Anulare act administrativ. Hotărâre de Consiliu Local având ca obiect angajarea unui avocat care să reprezinte interesele unei autorități sau instituții publice a administrației publice locale

Legiuitorul a reglementat în mod expres prevederi speciale și obligatorii în ceea ce privește cerințele ce trebuie îndeplinite pentru ca o autoritate publică sau o instituție publică a administrației publice locale să poată achiziționa servicii juridice de asistență și/sau de reprezentare.

Aceste prevederi speciale și obligatorii impun necesitatea, printre altele, de a se respecta condițiile legii, în speță fiind vorba despre condițiile impuse de Legea nr. 273/2006 privind finanțele publice locale.

Dispozițiile art. I din O.U.G. nr. 26/2012 nu prevăd nici o derogare de la obligația impusă autorităților publice și instituțiilor publice ale administrației publice locale de a respecta în toate cazurile condițiile legii.

Prin sentința nr. 216 din data de 08 martie 2019, pronunțată de Tribunalul Gorj, Secția Contencios Administrativ și Fiscal, în dosarul nr. 6414/95/2017, a fost admisă acțiunea formulată de către reclamantul Prefectul Județului G., în contradictoriu cu pârâtul Consiliul Local al Municipiului T.

S-a dispus anularea Hotărârii Consiliul Local nr. 433 din 06.11.2017 emisă de Consiliul Local al Municipiului T.

Împotriva sentinței nr. 216 din data de 08 martie 2019, pronunțată de Tribunalul Gorj, Secția Contencios Administrativ și Fiscal, în dosarul nr. 6414/95/2017 a formulat recurs pârâtul Consiliul Local al Municipiului T., considerând sentinţa nelegală și netemeinică, apreciind că sunt incidente prevederile art. 488, alin. 1, pct. 8 C.proc.civ., hotărârea fiind dată cu încălcarea sau aplicarea greşită a normelor de drept material.

În motivarea recursului, a arătat că, în fapt, prin cererea de chemare în judecată, reclamantul a solicitat ca, prin sentința ce se va pronunța, să se dispună anularea H.C.L. nr. 433/06.11.2017 privind angajarea unui avocat să reprezinte interesele Municipiului T. în Dosarul nr. 1384/54/2017, aflat pe rolul Curții de Apel Craiova, Secția Contencios Administrativ și Fiscal, motivat de faptul că ar fi fost adoptată cu nerespectarea prevederilor legale, mai exact a dispozițiilor O.U.G. nr. 26/2012, actualizată, privind unele măsuri de reducere a cheltuielilor publice și întărirea disciplinei financiare și de modificare și completare a unor acte normative, precum și ale Legii nr. 273/2006, actualizată, privind finanțele publice locale.

Astfel, instanța de fond a apreciat faptul că Hotărârea Consiliului Local al Municipiului T. nr. 433 din 06.11.2017 a fost emisă fără respectarea prevederilor legale în vigoare, însă învederează instanței de recurs faptul că Tribunalul a apreciat greșit speța dedusă judecății, în sensul că potrivit dispozițiile art. 1, al. (2), lit. b) din O.U.G. nr. 26/2002, potrivit cărora ”(2) În situații temeinic justificate, în care activitățile juridice de consultanță, de asistentă şi/sau de reprezentare, necesare autorităților și instituțiilor publice prevăzute la alin. (1), nu se pot asigura de către personalul de specialitate juridică angajat în aceste entități, pot fi achiziționate servicii de aceasta natură, în condițiile legii, numai cu aprobarea: b) consiliilor locale, consiliilor județene sau Consiliului General al Municipiului București, după caz, pentru autoritățile instituțiile publice ale administrației publice locale.”

Intimatul reclamant Prefectul Județului G. a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat.

Recursul este nefondat pentru considerentele ce succed:

Curtea menţionează că recursul se poate exercita numai cu privire la nelegalitatea hotărârii atacate aşa cum rezultă din art. 488 N.C.proc.civ. care prevede expres şi limitativ motivele de casare, niciunul dintre acestea nefiind conceput astfel încât să permită instanţei de recurs reanalizarea probelor şi reevaluarea situaţiei de fapt.

Criticile referitoare la greşita stabilire a situaţiei de fapt sau interpretarea probatoriilor administrate nu pot face obiectul analizei în această fază procesuală întrucât vizează temeinicia soluţiei pronunţate şi nu nelegalitatea acesteia.

Contrar susţinerilor recurentului pârât, Curtea constată că instanţa de fond a făcut o corectă interpretare şi aplicare a normelor de drept material incidente.

În speţă, reclamantul Prefectul Județului G. a solicitat anularea H.C.L. nr. 433 din 06.11.2017 emisă de Consiliul Local al Municipiului T., privind angajarea unui avocat să reprezinte interesele Municipiului T. în dosarul nr. 1384/54/2017 aflat pe rolul Curții de Apel Craiova - Secția Contencios Administrativ și Fiscal.

Prin H.C.L. nr. 433 din 06.11.2017 emisă de Consiliul Local al Municipiului T. potrivit art. 1, s-a aprobat încheierea unui contract de achiziții servicii de reprezentanță juridică având ca obiect reprezentarea intereselor Municipiului T. în dosarul nr. 1384/54/2017 aflat pe rolul Curții de Apel Craiova - Secția Contencios Administrativ și Fiscal. La art. 2 din cuprinsul hotărârii s-a menționat faptul că acest contract de reprezentare în instanțele de judecată va fi încheiat în condițiile legii, cu un avocat, cabinet de avocat, casă de avocatură în specialitatea din materia contenciosului administrativ și fiscal.

Instanţa de fond, după examinarea materialului probator administrat în cauză, a constatat că pârâtul a încălcat condiția impusă de art. I alin. 2 din O.U.G. nr. 26/2012 în sensul că nu a respectat condițiile legii, în speță fiind vorba despre condițiile impuse de Legea nr. 273/2006 privind finanțele publice locale.

În cuprinsul Hotărârii Consiliului Local nr. 433/06.11.2017 s-a menționat faptul că printre documentele care au stat la baza emiterii acestei hotărâri s-a aflat și referatul nr. 41689/03.11.2017 întocmit de către Direcția Economică.

Instanţa de fond a reţinut că, prin referatul nr. 41689/03.11.2017 întocmit de către Direcția Economică s-au menționat următoarele aspecte: - cheltuielile cu onorariul avocatului se suportă conform dispozițiilor Ordinului nr. 1954/2005 pentru aprobarea clasificației indicatorilor privind finanțele publice, la clasificația economică 20.25 „cheltuieli judiciare și extrajudiciare derivate din acțiuni în reprezentarea intereselor statului, potrivit dispozițiilor legale”, precum și că la clasificația respectivă bugetul anului 2017 nu are sume propuse; - conform art. 49 alin. 5 din Legea nr. 273/2006 a finanțelor publice locale, efectuarea virărilor de credite în cadrul aceluiași capitol sunt în competența fiecărui ordonator principal de credite, pentru bugetul propriu și bugetele instituțiilor și serviciilor publice subordonate și se pot efectua înainte de angajarea cheltuielilor.

Instanţa de fond a reţinut, în raport de informațiile menționate în cuprinsul referatului nr. 41689/03.11.2017 întocmit de către Direcția Economică, faptul că bugetul aferent anului 2017 nu are sume propuse pentru achiziționarea de servicii juridice de asistență și/sau de reprezentare.

Potrivit art. 14 alin. 4 din Legea nr. 273/2006 privind finanțele publice locale, „(4) Nicio cheltuială din fonduri publice locale nu poate fi angajată, ordonanţată şi plătită dacă nu este aprobată, potrivit legii, şi dacă nu are prevederi bugetare şi surse de finanţare.”

Instanţa de fond a constatat că, pentru această cheltuială cu privire la achiziționarea de servicii juridice de asistență și/sau de reprezentare, nu existau sume bugetare care să fi fost prevăzute pentru acoperirea sa și nici surse de finanțare, față de cerințele impuse de art. 14 alin. 4 din Legea nr. 273/2006, în condițiile în care în cuprinsul referatului nr. 41689/03.11.2017 întocmit de către Direcția Economică s-a menționat în mod expres faptul că bugetul aferent anului 2017 nu are sume propuse pentru achiziționarea de servicii juridice de asistență și/sau de reprezentare.

Cu privire la perioada ulterioară emiterii Hotărârii Consiliului Local nr. 433/06.11.2017, instanţa de fond a solicitat instituției pârâte să comunice la dosar toate actele ulterioare întocmite și emise în baza HCL nr. 433/06.11.2017.

Prin adresa nr. 43328/04.02.2019 emisă Primăria Mun. T. s-a comunicat faptul că nu a fost emis nici un act juridic ulterior hotărârii atacate.

Instanţa de fond a constatat faptul că nici pe parcursul perioadei ulterioare emiterii H.C.L. nr. 433/06.11.2017 pentru această cheltuială cu privire la achiziționarea de servicii juridice de asistență și/sau de reprezentare nu au fost asigurate sume bugetare care să fi fost prevăzute pentru acoperirea acestei cheltuieli și nici surse de finanțare.

Această cheltuială cu privire la achiziționarea de servicii juridice de asistență și/sau de reprezentare nu a fost aprobată, în condițiile în care art. 14 alin. 4 din Legea nr. 273/2006 privind finanțele publice locale impune în mod expres obligativitatea respectării acestei cerințe.

Instanţa de fond a reţinut, din adresa nr. 35879/05.09.2018 emisă de Primăria mun. T., faptul că, după adoptarea H.C.L. nr. 433/06.11.2017 contestată în cauză, a fost întocmită dispoziția având ca obiect aprobarea efectuării de virări de credite bugetare în bugetul anului 2017, însă această dispoziție de aprobare nu a fost semnată de către ordonatorul principal de credite, acest ordonator de credite consemnând următoarele aspecte: „legalitatea și oportunitatea emiterii respectivei dispoziții se discută după emiterea avizului de legalitate de către Instituția Prefectului”.

Prin art. I din O.U.G. nr. 26/2012 legiuitorul a reglementat în mod expres prevederi speciale și obligatorii în ceea ce privește cerințele ce trebuie îndeplinite pentru ca o autoritate publică sau o instituție publică a administrației publice locale să poată achiziționa servicii juridice de asistență și/sau de reprezentare.

Aceste prevederi speciale și obligatorii impun necesitatea, printre altele, de a se respecta condițiile legii, în speță fiind vorba despre condițiile impuse de Legea nr. 273/2006 privind finanțele publice locale.

Dispozițiile art. I din O.U.G. nr. 26/2012 nu prevăd nici o derogare de la obligația impusă autorităților publice și instituțiilor publice ale administrației publice locale de a respecta în toate cazurile condițiile legii.

Din conținutul art. I alin. 2 din O.U.G. nr. 26/2012 rezultă că, pentru a se putea adopta o hotărâre de consiliu local având ca obiect angajarea unui avocat care să reprezinte interesele unei autorități sau instituții publice a administrației publice locale, este necesar să fie îndeplinite în mod cumulativ următoarele condiții: - să existe situații temeinic justificate în care activitățile juridice de asistență și/sau reprezentare nu se pot asigura de către personalul de specialitate juridică angajat în cadrul acestor entități; - să se respecte condițiile legii; - să existe aprobarea consiliilor locale ale administrației publice locale.

Cerința legată de respectarea condițiilor legii se referă la condițiile impuse de Legea nr. 273/2006 privind finanțele publice locale, acesta fiind actul normativ care, potrivit art. 1, „stabileşte principiile, cadrul general şi procedurile privind formarea, administrarea, angajarea şi utilizarea fondurilor publice locale, precum şi responsabilităţile autorităţilor administraţiei publice locale şi ale instituţiilor publice implicate în domeniul finanţelor publice locale”.

Cele trei condiții impuse de art. I alin. 2 din O.U.G. nr. 26/2012 trebuie să fie îndeplinite în mod cumulativ în toate cazurile în care o instituție publică a administrației publice locale decide să adopte o hotărâre în raport de aceste prevederi legale.

Prin urmare, este lipsit de relevanță faptul că ar fi existat situații temeinic justificate în care activitățile juridice de asistență și/sau reprezentare nu se pot asigura de către personalul de specialitate juridică angajat în cadrul instituției publice, în condițiile în care nu au fost respectate toate cerințele impuse de textul de lege, în speță fiind vorba despre obligativitatea de a se respecta condițiile legii impuse de Legea nr. 273/2006 privind finanțele publice locale.

Pe calea contenciosului administrativ pot fi anulate actele administrative atacate dacă se dovedeşte cu certitudine încălcarea dispoziţiilor legale în vigoare ce au servit ca temei al emiterii acestora, ceea ce în cauză s-a realizat.

Curtea constată că în mod corect a reţinut instanţa de fond că H.C.L. nr. 433 din 06.11.2017 a fost emisă de către pârât fără respectarea prevederilor legale în vigoare.

Analizând argumentele instanţei de fond, Curtea reţine că acestea sunt judicioase, fiind rezultatul unei corecte aplicări şi interpretări a dispoziţiilor legale, în cauză nefiind incidente dispoziţiile art. 488 alin. 1 pct. 8 N.C.proc.civ.

Pentru aceste considerente, criticile formulate sunt neîntemeiate, astfel că în temeiul art. 496 alin. 1 din N.C.proc.civ., recursul declarat a fost respins ca nefondat.

Domenii speta

Spete similare