Rezolutie contract

Sentinţă civilă 583/2018 din 29.01.2018


R O M Â N I A

JUDECĂTORIA CLUJ-NAPOCA

SECŢIA CIVILĂ

OPERATOR DE DATE CU CARACTER PERSONAL - 3185

Dosar nr. ..../211/2017

SENTINŢA CIVILĂ NR. 583/2018

Şedinţa publica din data de .....

Instanţa compusa din:

JUDECĂTOR: ....

GREFIER: ....

Pe rol se afla soluţionarea cauzei civile privind pe reclamanta SC CC.... SRL în contradictoriu cu pârâta SC SGP.... SRL, având ca obiect rezoluţiune contract.

Procedura este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de şedinţa, după care se constata că dezbaterile asupra fondului au avut loc în şedinţa publică din data de 15.01.2018 fiind consemnate în încheierea de şedinţă de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta sentinţă civilă când, instanţa, având nevoie de timp pentru a delibera a amânat pronunţarea pentru astăzi 29.01.2018.

I N S T A N T A

Constată că:

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată sub numărul de mai sus la data de 22.06.2017 reclamanta SC CC.... SRL, în contradictoriu cu pârâta SC SGP.... SRL, a solicitat pronunţarea unei hotărâri prin care să se dispună rezoluţiunea contractului de prestări servicii pentru tâmplărie din profile PVC sau aluminiu nr. .../9 09 2016 încheiat între părţi, cu consecinţa restituirii avansului în cuantum de 3.000 lei achitat de reclamantă. De asemenea, s-a solicitat obligarea pârâtei la plata penalităţilor de întârziere în cuantum de 16.260 lei, calculate din momentul până la care pârâta avea obligaţia de a-si executa obligaţia (25.09.2016) şi până la momentul introducerii acţiunii, cu obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată ocazionate de prezentul litigiu, constând din taxa judiciară de timbru, onorariu avocaţial şi altele asemenea.

In fapt, reclamanta a arătat în esenţă că prin contractul nr. .../9.09.2016 încheiat între părţi, pârâta s-a obligat să-i presteze servicii constând din montarea de geamuri glisante, iar reclamanta s-a obligat să achite c/a acestor servicii, respectiv suma de 6.000 lei, din care suma de 3.000 lei urma să fie achitată cu titlu de avans, iar diferenţa de 3.000 lei urma să fie plătită la data finalizării lucrării, sub sancţiunea achitării unor penalităţi de 1 % din valoarea totală a prestaţiei, adică din suma de 6.000 lei, pentru fiecare zi de întârziere, în caz de neplată la termen.

Societatea pârâtă s-a angajat că va executa lucrarea într-un termen de 15 zile de la momentul încasării avansului, dar nu mai târziu de data de 30.09.2016.  La data de 8.09.2016 pârâta a emis factura seria SGP nr. .... pentru suma de 3.000 lei reprezentând avans de plată în sarcina reclamantei. Aceasta a achitat avansul prin ordin de plată la data de 8.09.2016, astfel că societatea pârâta ar fi trebuit să execute lucrarea în termen de 15 zile de la data de 8.09.2016, insa, in ciuda efectuării plăţii avansului de către reclamantă, parata nu şi-a îndeplinit obligaţia de a executa lucrarea. In fapt, obligaţiile asumate de către societatea pârâta nu au fost executate niciodată până la momentul sesizării instanţei de judecată, iar avansul nu a fost restituit reclamantei. Singura explicaţie care i-a fost oferită reclamantei a fost aceea că la nivelul societăţii pârâte ar fi existat neînţelegeri între asociaţi, care au condus la neexecutarea obligaţiilor contractuale asumate.

Intrucât societatea pârâta nu si-a executat obligaţia ce decurgea din contractul încheiat între părţi, reclamanta a fost nevoită să execute lucrarea apelând la serviciile unei alte societăţi. Ulterior, reclamanta a încercat soluţionarea amiabilă a diferendului astfel creat intre parţi, notificând societatea pârâtă, căreia i-a solicitat restituirea avansului achitat şi plata unor penalităţi de întârziere, însă administratorul societăţii pârâte a sugerat că partea culpabila pentru neexecutarea lucrarii este reclamanta, deoarece nu a pus la dispoziţia societăţii pârâte proiectul pentru înlocuirea tâmplăriei, conform pct. 7 din contract. Or, această apărare nu se susţine din mai multe puncte de vedere.

Astfel, pornind de la uzanţele în această materie, este evident că executarea obligaţiei de a pune la dispoziţia pârâtei proiectul de înlocuire a tâmplăriei se putea realiza numai după ce societatea pârâta efectua măsurători şi propunea câteva opţiuni în privinţa efectuării lucrării de tâmplărie, deoarece în momentul în care apelează la serviciile unui specialist intr-un anumit domeniu, aşa cum este un prestator specializat în tâmplărie PVC sau aluminiu precum pârâta, beneficiarul are aşteptarea rezonabilă ca prestatorul să îşi îndeplinească nu doar obligaţia principală de execuţie a lucrării, ci şi pe aceea de acordare a asistenţei în privinţa lucrării care urmează să fie realizată, în sensul măsurării şi propunerii unor variante de proiect.

De asemenea oferta de preţ a societăţii pârâte putea fi formulată numai în baza unor măsurători şi a realizării unui proiect întocmit de societatea prestatoare, context în care clauza invocată de pârâta trebuie interpretată în sensul manifestării unei opţiuni/realizării unei alegeri faţă de variantele propuse şi, prin urmare, putea apărea doar la un moment ulterior executării obligaţiei de măsurare din partea pârâtei.

Or, în speţă, reclamanta nu a primit niciun fel de proiect din partea societăţii pârâte, deşi a formulat mai multe solicitări în acest sens. În cele din urmă, după mai multe intervenţii din partea reclamantei, pârâta i-a transmis un proiect, însă acest proiect nu a fost executat, cel mai probabil ca urmare a neînţelegerilor apărute între asociaţii societăţii pârâte.

În drept, reclamanta a invocat dispoziţiile art. 1516 alin (1) din codul civil, care prevede că creditorul are dreptul la îndeplinirea integrală exactă şi la timp obligaţiei, arătând că în speţă societăţii reclamante i-au fost nesocotite drepturile rezultând din contractul încheiat cu pârâta. De asemenea, alin. (2) din acelaşi text de lege prevede o serie de mecanisme la care poate apela creditorul în caz de neexecutare fără justificare a obligaţiei, acesta putând solicita, fie executarea silită a obligaţiei, fie rezoluţiunea contractului şi daune-interese.

În speţă, având în vedere faptul că ulterior refuzului pârâtei societatea reclamanta a încheiat un contract cu altă societate în vederea efectuării lucrării, orice solicitare de a obliga pârâta la executarea obligaţiei în natură a rămas fără obiect, acesta fiind motivul pentru care societatea reclamantă apreciază că este îndreptăţită să obţină rezoluţiunea contractului şi daune-interese. Subsecvent, ca urmare a rezoluţiunii, reclamanta a solicitat aplicarea principiului restitutio in integrum prin obligarea pârâtei la restituirea avansului în cuantum de 3.000 lei pe care l-a achitat reclamantei, împreună cu dobânda legală.

Totodată, au fost invocate şi dispoziţiile art. 1549 cod civil, reclamanta apreciind că în speţă sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de lege pentru a se dispune rezoluţiunea contractului încheiat între părţi, respectiv neexecutarea obligaţiei de către cealaltă parte şi existenţa culpei debitorului obligaţiei. Astfel, lucrarea pe care societatea pârâtă s-a angajat să o realizeze nu a fost executată, deşi pârâta a încasat un avans de 3.000 lei, iar pentru faptul că pârâta este în culpă pentru neexecutarea obligaţiei asumate, art. 1548 cod civil dispune că "culpa debitorului unei obligaţii contractuale se prezumă prin simplul fapt al neexecutării". Ţinând cont de faptul că obligaţia pârâtei de a realiza tâmplăria este una de rezultat şi având în vedere faptul că avansul a fost plătit, pârâta trebuia să procedeze la executarea obligaţiei. Prin urmare, culpa pârâtei se prezumă.

De asemenea, în speţă sunt îndeplinite şi celelalte condiţii prevăzute de lege pentru a se putea solicita rezoluţiunea contractului, deoarece neexecutarea este una însemnată, în sensul art. 1551/cod civil, iar obligaţia este una esenţială (art. 1549 alin. 2 cod civil). Nu în ultimul rând, reclamanta a solicitat în primă fază rezolvarea pe cale amiabilă a diferendului, astfel că pârâta avea suficient timp pentru a executa obligaţia.

Referitor la daunele-interese solicitate, s-a arătat că reclamanta este îndreptăţită să obţină despăgubiri de la pârâta, deoarece art. 1532 dispune că "Creditorul are dreptul la daune-interese pentru repararea prejudiciului pe care debitorul i le-a cauzat şi care este consecinţa directă şi necesară a neexecutării fără justificare sau după caz culpabile a obligaţiei". Astfel, pentru conturarea prejudiciului sunt necesare existenţa culpei debitorului obligaţiei, legătura de cauzalitate între neexecutarea culpabilă şi producerea prejudiciului precum şi lipsa unei cauze care să justifice neexecutarea. Or, în speţă din cele mai sus expuse, rezulta ca toate aceste condiţii sunt îndeplinite.

În plus, reclamanta a mai arătat că la punctul 9 din contractul încheiat între părţi s-a stabilit că partea care-şi execută cu întârziere obligaţia va plăti penalităţi de întârziere în cuantum de 1% din valoarea totala prestaţiei pentru fiecare zi de întârziere, situaţie în care cuantumul daunelor interese solicitate se raportează în primul rând la aceste prevederi contractuale. Întrucât clauza specială prevede că penalităţile vor fi calculate pe fiecare zi de întârziere a execuţiei lucrării, urmează că espăgubirile trebuie calculate pentru perioada cuprinsă între 25.09.2016 (dată până la care societatea SGP.... SRL trebuia să îşi îndeplinească obligaţia) şi momentul introducerii cererii de chemare în judecată (22.06.2017).

Pârâta nu a formulat întâmpinare şi nici nu şi-a delegat un reprezentant în instanţă pentru a-şi preciza poziţia procesuală.

În probaţiune, a fost administrată proba cu înscrisuri şi a fost utilizată prezumţia instituită de art. 358/NCPC faţă de faptul că pârâta nu a răspuns la interogatoriul ce i-a fost comunicat.

Deliberând, instanţa reţine următoarele:

În fapt, din înscrisul depus la (f. 7 - 9) instanţa reţine că între părţi s-a încheiat contractul nr. .../9.09.2016, având ca obiect montarea de geamuri glisante culoare maro cu geam termopan de către societatea pârâtă, în calitate de prestator, în favoarea reclamantei, în calitate de beneficiar.

Conform disp. art. 5 din contract, valoarea totală a lucrării contractate a fost de 6.000 lei, din care suma de 3.000 lei urma să fie achitată ca avans, iar diferenţa de 3.000 lei urma să fie achitată la finalizarea lucrării, iar potrivit disp. art. 4 din contract, execuţia lucrării urma să fie realizată într-o perioadă de 15 zile începând cu data încasării de către prestator a avansului, dar nu mai târziu de data de 30.09.2016.

Prin clauza inserată la art. 6 din contract, prestatorul s-a obligat să respecte caietul de sarcini, să fixeze tâmplăria şi să o izoleze cu spumă poliuretanică, să respecte tehnologia impusă de firma producătoare de profile, să anexeze la contract certificatul de garanţie şi instrucţiuni de utilizare şi respectiv să încheie proces verbal de recepţie a lucrării, iar prin clauza stipulată la art. 7 din contract, beneficiarul s-a obligat, printre altele, să pună la dispoziţia prestatorului proiectul de înlocuire a tâmplăriei existente şi să plătească preţul prestaţiei conform contractului.

Totodata, părţile contractante au convenit că, pentru neexecutarea obligaţiei asumate, fiecare dintre părţile contractante va plăti o penalitate de 1% pe zi din valoarea totală a prestaţiei (art. 9 din contract).

În executarea acestui contract, pârâta a emis factura fiscală seria sgp nr. ..../8.09.2016 în valoare de 3.000 lei reprezentând (avans) tâmplărie al. cu geam termopan, iar societatea reclamantă a achitat această sumă la scadenţa menţionată în cuprinsul facturii, respectiv la data de 9.09.2016 (f. 10-11).

Din înscrisurile depuse la (f. 12-16) rezultă că anterior introducerii prezentei acţiuni, reclamanta a notificat în două rânduri societatea pârâtă pentru restituirea avansului şi plata penalităţilor de întârziere, însă pârâta a refuzat să dea curs acestor notificări, susţinând că lucrarea contractată nu a fost executată în termenul contractual din culpa reclamantei, care nu şi-a îndeplinit obligaţia prevăzută la art. 7 alin. (1) din contract, de a-i pune la dispoziţie proiectul de înlocuire a tâmplăriei termopan.

Citată cu menţiunea la interogatoriu pentru a confirma/infirma faptul că, potrivit contractului, avea obligaţia să realizeze măsurătorile necesare întocmirii proiectului de înlocuire a tâmplăriei, precum şi faptul că nu şi-a îndeplinit obligaţiile asumate contractual, pârâta nu a depus răspuns la interogatoriul ce i-a fost comunicat.

In drept, instanţa reţine că potrivit disp. art. 1270 alin. (1)/NCC contractul valabil încheiat are putere de lege între părţile contractante, iar potrivit disp. art. 1516 alin. (1)/NCC creditorul are dreptul la îndeplinirea integrală, exactă şi la timp a obligaţiei.

Referitor la rezoluţiune, art. 1549 alin. (1)/NCPC dispune că, dacă nu cere executarea silită a obligaţiilor contractuale, creditorul are dreptul la rezoluţiunea contractului, precum şi la daune-interese, dacă i se cuvin, iar art. 1551 alin. (1)/NCC dispune că creditorul nu are dreptul la rezoluţiune atunci când neexecutarea este de mică însemnătate.

Sub aspectul efectelor, art. 1554 alin. (1)/NCC dispune că contractul desfiinţat prin rezoluţiune se consideră că nu a fost niciodată încheiat, iar dacă prin lege nu se prevede altfel, fiecare parte este ţinută, în acest caz, să restituie celeilalte părţi prestaţiile primite.

Coroborând textele de lege mai-sus evocate, instanţa reţine că creditorul unei obligaţii contractuale neexecutate in mod culpabil de cealalta parte este liber să solicite, fie executarea contractului pentru a dobândi îndeplinirea exactă a obligaţiei, fie rezoluţiunea contractului, respectiv desfiintarea retroactiva a acestuia, dacă neexecutarea este semnificativă.

Sub aspect procedural, art. 358/NCPC dispune că dacă partea, fără motive temeinice, refuză să raspundă la interogator sau nu se infăţişează, instanţa poate socoti aceste împrejurări ca o marturisire deplină în folosul părţii potrivnice.

În speţă, înscrisul depus la (f. 7-9) a dovedit faptul că între părţi s-a încheiat un contract de antrepriză, aşa cum este acesta reglementat de art. 1851 şi urm./NCC, în cadrul căruia principala obligaţie asumată de societatea pârâtă a fost aceea de a executa lucrarea contractată, iar principala obligaţie a reclamantei a fost aceea de a achita preţul lucrării.

De asemenea, inscrisurile depuse la (f. 10-11) au dovedit faptul ca la data de 9.09.2016 reclamanta şi-a îndeplinit obligaţia de a achita avansul convenit contractual, astfel că, potrivit disp. art. 4 din contractul încheiat între părţi, pârâta avea obligaţia de a finaliza lucrarea contractată în termen de 15 zile de la data sus-menţionată.

Prin cererea de chemare în judecată reclamanta a arătat ca pârâta nu şi-a îndeplinit aceasta obligaţie, iar pârâta nu a formulat întâmpinare pentru a contesta pretenţiile reclamantei şi nici nu a răspuns la interogatoriul ce i-a fost comunicat, fapt care va fi apreciat de instanţa ca fiind o marturisire deplină in folosul reclamantei.

Aşa fiind şi având în vederefaptul că neexecutarea de către pârâtă a obligaţiei contractuale este una însemnată, fiind vorba despre insuşi obiectul contractului, precum şi faptul că, raportat la dispoziţiile art. 1548/NCC, pârâta se află în culpă pentru neexecutare, instanţa apreciază că în speţă sunt îndeplinite cerinţele prevăzute de lege pentru a se dispune rezoluţiunea contractului încheiat între parţi şi, în consecinţă, va dispune în acest sens.

Cât priveşte susţinerile făcute de pârâtă în răspunsul la notificare, privind neîndeplinirea de către societatea reclamantă a obligaţiei prevăzute de art. 7.1 din contract, instanţa reţine în primul rand că aceste susţineri nu au fost formulate ca apărări în prezenta cauză, iar pe fond instanţa apreciază că aceste susţineri sunt nefondate deoarece, aşa cum în mod just a subliniat şi reclamanta, aceasta nu avea cum să pună la dispoziţia pârâtei un proiect de înlocuire a geamurilor existente, fără efectuarea unor măsurători prealabile de către reclamantă.

Mai mult, art. 1858/NCC dispune ca antreprenorul care execută lucrarea cu materialele sale, cum este cazul în speţă, are obligaţia de a informa fără întârziere beneficiarul daca normala executare a lucrării este primejduită de neîndeplinirea/îndeplinirea necorespunzătoare de către acesta a uneia dintre obligaţiile ce-i revin. Or, în speţă, pârâta nu a invocat şi/sau justificat că ar fi informat pârâta despre neîndeplinirea unei obligaţii contractuale.

In plus, întrabarea nr. 4 din interogatoriul la care societatea pârâtă nu a răspuns a vizat tocmai recunoasterea de către aceasta a faptului că ea este cea care trebuia să realizeze măsurătorile necesare pentru întocmirea proiectului de înlocuire a tâmplăriei.

Întrucât rezoluţiunea are ca efect desfiinţarea cu efect retroactiv a contractului, în temeiul principiului repunerii părţilor în situaţia anterioară, tradus prin restituirea prestaţiilor executate de către părţi în temeiul contractului astfel desfiinţat şi având în vedere faptul că reclamanta a făcut dovada achitării avansului contractual în cuantum de 3.000 lei, instanţa urmează a dispune obligarea pârâtei la restituirea către reclamantă a avansului achitat.

Referitor la capătul de cerere având ca obiect plata de daune-interese, instanţa reţine că o astfel de cerere poate fi admisă dacă prin neexecutarea obligaţiilor care au condus la desfiinţarea contractului, părţii care solicită rezoluţiunea i s-a cauzat un prejudiciu, iar în speţă, prin clauza penală inserată la art. 9 din contractul pe care l-au încheiat, părţile au evaluat cuantumul despăgubirilor în mod anticipat.

Aşa fiind şi având în vedere faptul că pârâta a fost pusa în întârziere, instanţa va dispune obligarea acesteia la plata către reclamantă a sumei de 16.260 lei, cu titlu de daune interese compensatorii, calculate pentru perioada cuprinsă între 25.09.2016 (dată până la care societatea SGP.... SRL trebuia să îşi îndeplinească obligaţia) şi momentul introducerii cererii de chemare în judecată (22.06.2017).

Faţă de soluţia dată, instanţa va obliga pârâta să achite reclamantei cheltuielile de judecată ocazionate de promovarea prezentei acţiuni, respectiv suma de 1.595 lei, din care suma de 405 lei reprezintă taxa judiciară de timbru (f. 5, 29), iar suma de 1.190 lei reprezintă onorariu avocaţial (f. 21, 41-45).

PENTRU ACESTE MOTIVE

IN NUMELE LEGII

HOTARASTE:

Admite acţiunea civilă formulată de reclamanta SC CC.... SRL, cu sediul procesual ales la ...... în contradictoriu cu pârâta SC SGP.... SRL, cu sediul în .....

Dispune rezoluţiunea contractului de prestări servicii pentru tâmplărie din profile PVC sau aluminiu nr. .../9 09 2016 încheiat între părţi.

Obligă pârâta să restituie reclamantei suma de 3.000 lei, încasată cu titlul de avans.

Obligă pârâta să achite reclamantei suma de 16.260 lei cu titlu de penalităţi contractuale de întârziere şi respectiv suma 1.595 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată.

Cu drept de apel în termen de 30 zile de la comunicare, cererea şi motivele de apel depunându-se la Judecătoria Cluj-Napoca, sub sancţiunea nulităţii.

Pronunţată în şedinţa publică din data de 29.01.2018.