţionează că aceasta „s-a eliberat (...) pentru a servi la stabilirea pensiei de urmaş conform Legii nr. 94/1992 pentru S.C. şi S.T.”. Deci, adeverinţa a fost eliberată într-un scop bine definit şi în cunoştinţă de cauză, pentru stabilirea pensiei de urmaş aferentă pensiei de serviciu. Este evident că, în condiţiile în care moştenitorii respectivi nu ar fi avut dreptul la o asemenea pensie, adeverinţa nu ar fi fost eliberată. Aceasta cu atât mai mult cu cât adeverinţa este semnată de preşedintele Curţii de Conturi, unul dintre cei doi emitenţi ai ordinelor comune prin care s-au aprobat normele de aplicare tocmai a acestor dispoziţii din Legea nr. 94/1992. Din adeverinţă rezultă vechimea în activitate în calitate de auditor public extern a persoanei privitor la care a fost eliberată, media veniturilor totale brute utilizată la stabilirea pensiei de serviciu pentru pensia de urmaş şi media veniturilor totale nete utilizată în acelaşi scop. In anexa la adeverinţă au fost înscrise, pentru fiecare lună dintre cele 12 luni anterioare celei în care a fost eliberată, venitul brut realizat - total şi pe elementele salariale componente - şi venitul net aferent venitului brut. S-a menţionat în adeverinţă că în cazul domnului Simon Romică raportul de muncă a încetat la data de 05.11.2018 din motive neimputabile acestuia, în temeiul art. 56, alin. (1), lit. a) din Legea nr. 53/2003 – Codul Muncii.” Înscrierea în adeverinţă şi a veniturilor nete a avut în vedere prevederile art. IX din O.U.G. nr.59/2017, în conformitate cu care cuantumul net al pensiilor de serviciu nu poate fi mai mare decât media venitului net corespunzător venitului brut care a constituit baza de calcul a pensiei de serviciu.

In al doilea rând, presupunând că nu s-a acordat pensia de urmaş aferentă pensiei de serviciu deoarece susţinătorul nu era pensionar la data decesului, totuşi, în aceleaşi condiţii, moştenitorilor li s-a acordat pensie de urmaş de asigurări sociale. Faptul că susţinătorul a decedat înaintea împlinirii vârstei de pensionare pentru limită de vârstă, pe de o parte nu poate fi imputat nici acestuia, nici moştenitorilor săi şi, pe de altă parte, nu poate constitui o piedică în ceea ce priveşte acordarea pensiei de urmaş aferentă pensiei de serviciu, întrucât condiţia de vechime era îndeplinită. Consider că acest fapt, precum şi orice motive asemănătoare, nu ar putea fi invocate ca lipsă de temei pentru acordarea pensiei de urmaş aferentă pensiei de serviciu atâta timp cât nu au constituit impediment pentru acordarea pensiei de urmaş de asigurări sociale, potrivit reglementărilor legale privind sistemul de pensii publice, şi de /reme ce la art. 51, alin. (16A1) din Legea nr. 94/1992, republicată şi completată în anii 2016 si 2017, se prevede că moştenitorii beneficiază de pensie de urmaş în condiţiile prevăzute de legislaţia privind sistemul de pensii publice, calculată din pensia de serviciu (...) la care ar fi avut dreptul titularul la data decesului, actualizată, după caz. In ceea ce priveşte vechimea în activitate, faţă de stagiul complet de cotizare prevăzut de lege. de 35 de ani, susţinătorul avea o vechime de 31 de ani. Condiţia de vechime pentru pensia de serviciu era îndeplinită cu prisosinţă, susţinătorul având, Ia data decesului, 25 de ani de activitate la Curtea de Conturi în funcţiile de controlor financiar şi auditor public extern, faţă de 14 ani cât prevede legea pentru acordarea pensiei de serviciu.

In al treilea rând menţionează că, prin Legea nr. 145/2017 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 94/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi, au fost aduse acestei legi o modificare şi patru completări. Din cele 4 completări, 3 privesc pensia de serviciu şi pensia de urmaş aferentă acesteia. Poate afirma, deci, că obiectul principal al legii de completare îl constituie tocmai aceste prevederi, neînsuşite de Casa judeţeană de pensii N.

In al patrulea rând reiterează faptul, pe care l-a mai menţionat, că nu a fost motivată în niciun fel, de către Casa judeţeană de pensii N neacordarea pensiei de urmaş aferentă pensiei de serviciu. De asemenea, arată că decizia de pensionare nu conţine niciun element privitor la modul cum s-a determinat punctajul mediu anual cuvenit susţinătorului la data stabilirii pensiei de urmaş de asigurări sociale, acordată moştenitorilor.

Cuantumul lunar al pensiei de urmaşi cuvenit, care face obiectul prezentei acţiuni, este pentru perioada 05.11.2018 - 31.12.2018 de 8870 lei şi, începând cu data de 01.01.2019, de ….. lei, determinat astfel:

1. pentru perioada 05.11 - 31.12.2018: pensie de serviciu brută, reprezentând 80% din media veniturilor totale brute, conf. adeverinţei tip eliberate de Curtea de Conturi: 18.034 x 80% = …. lei;

- pensie de serviciu brută impozabilă, după deducerea plafonului neimpozabil: 14.427 - 2.000 = ….. lei; impozit datorat, de 10%: 12.427 x 10% = ….. lei

- pensie de serviciu netă, după deducerea impozitului datorat: 14.427 - 1243 = ….. lei

Această sumă este superioară veniturilor totale nete care, conform adeverinţei tip eliberate de Curtea de Conturi, însumează …… lei, astfel că pensia de serviciu brută se recalculează, întrucât, potrivit prevederilor art. IX din O.U.G. nr.59/2017, cuantumul net al pensiilor de serviciu nu poate fi mai mare decât  venitului net corespunzător venitului brut care a constituit baza de caicul a pensiei de serviciu. Recalcularea se efectuează prin rezolvarea următoarei ecuaţii algebrice: f. - [(J6 - 2.000) x 10% ] = ….., în care „f” reprezintă pensia de serviciu brută recalculată, 2.000 reprezintă, în lei, plafonul de pensie neimpozabil şi 10.843 reprezintă, în lei venitul mediu net care nu poate fi depăşit.

Din rezolvarea ecuaţiei algebrice de mai sus rezultă că pensia de serviciu brută recalculată însumează …… lei, care se verifică astfel:

- pensie de serviciu brută recalculată impozabilă, după deducerea plafonului neimpozabil: 11.826 - 2.000 = 9.826 lei;

- impozit datorat, de 10%: 9.826 x 10% = 983 lei;

- pensie de serviciu netă recalculată, după deducerea impozitului datorat: 11.826 - 983 = 10.843 lei, sumă care nu este mai mare decât media venitului net corespunzător venitului brut care a constituit baza de calcul a pensiei de serviciu.

- pensie de urmaşi, reprezentând 75% din pensia de serviciu, potrivit Legii nr. 263/1990 şi art. 8A2 din Normele de aplicare menţionate mai sus: 11.826 x 75% = 8.870 lei

2 . Cuantumul lunar al pensiei de urmaş de la data de 01.01.2019 se determină avându-se în vedere dispoziţiile art. 51 alin.(10) din Legea nr. 94/1992, astfel cum a fost completată prin O.U.G. nr. 59/2017, în conformitate cu care „Pensiile de serviciu stabilite în condiţiile prezentei legi se actualizează din oficiu, în fiecare an, cu rata medie anuală a inflaţiei (...). Dacă în urma actualizării rezultă o pensie mai mică, se păstrează pensia aflată în plată 7 Pensiilor de serviciu aflate în plată, Casa judeţeană de pensii N le-a aplicat un procent de actualizare la data de 01.01.2019 de 1,31%. Aplicând acest procent la pensia de urmaşi determinată la pct. 1 de mai sus, rezultă suma de 8.986 lei, astfel: 8.870 + (8.870 x 1,31%) = 8.986 lei.

Împotriva Deciziei de pensie a Casei judeţene de pensii N nr. … au formulat contestaţie la Comisia Centrală de Contestaţii din cadrul Casei Naţionale de Pensii Publice, în baza prevederilor art. 149 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, înregistrată la Casa judeţeană de pensii N sub nr. …., care, potrivit legii, trebuia soluţionată în termen de 45 de zile. Până la data formulării prezente: acţiuni nu a primit nicio comunicare privitoare la faptul că această contestaţie ar fi fost soluţionată, deşi au expirat şi cele 5 zile prevăzute de lege pentru comunicare. Potrivit art. 149 alin. (2) din lege, procedura examinării deciziilor supuse contestării este o procedură administrativă prealabilă obligatorie.

In drept, au invocat dispoziţiile art. 153 lit. g) din Legea nr. 263/2010.

În dovedirea susţinerilor, au fost depuse, la dosar, în copie, următoarele documente: Decizia Casei judeţene de pensii N nr. ….; - Adeverinţa tip eliberată de Curtea de Conturi nr. …… şi anexa la aceasta; Adeverinţa de student a moştenitorului S.C. nr. … din …. eliberată de Universitatea de Medicină şi Farmacie „Carol Davila“ - Facultatea de Medicină Bucureşti; Adeverinţa de student a moştenitorului …. nr. …. din ….. eliberată de Academia de Studii Economice - Facultatea Relaţi Economice Internaţionale Bucureşti şi contestaţia depusă la Comisia Centrală de Contestaţii din cadrul Casei Naţionale de Pensii Publice.

Pârâta Casa Judeţeană de Pensii N a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea contestaţiei ca nefondat, menţionând că pentru stabilirea pensiei de serviciu soţul contestatoarei trebuia să îndeplinească, la data decesului, două conditii: vârsta de pensionare şi o condiţie privind vechimea în activitate în calitate de auditor public extern.

Întrucât la data decesului, susţinătorul nu îndeplinea condiţiile de acordare a pensiei de serviciu conform art.51 alin.2 din Legea nr.94/1992, în sensul că nu avea vârsta standard de pensionare prevăzută de Legea nr.263/2010, pensia de urmaş a fost stabilită în conformitate cu prevederile art.89 alin.1 lit.b din Legea nr.263/2010.

În dovedirea acestor susţineri, intimata a depus înscrisuri.

Reclamanţii au formulat răspuns la întâmpinare prin care au solicitate a fi respinse apărările pârâtei, reiterând motivele din cererea de chemare în judecată.

Analizând actele şi lucrările dosarului, Tribunalul reţine următoarele aspecte de fapt şi de drept:

Prin Decizia nr….. privind acordarea pensiei de urmaş, au fost stabilite drepturile urmaşilor, începând cu data de …., în conformitate cu prevederile art.89 alin.1 lit.b din Legea nr.263/2010.

Reclamanţii au solicitat acordarea pensiei de urmaş, ca urmare a decesului, la data de ….., a soţului şi tatălui – S.R,, ce a deţinut funcţia de auditor public extern în cadrul Curţii de Conturi potrivit dispoziţiilor art.51 alin.16 ind.1 din Legea nr.94/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi.

În acord cu pârâta, întrucât susţinătorul (născut la data de …..), la data decesului (….) nu avea vârsta standard de pensionare prevăzută de Legea nr.263/2010, în speţă 65 de ani,  pensia a fost stabilită urmaşilor în conformitate cu prevederile art.89 alin.1 lit.b din Legea nr.263/2010, nefiind aplicabile dispoziţiile art.51 alin.16 ind.1 din Legea nr.94/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi.

Potrivit art.51 alin.16 din Legea nr.94/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi: ,,Prevederile prezentei legi referitoare la pensiile de serviciu acordate auditorilor publici externi din cadrul Curţii de Conturi se completează cu cele ale legislaţiei privind sistemul public de pensii, cu privire la modalităţile de stabilire, plată, precum şi cele referitoare la modificarea, suspendarea, reluarea, încetarea şi recuperarea sumelor încasate necuvenit şi jurisdicţie”, iar potrivit art.51 alin.16^1 din Legea nr.94/1992: ,, Soţul supravieţuitor, copiii minori, precum şi copiii majori ai auditorilor publici externi din cadrul Curţii de Conturi beneficiază de pensie de urmaş în condiţiile prevăzute de legislaţia privind sistemul de pensii publice, calculată din pensia de serviciu aflată în plată sau la care ar fi avut dreptul titularul la data decesului, actualizată, după caz.”.

Astfel, pentru stabilirea pensiei de serviciu, se impune îndeplinirea cumulativă a două condiţii esenţiale impuse de lege: o condiţie vizând vârsta de pensionare şi o condiţie privind vechimea în activitate în calitate de auditor public extern.

La data decesului, susţinătorul nu îndeplinea condiţiile de acordare a pensiei de serviciu conform art.51 alin.2 din Legea nr.94/1992, în sensul că nu avea vârsta standard de pensionare prevăzută de Legea nr.263/2010, pensia de urmaş a fost stabilită în conformitate cu prevederile art.89 alin.1 lit.b din Legea nr.263/2010.

Potrivit art.51 din Legea nr.94/1992:

,, (2) Persoanele care au îndeplinit funcţia de auditor public extern pe o durată de cel puţin 14 ani în cadrul Curţii de Conturi beneficiază, la îndeplinirea condiţiilor standard de pensionare prevăzute de legislaţia în vigoare privind sistemul public de pensii, de pensie de serviciu, în cuantum de 80% din baza de calcul reprezentată de media veniturilor brute lunare realizate, cu caracter permanent, corespunzătoare ultimelor 12 luni de activitate anterioare lunii în care se depune cererea de pensionare. Veniturile care constituie baza de calcul al pensiei de serviciu nu includ sporul de risc şi suprasolicitarea neuropsihică de 50% şi nici majorarea de până la 75% din salariul de bază, câştigate în instanţă.

(3) De pensia de serviciu prevăzută la alin. (2) beneficiază şi persoanele care au îndeplinit funcţia de auditor public extern, la îndeplinirea condiţiilor standard de pensionare prevăzute de legislaţia în vigoare privind sistemul public de pensii, din care la Curtea de Conturi minimum 4 ani, caz în care cuantumul pensiei prevăzut la alin. (2) va fi micşorat cu 1% pentru fiecare an care lipseşte din vechimea de 14 ani.”

Nu pot fi reţinute susţinerile reclamanţilor referitoare la faptul că adeverinţa eliberată de Curtea de Conturi, a fost eliberată într-un scop bine definit şi în cunoştinţă de cauză, pentru stabilirea pensiei de urmaş aferentă, deoarece eliberarea unei adeverinţe tip nu poate atrage, prin ea însăşi, în mod direct şi stabilirea acestor drepturi în cazul în care aceste drepturi nu pot fi acordate pentru că nu sunt îndeplinite dispoziţiile legii.

Faţă de toate aceste reţineri, Tribunalul constată că pensia de urmaş în mod legal a fost stabilită potrivit dispoziţiilor art. art.89 alin.1 lit.b din Legea nr.263/2010 atât timp cât, la data decesului, susţinătorul nu avea vârsta standard de pensionare.

În consecinţă, instanţa a respins ca nefondată acţiunea reclamanţilor.

Domenii speta

Spete similare