Actiune prefect, tutela administrativă

Operator de date cu caracter personal înregistrat sub nr.2991

Cod ECLI ECLI:RO:TBMUS:2019:003.000474

Dosar nr. ...

R O M Â N I A

TRIBUNALUL MUREŞ

SECŢIA CONTENCIOS ADMINISTRATIV ŞI FISCAL

Sentinţa nr. 474/2019

Şedinţa publică de la 09 Octombrie 2019

Completul compus din:

Preşedinte : M.M.P.

Grefier : J.H.

Pe rol fiind pronunţarea asupra acţiunii în contencios administrativ şi fiscal formulată de reclamantul Prefectul Judeţului Mureş, cu sediul în Tg Mureş, P-ţa Victoriei, nr.1, jud. Mureş, în contradictoriu cu pârâtul Consiliul Local al Comunei ..., cu sediul în ..., str. ..., nr.., jud. .. având ca obiect acţiune prefect –tutelă administrativă.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează:

Mersul dezbaterilor şi susţinerile părţilor au fost consemnate în încheierea de şedinţă din data de 24 septembrie 2019, când s-a mânat pronunţarea pe data de azi, încheiere ce face parte integrantă din prezenta hotărâre.

INSTANŢA

Asupra cauzei de faţă deliberând  constată următoarele:

Prin cererea formulată şi înregistrată la Tribunalul Mureş în data de 11 iunie 2019, ... a solicitat să se constatate nelegalitatea Hotărârii Consiliului Local al Comunei ...nr. 64/27.09,2018, privind aprobarea trecerii din proprietatea privată a Statului Român în proprietatea privată a comunei ... cotei de 4/32 din terenul intravilan înscris în CF nr. ...... nr. top....în suprafaţă totală de 1767 mp., şi iniţierea ieşirii din indiviziune a Comunei .., a Hotărârii Consiliului Local al Comunei ...nr. 79/23.10.2018 privind însuşirea Procesului verbal nr. 3713/02.10.2018 referitor ia o viitoare atribuire a terenurilor intravilane situate în ... la Legea nr. 15/2003, precum şi aprobarea trecerii unor terenuri intravilane din proprietatea privată a Statului Român în proprietatea privată a unităţii administrativ-teritoriale, a Hotărârii Consiliului Local al Comunei ... nr. .... aprobarea trecerii din proprietatea privată a Statului Român în proprietatea privată a Comunei ... a cotei de 2/12 din terenul intravilan înscris în CF. nr. ...8.. (CF veche nr. ...), nr. top. .. în suprafaţă totală de 658 mp, şi a Hotărârii Consiliului Local al .. nr. .. privind trecerea în proprietatea privată a Comunei ...a imobilului situat în corn. ..., nr. adm..., înscris în CF .....ş (CF. nr. ...), nr, top.. proprietatea Comunei Politice .., şi în consecinţă

În motivare a arătat că în fapt, Hotărârea nr. .. fost înaintată pentru verificarea legalităţii către Instituţia Prefectului cu adresa nr. 82, din data de 11.10.2018, înregistrată sub nr. 14735/11.10.2018, împreună cu toate hotărârile adoptate de Consiliu local al Comunei .. în şedinţa ordinară din data de 27.09.2018,respectiv cu Hotărârile nr. .... iar Hotărârile nr. ..., din data de 23.10.2018, au fost înaintate cu adresa nr. 98, din data de 31.10.2018, înregistrată la Instituţia Prefectului - Judeţul Mureş sub nr..., împreună cu toate Hotărârile adoptate de Consiliu local al Comunei ..în şedinţa ordinară din data de 23.10.2018,respectiv cu Hotărârile nr, ...

Cu ocazia verificării legalităţii acestor hotărâri, s-a constatat faptul că, la adoptarea de către pârât a hotărârilor nr.. nr.. nr, .. din data de 27.09.2018, şl la adoptarea hotărârilor nr... nr. .. nr, ....şi nr...., din data ... au fost încălcate prevederi legale esenţiale.

Instituţia Prefectului, considerând nelegale aceste hotărâri a solicitat Consiliului Local al Comunei ..prin adresa nr. 14735, 15984/SIV/l 1.03,2019, reanalizarea acestor acte administrative, în sensul modificării/completării/revocării, însă Consiliul Local al Comunei ...a răspuns doar în parte solicitărilor noastre prin adresa nr. 3153/29.03.2019, înregistrată sub nr. 5428/11.04.2019 la instituţie, înţelegând să aducă în completare înscrisuri doar pentru Hotărârile nr. ... din data de 27.09.2018, şi nr. 80 din 23.10.2018, fără a aduce lămuriri de nici un fel Hotărârii nr...iar pentru Hotărârea nr. ... pârâtul consideră că trecerea unui imobil din proprietatea unei persoane juridice, în proprietatea altei persoane, în speţă a unităţii administrativ-teritoriale .. chiar dacă este succesoarea in drepturi a primei persoane, se poate trece, nu în baza unui temei juridic, ci doar pe baza jurisprudenţei, care după opinia acestora ar fi suficientă.

Instituţia Prefectului a arătat că sunt  nelegale Hotărârile nr. ... privind aprobarea trecerii din proprietatea privată a Statului Român în proprietatea privată a comunei .. cotei de 4/32 din terenul intravilan înscris în CF nr. .., nr top. ..., în suprafaţă totală de 1767 mp şi iniţierea ieşirii din indiviziune a Comunei ... nr.. plivind însuşirea Procesului verbal nr 3713/0210.2018 referitor la o viitoare atribuire a terenurilor intravilane situate în.. la Legea nr 15/2003, precum şi aprobarea trecerii unor terenuri intravilane din proprietatea privată a Statului Român în proprietatea privată a unităţii administrativ-teritoriale, nr. 81/23.10.2018 privind aprobarea trecerii din proprietatea privată a Statului Român în proprietatea privată a Comunei .. a cotei de 2/12 din terenul Intravilan înscris în CF nr. .. (CF veche nr. ..), nr. top. ... în suprafaţă totală de 658 mp., şi nr.. privind trecerea în proprietatea privată a Comunei .. a

Totodată, s-a arătat că se încalcă şi prevederile imobilului situat în corn. .., sat .. nr. adm. 120, înscris în CF .....CF. nr. 14 ... top, .., proprietatea Comunei Politice ...

S-a mai arătat că hotărârile menţionate au fost adoptate cu încălcarea dispoziţiilor legate indicate ca temei juridic în preambulul acestora, respectiv art. 4 din Legea nr. 213/1998 privind bunurile proprietate publică, art. 36, alin, (1), coroborat cu art. 26 din Legea nr. 18/1991 a fondului funciar, republicată, a Deciziei Curţii Constituţionale nr. 332 din 24 mai 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 26 alin. (2) şi art. 36 alin. (1) ultima teză din Legea fondului funciarnr. 18/1991, republicată, şi a Deciziei nr. 22/2016 a înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

pct. 4.2 din Ordinul nr. 668/2014 pentru aprobarea Precizărilor privind întocmirea şi actualizarea inventarului centralizat al bunurilor imobile proprietate privată a statului şi a drepturilor reale supuse inventarierii, emis de Ministerului Finanţelor Publice, chiar dacă acest ordin nu este indicat ca temei juridic al hotărârii.

În opinia Instituţiei Prefectului consemnarea ca temei juridic a reglementărilor legale şi a deciziilor menţionate nu constituie un temei legal care să permită sau să justifice introducerea, acestor terenuri în domeniul privat alcomunei, pentru considerentele ce urmează:

Potrivit dispoziţiilor art. 4 din Legea nr. 213/1998, „Domeniul privat al statului sau al unităţilor administrativ-teritoriale este alcătuit din bunuri aflate în proprietatea lor şi care nu fac parte din domeniul public. Asupra acestor bunuri statui sau unităţile administrativ-teritoriale au drept de proprietate privată.", ori bunurile în speţă nu se află în proprietatea comunei, această operaţiune se doreşte a se realiza prin hotărârea menţionată. Astfel, bunurile la care se referă articolul menţionat reglementează situaţia celor aflate deja în proprietatea lor, ori pentru ca un bun să se afle în proprietatea unul UAT acesta trebuie să-l dobândească prin unul dintre modurile de dobândire prevăzute de lege.

În acest context s-a ţinut să fie subliniat dispoziţiile art. 6 din Legea nr, 213/1998, potrivit cărora „ (1) Fac parte din domeniul public sau privat al statului sau al unităţilor administrativ-teritoriale si bunurile dobândite de stat în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, dacă au intrat în proprietatea statului în temeiul unui titlu valabil, cu respectarea Constituţiei, a tratatelor internaţionale la care România era parte şi a legilor în vigoare la data preluării lor de către stat.

(2)Bunurile preluate de stat fără un titlu valabil inclusiv cele obţinute prin vicierea consimţământului, pot fi revendicate de foştii proprietari sau de succesorii acestora, dacă nu fac obiectul unor legi speciale de reparaţie,

(3)Instanţele judecătoreşti sunt competente să stabilească valabilitatea titlului."

Aşadar, în ceea ce priveşte bunurile ce au fost preluate de Statul Român în perioada 1945-1989, a arătat că acestea fac obiectul legilor speciale de reparaţie (ex. Legea fondului funciar, Legea nr.112/1995, Legea nr. 10/2001. .„sa ) şi se puteau solicita pentru retrocedare de către persoanele de la care au fost preluate în mod abuziv, însă din HCL nu reiese dacă aceste terenuri au fost/sau nu solicitate pentru retrocedare în baza legilor menţionate. Autorităţile locale sunt chemate să aplice legea, şi nu să efectueze o nouă preluare abuzivă a bunurilor ce fac obiectul legilor de reparaţie a abuzurilor săvârşite de către stat în perioada regimului comunist, prin introducerea unor astfel de imobile în patrimoniul privat al comunei Nadeş, deşi acestea ar putea fi retrocedate.

Ca autorităţi publice deţinătoare a unor astfel de bunuri (cu titlu/fără titlu) care exercită, în numele statului dreptul de proprietate publică sau privată, ori dreptul de administrare, după caz, cu privire la bunurile ce fac obiectul acestor legi reparatorii, este necesar ca în procesul de soluţionare a cererilor/notificărilor depuse de persoanele îndreptăţite, să fie avute în vedere respectarea mai multor principii dintre care cel mai important este cel al prevalentei restituirii în natură a imobilelor respective, principiu prevăzut de: art.l, alin. (1) şi art. 2 lit. a din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, cu modificările şl completările ulterioare; art. 1, alin, (1), art. 7 şl art. 9 din Legea nr, 10/2001; CAP. 1, punct 1, lit. a, din Normele metodologice de aplicare unitară a Legii nr, 10/2001 dar şi a celorlalte acte normative speciale de restituire a bunurilor preluate abuziv în perioada regimului comunist - HG nr. 250/2007.

Prin urmare, măsurile reparatorii prevăzute de aceste leal speciale prevalează asupra altor proceduri care tind să înlăture de la restituirea în natură bunurile care fac obiectul acestora cum se încearcă în cazul de fată, iar indisponibilizările generate de calificarea regimului de proprietate prin actele subsidiare emise în temeiul Legii nr. 213/1998 privind proprietatea publică şi regimul juridic al acesteia, cu modificările si completările ulterioare, nu prezintă relevanţă în cursul procedurii administrative de soluţionare a notificărilor (Cap. 1, punct. 1, lit. f) din Normele metodologice de aplicare unitară a Legii nr. 10/2001),

A mai arătat că nu numai că aceste bunuri nu pot fi indisponibilizate prin trecerea lor în domeniul privat al UAT, dar există dispoziţii legate care prevăd şi modalitatea de înstrăinare a bunurilor care nu se restituie, înstrăinare care se face în raport cu statul proprietar, neputând avea loc o preluare pur şi simplu în proprietatea unităţii deţinătoare a bunurilor în speţă, în acest sens sunt dispoziţiile art. 42 din Legea nr. 10/2001, potrivit cărora imobilele care nu au fost restituite în natură, potrivit legii, rămân în administrarea (şi nu în proprietatea) deţinătorilor, iar potrivit Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 10/2001, punct 42.1, regimul de tratare al acestora este diferit în funcţie de natura imobilului:

În ultimul rând, astfel cum s-a arătat Consiliului Local al Comunei .. prin notificarea transmisă, potrivit prevederile subcpt. 4.2 din Ordinul nr. 668/2014 pentru aprobarea Precizărilor privind întocmirea şi actualizarea inventarului centralizat al bunurilor imobile proprietate privată a statului şl a drepturilor reale supuse inventarierii: „În condiţiile în care autorităţile administraţiei publice locale identifică pe raza teritorial-administrativă a acestora, bunuri imobile care alcătuiesc domeniu! privat ai statului şi pentru care nu sunt cunoscute entităţile cărora ii s-au atribuit în mod direct un drept real, altul decât cel de proprietate, vor întocmi un inventar separat pentru acestea.

Ulterior, acest ordin a fost modificat/completat cu Ordinul nr. 280/2016, iar subpct. 4.2, a fost completat cu următoarele: „4.2.1 Bunurile imobile inventariate potrivit subpct 4.2 vor fi evidenţiate distinct în contabilitatea unităţilor administrativ-teritoriale, in conturi în afara bilanţului până la clarificarea regimului juridic şi administratorului acestora."

Astfel, potrivit acestui ordin autorităţile locale aveau obligaţia de a întocmi un inventar separat al acestor bunuri identificate pe raza teritorial-administrativă a comunei şi de a le evidenţia distinct în contabilitatea UAT, ori, contrar acestor obligaţii autorităţile locale introduc bunurile aflate în proprietatea Statului Român, în inventarul privat al comunei ...

Referitor la Hotărârea nr... privind trecerea in proprietatea privată a Comunei... a imobilului situat in comuna .. sat .. nr, adm, .. înscris în CF nr. ... (CF vechi nr. .. -..), nr, top.. proprietatea Comunei Politice ..., o a arătat că este nelegală deoarece, aşa după cum se ştie terenurile şi construcţiile preluate în mod abuziv nefiind în circuitul civil înainte de 1989 ele nu puteau fi reintroduse decât pe baza legilor de retrocedare adoptate începând din 1990.

În acest sens s-a arătat că a fost adoptată Legea nr. 160 din 12 iulie 2010 pentru completarea art. 23 din Legea nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole şl celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr 18/1991 şi ale Legii nr. 169/1997, care prevedea la art. I că „Unităţile administrativ-teritoriale care au deţinut în proprietate terenuri agricole puteau solicita reconstituirea dreptului de proprietate pentru întreaga suprafaţă deţinută în anul 1945", într-un termen de maxim 60 de zile de la intrarea în vigoare a legii (art. II).

În ce priveşte construcţiile acestea puteau fi solicitate pe baza Legii nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989.

În concluzie, pentru motivele anterior expuse s-a solicitat să constate că Hotărârea nr. .. Hotărârea nr. .., Hotărârea nr. .. şi Hotărârea nr.. sunt nelegale si în consecinţă să se dispună anularea acestora.

În drept, şi-a întemeiat acţiunea pe dispoziţiile art. 123, alin. (5) din Constituţia României, ale art. 19, alin. (1), lit. e din Legea nr. 340/2005 privind prefectul şl instituţia prefectului, cu modificările ulterioare, Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001 republicată şl modificată, art. 3 şi art. 11 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, modificată, Legea privind bunurile proprietate publică nr. 213/1998, Legea fondului funciar nr. 18/1991, Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată, Legea nr. 10/2001 şi Normele de aplicare ale acesteia - HG nr.250/2007, Legea nr. 165/2013 şi Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă.

Pârâtul Consiliul Local al Comunei Nadeş a formulat întâmpinare prin care s-a solicitat respingerea ca inadmisibilă acţiunea prefectului pe excepţie şi ca netemeinică pe fond.

Pe cale de excepţie a arătat că în conformitate cu prevederile art. 247 din Codul de pr.civ, se invocă excepţia tardivităţii introducerii de către prefect a acţiunii civile în sens material şi a solicitat să se constate ca fiind intervenită prescripţia extinctivă, în termenul legal prevăzut de art.3 alin.1 raportat la art.11 alin.1 din Legea nr,554/2004,privind contenciosul administrativ cu modificările si completările ulterioare.

In motivare a arătat că din probele existente la dosarul cauzei, care atestă fără echivoc data certă de recepţionare a actelor juridice administrative supuse verificării controlului de legalitate de către reclamant şi care fac obiectul prezentului dosar rezultă faptul că:

-HCL nr.... a fost recepţionată de către Instituţia Prefectului în data de 11.10.2018, deci termenul extinctiv de prescripţie îndeplinindu-se in ziua de 29.04.2019 ( ziua de 27.04.2019fiind zi nelucratoare-art2552 alin.2 din Codul civ.,coroborat cu prevederile art.3 alin.1 si art.11 alin.1 din Legea nr,554/2004,privind Contenciosul administrativ)

-HCL nr.... si .. au fost recepţionate de către instituţia Prefectului in data de 06.11.2018,înregistrată cu nr.15.984, termenul de prescripţie îndeplinindu-se in ziua de 06.05.2019(art,2552 alin.2 din Codul civ.,coroborat cu prevederile art.3 alin.1 si art,11 alin.1 din Legea nr,554/2004, privind contenciosul administrativ cu modificările si completările ulterioare)

În raport de data când a fost înregistrată acţiunea la Tribunalul Mureş - Secţia contencios administrativ şi fiscal, respectiv data de  14.06.2019 s-a solicitat să se constate stingerea prin prescripţie a dreptului de a pretinde , în raport cu autoritatea publica, respectiv Consiliul local .. nelegalitatea HCL nr.., HCL nr... din 23.10.2018 şi, în consecinţă respingerea acţiunii prefectului ca inadmisibilă.

Pe fond, s-a solicitat ca,în raport cu probatorul existent la dosarul cauzei,să se respingă acţiunea reclamantului ca neîntemeiată

Analizând cererea de față în raport susținerile părților și de probatoriul administrat instanța constată următoarele:

În aplicarea  prevederilor art. 248 Cod procedură civilă potrivit cărora , „instanţa se va pronunţa mai întâi asupra excepţiilor de procedură, precum şi asupra celor de fond care fac inutilă, în tot sau în parte, administrarea de probe ori, după caz, cercetarea în fond a cauzei.” instanţa se va pronunţa cu prioritate asupra excepţiei prescripţiei dreptului reclamantului de  formula prezenta acţiune.

Astfel, cu privire la excepţia invocată de pârât, se reţine că potrivit prevederilor art. 3 din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ ”Prefectul poate ataca direct în faţa instanţei de contencios administrativ actele emise de autorităţile administraţiei publice locale, dacă le consideră nelegale; acţiunea se formulează în termenul prevăzut la art. 11 alin. (1), care începe să curgă de la momentul comunicării actului către prefect şi în condiţiile prevăzute de prezenta lege”.

Aşadar, acțiunea prefectului, întemeiată pe dispozițiile art. 3 din Legea nr. 554/2004 este o acțiune supusă prevederilor excepționale și derogatorii din legea contenciosului administrativ. Astfel, potrivit celor statuate de Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept prin Decizia nr. 11/2015, acțiunea în tutelă administrativă poate avea ca obiect actele nelegale emise de autoritățile administrației locale,  este suspensivă de executare de drept și se exercită în termenul expres prevăzut de art. 3 al. 1 teza a -II- a din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ.

Termenul în care se exercită acțiunea prefectului este de 6 luni de la data comunicării actului administrativ,  indiferent de caracterul actului atacat, respectiv cel de act individual sau normativ, deoarece art. 3 din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ este o prevedere specială care derogă de la condițiile generale de exercitare a acțiunii în contencios administrativ. În acest context se reţine că, contrar susţinerilor reclamantului, prevederile art. 11 alin 4 din Legea nr. 554/2004,  potrivit cărora actele administrative cu caracter normativ pot fi atacate oricând,  nu se aplică și acțiunilor formulate de prefect în exercitarea atribuțiilor sale de tutelă administrativă, deoarece o interpretare contrară ar face lipsită de rațiune redactarea actuală a art. 3 al. 1 teza a- II- a din Legea nr. 554/2004.

Trimiterea făcută de legiuitor în redactarea art. 3 alin 1 din Legea nr. 505/2004, la dispoziţiile art. 11 alin 1 este făcută în mod expres doar în legătură cu termenul de 6 luni în care se poate ataca în faţa instanţei actele emise de autorităţile administraţiei publice locale, nefiind făcută nicio distincţie, în cuprinsul textului analizat, în legătură cu caracterul actului atacat.

De asemenea aceeaşi concluzie se desprinde şi  din  simplul fapt că art. 11 alin. 3 din Legea nr. 554/2004 prevede că în cazul acţiunilor formulate de prefect sunt „aplicabile în mod corespunzător prevederile alin. 2” unde se are  în vedere termenul de decădere despre care nu putem discuta decât dacă există în speţă un termen de prescripţie care este depăşit „pentru motive temeinice”.

În concluzie, a aprecia că acest text legal, respectiv art. 11 alin. 4 din Legea nr. 554/2004  este incident inclusiv în situaţia acţiunilor formulate de prefect în temeiul dreptului de tutelă împotriva actelor administrative cu caracter normativ, ar însemna a lipsi de aplicabilitate practică prevederile art. 3 alin. 1 din legea contenciosului administrativ, text legal care, astfel cum s-a subliniat anterior, nu face distincţie în funcţie de natura actului atacat (normativ sau individual).

Astfel, momentul de la care prefectul cunoaşte existenţa unui act administrativ emis de autorităţile publice locale ce prezintă sau ar putea prezenta vicii sub aspectul legalităţii este cel al comunicării actului – apropiat în timp de data emiterii/adoptării – acesta fiind şi momentul la care se naşte dreptul la acţiune.

În cazul de faţă termenul de 6 luni a început să curgă de la data de 11.10.2018 în ceea ce priveşte HCL nr... respectiv de3 la data de 06.11.2018, în ceea ce priveşte restul actelor administrative atacate pe calea prezentei acţiuni și s-a împlinit la data de 11.04.2019, respectiv la data de 06.05.2018. Întrucât acțiunea de față a fost introdusă pe rolul instanţei  la data de 14.06.2019, termenul de 6 luni prevăzut de art. 3 al. 1 teza a II a din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ a fost, în mod evident, cu mult depășit.

Ca atare, pentru motivele de fapt și de drept anterior expuse, instanța va admite excepția invocată de pârâtul Consiliul Local al Comunei ...  și va respinge acţiunea formulată de reclamantul Prefectul Judeţului Mureş, ca fiind prescris dreptul material la acţiune.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE:

Admite excepţia prescripţiei dreptului material la acţiune.

Respinge acţiunea formulată de reclamantul Prefectul Judeţului Mureş  cu sediul în Tg Mureş, P-ţa Victoriei, nr.1, jud. Mureş,  în contradictoriu cu pârâtul Consiliul Local al Comunei ...sediul în  ... str. .. ..., jud. Mureş ca fiind prescris dreptul material la acţiune.

Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.

Cererea de recurs se depune la Tribunalul Mureş.

Pronunţată prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor, prin intermediul grefei instanţei, azi, 09.10.2019.

Preşedinte : M.M.P.

Grefier : J.H.

Red.P.M.M/05.11.2019

Thred.listat H.J/4 ex./06.11.2019

Domenii speta

Spete similare